Louis Vuitton investește anual peste 4 miliarde de euro în publicitate. O pereche de pantofi vândută de Louis Vuitton începe de la 500 euro. Un angajat într-o fabrică Louis Vuitton din România câștigă un salariu mult prea mic pentru artizanul unui produs de lux. Mai mult decât atât, munca angajaților este atribuită atelierelor din Italia, purtând eticheta "Made in Italy". E timpul ca cei peste 700 de angajați ai Louis Vuitton din România să primească salarii decente și să li se recunoască munca depusă. Practicile Louis Vuitton nu sunt singulare, problema este sistemică în România și trebuie să înceteze!

Primarul Constantin Toma spune că acest demers al parlamentarilor PSD Buzău reprezintă mai mult decât o nevoie stringentă, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi. Un alt motiv invocat de primar este acela că, dacă Pădurea Crâng va trece în proprietatea municipalităţii, atunci se vor putea elimina din spaţiile verzi din municipiu, în locul acestora putând fi amenajate parcări! Dorim să atragem atenţia domnului primar şi domnilor parlamentari că suprafaţa verde pe cap de locuitor nu este doar o formalitate de îndeplinit, ea este o condiţie esenţială pentru a asigura un mediu de viaţă sănătos locuitorilor oraşului şi nu se rezolvă din pix. Propunem în schimb iniţierea unei dezbateri publice cu locuitorii municipiului Buzăului, pentru a identifica posibile terenuri disponibile pentru împădurit şi soluţii inteligente la problema parcărilor, fără a tăia copaci şi fără răpi oraşului dreptul la un mediu verde. În timp ce la Ghimbav şi la Braşov trebuie să plantezi mai întâi copaci pentru a primi autorizaţie de construire, Buzăul rămâne anchilozat într-o mentalitate de tip industrial şi extractiv, dispus să sacrifice mediul înconjurător de dragul parcărilor. Trecerea pădurii în proprietatea municipalităţii deschide posibilitatea periculoasă ca pe viitor primăria să permită defrişări şi să emită autorizaţii de construire în pădure. Nu trebuie ignorat nici riscul de a folosi pădurea drept garanţie pentru eventuale credite pe care municipalitatea va dori să le încheie la un moment dat. Dorinţa noastră este aceea de a bloca această iniţiativă legislativă şi de a lupta pentru ca Pădurea Crâng să rămână în proprietatea publică a statului, astfel nefiind posibile ulterioare intervenţii asupra fondului forestier în scopuri ascunse sau modificări de structură a acestuia. De asemenea, atragem atenţia asupra riscului punerii în pericol a florei şi faunei din pădure, dat fiind faptul că Primăria Buzău nu deţine resursele necesare întreţinerii şi protejării ariei naturale ce are o vechime de peste cinci secole.

Deși legea risipei alimentare a fost votată și promovată ca fiind soluția mult așteptată la grava problemă pe care o aborda, în fapt s-a dovedit un nou prilej de presiune a industriei alimentare la adresa acestor măsuri. Guvernul, nu doar că amâne publicarea normelor de aplicare, dar exclude societatea civilă și beneficiarii direcți ai legii de la discuții. Ignoră amendamentele și se poziționează strict în interesul marilor lanțuri alimentare. A venit momentul să cerem soluții reale, nu legi care favorizează din nou marile companii în defavoarea cetățenilor. Cu atât mai mult cu cât legea ar putea da șansa ca aceste alimente să ajungă pe masa celor care au cea mai mare nevoie de ele. în România, Banca Mondială estimează la 4.5 milioane numărul persoanelor care trăiesc sub pragul de sărăcie și care au dificultăți în a-și procura hrana zilnică. Pe de alta parte, conform Comisiei Europene, risipa alimentară reprezintă 100 milioane tone anual, dintre care 2.55 milioane de tone sunt risipite în România. Și, nu în ultimul rând, reducerea deșeurilor este o miză mare la nivel național și internațional, pentru că eliminarea prin depozitare sau îngropare este responsabilă de generarea de emisii de gaze cu efect de seră și dereglări climatice, poluarea solurilor și a pânzelor freatice și diminuarea drastică a biodiversității. Avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi să arătăm decidenților că nu pot arunca la gunoi subiectul risipei alimentare! Semnați și distribuiți! Vă mulțumim :)

Decizia Consiliului Județean Maramureș de a acorda titlul de ”Ambasador al turismului maramureșean” lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare, nu face cinste maramureșenilor. Acest lucru este dovedit de multitudinea reacțiilor negative venite din partea oamenilor din județ care nu se simt reprezentați de persoana lui Liviu Dragnea. USR Maramureș s-a opus acestei decizii încă din momentul în care s-a aflat de ea și vine în sprijinul societății civile nemulțumite de această numire politică prin realizarea unei petiții prin care se cere retragerea acestui titlu. Motivele sunt de la sine înțelese: nu dorim asocierea Maramureșului cu un infractor, cu atât mai mult cu cât considerăm că randamentul domnului Liviu Dragnea în vederea dezvoltării turismului în județul nostru este inexistent.

https://www.youtube.com/watch?v=4adlAbkSOmE În fiecare zi 3 români mor din cauza tuberculozei. Tuberculoza nu e boala pușcăriașilor sau a săracilor, lovește pâna și în cele mai protejate medii: 12 mii de români se îmbolnăvesc anual. Tuberculoza stigmatizează bolnavii diagnosticați, de cele mai multe ori angajatorul român preferă să îl concedieze pe cel cu TBC. De multe ori, tuberculoza nu e tratată până la capăt de cei mai săraci pacienți, care preferă să renunțe la tratament din cauza costurilor colaterale (hrană, transport pana la dispensarul TBC etc.) În alte cazuri, tuberculoza îi trimite în pensie pe pacienții tineri cu formele rezistente la tratament, deși boala lor se vindecă. Ajung să moară de foame în loc să se vindece. Tuberculoza îi lasă fără venituri pe cei mai amarâti care își castigă existența prin muncă, de multe ori la negru. Nevindecați, se întorc la muncă și devin contagiosi din nou, pericol pentru ceilalți. Tuberculoza nu este un fenomen izolat. Tuberculoza ucide, stigmatizează, schimbă viețile pacienților și ale familiilor lor în cel mai crunt mod posibil. Dar tuberculoza nu este doar boala lor, a celor care poartă această povară. Este boala unei societăți / țări care nu previne, nu tratează corespunzător și nu învață din propria boală. O țară care are nevoie de o lege clară care să impună măsuri clare. Legea Pl-x nr. 470/2016 se află deja pe masa deputaților. Ajutați-ne să îi convingem să o voteze!

Ne dorim să creăm un spațiu în care vanilia străbunilor noștri este respectată, iar noi și copiii noștri ne putem dezvolta armonios, așa cum a vrut Dumnezeu când a rânduit ca omul să mănânce vanilie. De aceea, milităm pentru introducerea în constituție a definiției vaniliei. Pe viitor, avem un program cu 50 de puncte pentru dezvoltarea armonioasă a vaniliei române, în care ne vom adresa în mod direct tinerilor, în școli, la orele de lucru manual, unde ne opunem în mod ferm lecțiilor de salată de fructe - ananasul la conservă este necreștinesc și antiromânesc!

Această mărire a alocațiilor este un factor care poate influența considerabil multe vieți. Privind din punctul de vedere al unei familii cu o situație financiară precară, suma de 82 de lei este una infimă pentru creşterea unui copil. Având în vedere nevoile acestuia, această sumă nu poate să acopere nici măcar alimentele necesare traiului pentru o lună. Copiii din centre de plasament sunt de asemenea, vizați de această problemă a alocației, fiind chiar cei care sunt dependenți de ea.

În acest moment gratuitatea RMN-ului este asigurată doar celor cu asigurarea de sănătate. Acest lucru face ca investigația să fie imposibilă pentru cei din mediile rurale sau persoanele cu situații financiare precare. Gratuitatea garantată a investigației trebuie să vină la pachet cu achiziționarea de noi aparate. Doar așa se poate schimba situația sănătății din România. Sunt cazuri în care pentru un RMN trebuie să așteți și 4 luni de zile. Prevenirea tumorilor, a cancerului sau altor boli devine imposibilă. Avem nevoie de sănătate pentru toți românii!

Vrem suplimentarea liniilor RATB deoarece este unul dintre cele mai folosite servicii de stat și, uneori, condițiile sunt regretabile datorita aglomerației. Consideram ca liniile unde nu poți rezista mai mult de o stație pentru ca împarți același metru pătrat cu alți 4 oameni,care sunt deoendenti de serviciile RATB, ar trebui suplimentate deoarece este un plus pentru toată lumea. Oamenii vor beneficia de confort in fiecare zi, iar RATB-ul va avea un profit considerabil datorita altor persoane care vor folosi Mijloacele de transport în comun datorita noilor condiții.

Comerț liber, dar pentru cine? UE operează sub mantra comerțului liber, care presupune negocierea acordurilor de liber schimb cu țări din întreaga lume. Însă realitatea de pe teren nu presupune nici libertate, nici echitate. Impulsionate să obțină profituri cât mai mari, supermarketurile abuzează de influența și de puterea de cumpărare pe care o au pentru a obține produsele la cele mai mici prețuri. Și au făcut-o de ani de zile. În Europa, dovezile sunt clare și din ce în ce mai multe. Comitetul Economic și Social European a lansat în ianuarie 2013 un raport dur privind această situație, solicitând acțiuni urgente, intutlat „Stadiul actual al relațiilor comerciale dintre furnizorii de alimente și sectorul mare al comerțului cu amănuntul" (orig. „The current state of commercial relations between food suppliers and the large retail sector”) Practicile supermarketurilor pot avea consecințe dintre cele mai nefaste: • Salariile sunt prea mici pentru a un trai decent - Cu o putere de negociere mică sau inexistentă, pe o piață dominată doar de câțiva cumpărători, furnizorii și fermierii sunt forțați să accepte prețuri mici pentru produsele și munca lor. • Drepturile muncitorilor nu sunt respectate - Pentru lucrătorii din țările în curs de dezvoltare și a micilor producători de produse proaspete cum ar fi banane, kiwi și ananașii, situația este gravă. Există dovezi ale suprimării drepturilor muncii, a orelor suplimentare forțate și a locurilor de muncă nesigure. • Daune aduse mediului înconjurător – Imboldul supermarketurilor de a satisface, și de a îndemna la (supra)consum, creează premisele pentru producții care dăunează mediului înconjurător. • Consumatorii nu o duc mai bine - Furnizorii mai mici și specializați nu pot satisface volumele și cerințele de preț sau de calitate ale supermarketurilor. Comercianți mai mici nu pot concura cu prețurile scăzute din supermarketuri, ceea ce, la rândul lor, conduce la mai puține oportunități pentru furnizorii mai mici. Mai puține opțiuni în alegerea produselor și a spațiilor comerciale fac consumatorii victimele acestui cerc vicios. Prețurile scăzute cerute de supermarketuri furnizorilor nu sunt traduse în mod automat la prețuri mai mici pentru consumatori. Comerțul echitabil, pentru oameni și natură Comerțul echitabil (Fair trade) este o modalitate de a face comerț, al cărei scop este de a oferi sprijin direct și efectiv pentru producătorii marginalizați din țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină. Majoritatea bananelor, ananașilor și altor fructe tropicale comercializate echitabil sunt etichetate cu Marca Fairtrade folosită de Fairtrade Internațional (FI). Fairtrade Internațional conduce un sistem de certificare (Fairtrade) a produselor, care s-a bucurat de o mare popularitate în ultimii 15 ani, deși există din anii 1980. Cinci principii de bază ale comerțului echitabil (fair trade): • Plata unui preț corect – Producătorii primesc un preț corect, acoperind costul producției, costul unui trai decent și al unui profit rezonabil. • Interzicerea muncii prestate de copii – este interzisă orice formă a acesteia – mai ales când dăunează educației copiilor sau sănătății lor fizice și dezvoltării mentale. • Condiții de muncă decente – muncitorii de pe plantații, din ferme, fabrici de procesare și din alte afaceri primesc salarii suficiente pentru traiul zilnic și lucrează în condiții sigure și decente. • Dezvoltarea comunităților locale – O parte semnificativă din banii din comerțul echitabil sunt investiți în proiecte de dezvoltare în comunitățile de producători. Aceste proiecte includ aprovizionarea cu apă de băut, construirea de drumuri, utilități în educație și în sănătate, costurile pentru educație sau pregătirea vocațională, microfinanțări, sănătate ș.a. • Sustenabilitatea mediului – Agrochimicalele periculoase și organismele modificate genetic sunt excluse de la produsele certificate Fairtrade. În plus, sunt susținute tehnicile de producție care protejează ecosisteme valoroase și sănătatea producătorilor și a consumatorilor. Care sunt tendințele principale în ceea ce privește fairtrade-ul? Piața Fairtrade crește constant la nivel global. Cele mai populare produse sunt cafeaua, cacaua, ciocolata, ceaiul, bananele, mierea, florile, bumbacul, dar și produse inedite, precum aurul, încep să fie din ce în ce mai prezente. Profitul anual din vânzarea de produse certificate a crescut în ultima decadă și a atins 5.5 miliarde de euro în 2013. Există cerere de produse Fairtrade în România? Ne putem aștepta, așa cum am văzut în cazul produselor organice, ca piața românească să urmeze trendurile din Europa de Vest, unde creșterea este semnificativă. În prezent, piața Fairtrade este în curs de dezvoltare în România, pe rafturile supermarketurilor fiind deja apărute unele produse (cafea, ciocolată, ceai) certificate Fairtrade. Lanțul de supermarketuri care promovează și dezvoltă primul fructe tropicale certificate fairtrade va avea de câștigat, pentru că va beneficia de imaginea pozitivă a Fairtrade-ului. Campania „Lanțuri omenești, fructe echitabile” face parte din proiectul „Make Fruit Fair!”, care este implementat de asociația Mai Bine în România. Make Fruit Fair! este un consorțiu global format din 19 parteneri din EU, Camerun, Columbia, Ecuador și insulele Windward, coordonat de Oxfam Germania. Acest document a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestui document intră în responsabilitatea asociației Mai Bine și sub nici o circumstanță nu reflectă poziția Uniunii Europene.

În București, capitală europeană și centru universitar unde studiază peste 135 000 de studenți și locuiesc peste 570 600 tineri, plaja de activități socio-culturale este foarte ofertantă pentru tineri şi viaţa socială a acestora este activă şi vibrantă, însă, de multe ori, participarea lor la astfel de activități este restrânsă din cauza faptului că posibilitățile de transport după ora 23:00 sunt limitate, puțini studenți și tineri având disponibilitatea financiară de a circula cu o firmă de taximetrie. Prin urmare, dacă rețeaua de metrou ar funcționa non-stop, tinerii vor putea beneficia de mai multe dintre opțiunile socio-culturale existente în oraș, deoarece nu vor mai fi limitaţi de posibilităţile de transport. De asemenea, având în vedere că rețeaua de metrou este cea mai sigură și rapidă modalitate de transport în comun din București, un program de funcționare permanent al acesteia ar fi benefic pentru întreaga comunitate, pentru că nu doar studenții și tinerii ar avea posibilitatea să circule oricând cu metroul, ci oricare cetățean care are nevoie să se deplaseze în timpul nopții. O astfel de măsură ar dovedi o responsabilitate socială pe care sperăm că Ministerul Transporturilor și Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A. și-o vor asuma, în semn de respect şi pentru a asigura bunăstarea utilizatorilor rețelei de metrou. În plus, sunt de luat în considerare și aspectele economice, o astfel de modificare a programului de funcționare a metroului putând aduce venituri suplimentare pentru Societatea Comercială de Transport cu Metroul București „Metrorex” S. A., deoarece va crește numărul de utilizatori ai rețelei de metrou, în detrimentul taxiurilor, care de multe ori percep tarife ilegale, mai mari decât prețul real al călătoriei, și nu oferă aceeași siguranță a călătoriei. Mai mult, un program prelungit al metroului, inclusiv pe timpul nopții, ar face din București un oraș mai atractiv pentru turiști, pentru că ar garanta o mobilitate facilă și sigură a acestora, încurajând astfel dezvoltarea acestui sector, ceea ce ar aduce, implicit, și alte beneficii economice României. În urma unei analize a programelor a 65 de rețele de metrou din celelalte state ale lumii, de pe majoritatea continentelor, am observat că numărul țărilor în care programul de circulație al metroului depășește ora 23:00 este considerabil. Astfel, în comparație cu România, 58,46% dintre rețelele de metrou analizate au un program semnificativ mai lung seara decât cel al metroului bucureștean (38 de metropole), restul având un program comparabil. De asemenea, 83,07% dintre rețelele de metrou analizate au un program care depășește ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii (54 de metropole). În multe state, programul rețelelor de metrou este mai lung în zilele de weekend, când activitatea socială a cetățenilor pe parcursul nopții este, evident, mai intensă, și nevoia acestora de mobilitate crește. AICI (http://tinyurl.com/l9usco3) puteți consulta lista cu rețelele de metrou analizate unde programul de metrou se încheie seara mai târziu de ora 23:00 cel puțin într-o zi a săptămânii. Așadar, considerăm că municipiul București poate lua exemplu de la alte metropole importante ale lumii, prelungind programul de funcționare al metroului, în beneficiul cetățenilor săi, dar și al turiștilor care tranzitează orașul, asigurând, totodată, un mijloc de transport sigur și rapid tuturor.

O autostradă ar avea implicații uriașe în atragerea de investiții, crearea de noi locuri de muncă, creșterea salariilor, scăderea nivelului poluării (raportat la același număr de mașini), reducerea numărului de decese din accidente etc. Din păcate cel mai recent accident mortal s-a întâmplat acum 2 zile... http://www.gds.ro/Local/2017-04-26/carnagiul-de-la-padurea-saru-ingrid,-luca,-mirabela,-petre,-mihai-ingerii-de-pe-drumul-mortii/ Se pare că drumul expres, în felul în care este gândit, este mult mai periculos decât autostrada, curbe strânse pe care nu se va putea circula cu viteză fără riscuri mult mai mari (detalii în link-ul de mai sus). Practic, fiecare individ care are vreo legătură cu această regiune, indiferent de vârstă sau culoare politică (chiar dacă nu mai locuiește aici) ar avea numai de câștigat din construirea autostrăzii, dar totuși acceptăm resemnați decizia fără să mișcăm un deget. Dacă ar fi trebuit să învățăm ceva din proteste este că prin implicare chiar putem schimba lucrurile.