• Protejaţi caprele negre!
    UPDATE 09.10.2019 Senatorii au respins in 9 octombrie inițiativa legislativă. Deşi 32 au votat pentru, 2 sau abținut si 35 au fost împotrivă. A fost aproape. Bătălia nu este insă pierdută. Dezbaterile se mută în comisiile şi plenul Camerei Deputaților, for decizional. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 1.10.2019 In 1 octombrie, senatorii Comisiei pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au votat pentru protejarea caprelor negre (6 pentru și numai 2 împotriva acesteia, aceștia fiind dealtfel vânători). Din pacate voturile celor două comisii se adună, astfel că, raportul comun al celor două comisii este de respingere a legii care care protejază caprele negre. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 17.09.2019 In 17 septembrie, senatorii Comisiei pentru Agricultură au votat covârșitor împotriva protejării caprelor negre (10 voturi față de numai unul pentru). ------------------------------------------------------------------------------------------------ PETIȚIE: Ministerul Apelor şi Pădurilor a aprobat o cotă de recoltă de 609 exemplare de capră neagră care vor fi împuşcate în sezonul 2019-2020. Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România, care a avut în trecut, în anii ’50, statut de monument al naturii. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei. Capra neagră ar trebui să fie protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din Uniunea Europeană. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale. Capra neagră este victima unui paradox. Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), specia nu este protejată în UE şi deci nici în România. Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin. În perioada de după război, capra neagră a avut un declin foarte puternic în România, dipărând din unele masive montane, iar în perioada comunistă a început o acţiune intensă de populare. După 1989, odată cu apariţia vânătorilor străini, a început un nou declin al caprei negre, inclusiv cu dispariţia din anumite zone (ex. Munţii Rodnei). Este greu la ora actuală să avem o imagine exactă asupra efectivelor populaţionale de capră neagră la nivel naţional, din lipsa unor studii şi a unor metodologii validate ştiinţific. Datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre din România este în creşere, de la 6722 exemplare în 2005, la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii. Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu. La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate. Studiind statistic evaluările, cotele de recoltă şi evoluţia numărului de animale împuşcate este clar că acestea au serioase probleme, din moment ce apar fluctuaţii foarte mari, care depăşesc orice evoluţie naturală a speciei. La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate. Capra neagră se găseşte în România în 98 fonduri de vânătoare din 16 judeţe, administrate de către asociaţii private de vânătoare structuri ale R.N.P. Romsilva, ocoale silvice private şi universităţi cu profil silvic. Capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâcoase alpine şi subalpine, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţe pe cale naturală. Nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee. Aceasta este şi singura argumentaţie a Guvernului României, cea financiară, care nu e de acord cu oprirea vânătorii caprelor neagre, pe motiv că ar reduce veniturile la bugetul de stat din vânătoare. Din păcate legea nu este susţinută de către Guvernului României. Haideți să semnăm si să promovăm câți mai mulți petiția pentru protejarea caprelor negre, să le arătăm că ne pasă de ele, până-i convingem pe politicieni să le protejeze. Trăiască și capra neagră, nu numai cea a vecinului! Detalii: https://florinak.wordpress.com/2019/06/18/propunere-legislativa-pentru-protejarea-caprei-negre/
    13.041 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican Picture
  • vreau trotuarele inapoi pentru pietoni(si biciclete)
    In primul rand am incuraja oamenii sa mearga pe jos si sa lase masinile acasa. Siguranta batranilor si copiilor este afectata.
    5 din 100 Semnături
    Inițiat de cristinel petrescu Picture
  • Salvează Amazonul
    Padurile din Amazon, Brazilia, sunt cuprinse de un numar record de incendii in acest an. Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită „plămânul Lumii”. Dacă va fi distrusă irevocabil, atunci ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la colapsul Planetei care era deja greu încercată de schimbările climatice în ultimele decenii. Lumea dă vina pe presedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, pentru ca acesta ar fi incurajat defrisarile, pentru a face loc mai multor terenuri arabile. Este drept că președintele are vina sa, dar cea mai mare este a țărilor care cumpăra carnea ieftină de la vite hrănite cu furaje produse pe suprafețe proaspăt defrișate din Amazon. În 2018, Brazilia a exportat 1,6 milioane de tone de carne de vită. Este un nou record mondial, iar anul acesta se așteaptă să se exporte 1,8 milioane de tone. Putem ajuta Amazonul chiar dacă trăim în România. Înlocuiește carnea de vită ieftină din America de Sud cu cea românească. Sau dacă îți dorești să fii și mai generos atunci este bine de știut că fiecare om care renunță la carnea de vită salvează 10 arbori/zilnic sau 3432/anual: https://rainforestfoundation.org/agriculture/ Hrana oamenilor bazată pe ingrediente de origine animală necesită mult mai mult teren decât dacă am hrăni toată omenirea cu plante: https://academic.oup.com/ajcn/article/78/3/660S/4690010 Mai precis, mâncarea produsă din animalele de fermă ne oferă doar 18% din caloriile pe care le consumăm dar utilizează 83% din terenul arabil. Asta înseamnă că pentru a crește mai multe animale este nevoie de tot mai mult teren, adică de noi defrișări: https://www.theguardian.com/environment/2018/may/31/avoiding-meat-and-dairy-is-single-biggest-way-to-reduce-your-impact-on-earth
    3.676 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Stop Plasticului in Natura
    Doresc sa traiesc intr-o Românie curata intrucat intre curatenie, prosperitate, educatie si sanatate este o corelatie directa! Este important acest demers si pentru faptul sa situatia actuala este extrem de grava iar autoritatile ignora problema! Raurile si padurile sunt transformate in gropi de gunoi si aproape nimeni nu reactioneza! Noi (Prietenii Padurilor din România) am reusit in 7 ani impreuna cu peste 15000 de voluntari sa curatam in peste 200 de actiuni de ecologizare, toate padurile si raurile din jurul localitatilor Brasov, Poiana Brasov si Rasnov. Am trait si simtit pe propria piele bucuria si satisfactia de a ne vedea coltul de lume in care traim, eliberat de gunoaie! A fost foarte greu (multi ne-au spus ca este imposibil) dar pana la urma am reusit aici la Brasov si cu sprijinul echipei Declic si a romanilor care doresc ca autoritatile sa-si faca treaba, suntem convinsi ca vom lasa generatiilor viitoare o tara curata la propriu! Mulțumesc!
    90 din 100 Semnături
    Inițiat de Florin Nan Picture
  • Stop legii care ar deschide vânarea urșilor pentru trofee
    Ursul brun (Ursus arctos), este una dintre cele mai iconice specii pe cale de dispariție pe care Uniunea Europeană se străduiește să le protejeze. Supraviețuirea urșilor bruni și a lupilor este amenințată de degradarea și fragmentarea habitatelor, de acceptarea socială scăzută în rândul cetățenilor și a grupurilor de interese și de braconaj. Pentru a asigura conservarea speciilor, ursul și lupul sunt specii protejate legal la nivel internațional și european, inclusiv prin Convenția de la Berna și prin Strategia UE privind biodiversitatea. Directiva UE privind habitatele impune statelor membre obligația de a crea planuri naționale de acțiune care să asigure, pe baza informațiilor recente și exacte, gestionarea și menținerea unei stări de conservare favorabile, pe termen lung, pentru urșii bruni și pentru lupi. Există amenințări grave la supraviețuirea ursului (Ursus arctos) și a lupului (Canis lupus) (distrugerea habitatelor, persecuția umană, schimbările climatice etc.), ceea ce impune o precauție extremă și o cotă conservatoare de vânătoare. Legea prevede posibilitatea împușcării a 8% din populatia de ursi anual, fapt care ar putea avea un impact negativ asupra supraviețuirii acestor specii, având în vedere varietatea amenințărilor cu care animalele sălbatice se confruntă. Acestea au nevoie de habitate vaste, sigure și lipsit de conflicte umane, în scopul de a căuta hrana, perechea, adăpostul și locațiile pentru bârlog. Un habitat ideal trebuie să beneficieze de o distribuție adecvată și abundență a alimentelor pentru ca urșii și lupii să se dezvolte armonios. În plus, o altă amenințare critică pentru animale este incursiunea utilajelor motorizate în habitatele lor . În plus, mulți cercetători au susținut că schimbările climatice au deja efecte dăunătoare asupra urșilor și lupilor prin modificarea suplimentară a disponibilității surselor de hrană în habitatul lor. Nu se cunoaște cât de mulți urși și lupi avem. Numerele sunt umflate cu pompa. În studiul realizat de Popescu și colab. (2016) se arată că sistemul de management al carnivorelor mari din România este “slab susținut de datele despre populație raportate de administratorii fondurilor de vânătoare și că deciziile curente de vânătoare se bazează adesea pe date biologice nerealiste asupra populației”. Mai mult, în România “populațiile raportate pentru urs, lup și râs sunt excesiv de optimiste și, prin urmare, stabilirea cotelor de vânătoare pe baza acestor estimări ar putea conduce la un impact pe termen lung asupra populației “. Prin urmare, dacă cota maximă propusă a fost determinată utilizând estimări augumentate ale populației, aceasta nu poate fi considerata a fi sustenabilă și trebuie redusă dramatic. Măsurile ne-letale de gestionare sunt eficace și relevante pentru rezolvarea conflictelor dintre oameni și urși în timp ce vânătoarea poate acționa adesea în detrimentul atenuării conflictelor și conservării speciilor. Unele tehnici de atenuare ne-letale eficiente includ îngrădirea electrică a stupilor și a zonelor în care se află vite cu pui, programele de colectare și eliminare a leșurilor de animale, instalațiile de depozitare a gunoiului protejate împotriva accesului urșilor, precum și reglementările privind purtarea unui spray cu piper și colectarea în mod corespunzător a rămășițelor animalelor ucise de vânători. În plus, considerăm că eforturile de a educa și de a ajuta proprietarii de animale afectați pot fi mai eficiente în reducerea conflictului dintre om și sălbăticiuni pe termen lung decât controlul letal al vieții sălbatice. De fapt, eficacitatea metodelor letale care vizează gestionarea populațiilor nu a fost niciodată demonstrată științific. Ministerul mediului trebuie să suspende eforturile de control al prădătorului pentru care nu există dovezi care să demonstreze eficiența funcțională și ca oamenii de știință să se concentreze asupra unor standarde stricte de evidență în testele de control al prădătorilor”. Este absolut esențial ca măsurile de co-adaptare și coexistență să fie prioritare, înainte de a recurge la recoltarea și capturarea letală a urșilor bruni și a lupilor.
    101.209 din 200.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Vrem includerea simbolului românesc, CIOCÂRLIEI, pe lista animalelor protejate de lege
    Având în vedere că toate țările europene au adoptat această lege și sunt protejate în întreaga uniune, e vorba atât de simbolistica lor din baladele noastre cât și de imaginea țării în fața Parlamentului European și întregii lumi prin acest eveniment nefondat.
    29.724 din 30.000 Semnături
    Inițiat de Sandra Matei
  • Fără pungi din plastic în supermarketurile Mega Image din România
    1. Plasticul are un impact negativ major asupra mediului înconjurător și este unul dintre principalii factori care cauzează schimbările climatice, din ce în ce mai vizibile și în România. 2. Plasticul afectează negativ sănătatea consumatorului, provocând alergii, dezechilibre hormonale, sterilitate și cancer. 3. Plasticul afectează negativ natura și viețuitoarele sale. Milioane de animale mor anual din cauza poluării cu plastic. Conform documentului “Strategia Honolulu”, efectele negative ale plasticului asupra naturii se referă la încurcarea și prinderea animalelor, ingestia de plastic confundat cu hrană, distrugerea habitatului, introducerea și răspândirea speciilor invazive, contaminarea apelor, solului și aerului cu substanțe chimice toxice cu efecte devastatoare asupra lanțului trofic și al sănătății oamenilor. 4. Plasticul afectează negativ economia și comunitatea. Deșeurile din plastic reprezintă 90% din totalul deșeurilor marine. Impactul lor negativ afectează pescuitul (diminuarea cantității de pește prins, probleme de navigație calitatea acvaculturii), turismul (degradarea aspectului plajelor și al apelor mai puțin adânci), industria fructelor de mare (niveluri sporite de poluare ale mărilor și oceanelor sunt asociate cu producția toxică de fructe de mare), duc la creșterea cheltuielilor administrațiilor locale, afectează bunăstarea și sănătatea comunitățiilor din zonele litorale și au efecte diverse și numeroase asupra sănătății oamenilor. 5. 40 % din plasticul nou produs se folosește pentru a fabrica ambalaje de unică folosință, majoritatea fiind nereciclabile și ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau în natură. 6. În 2017, aproximativ 12% din consumul global de petrol a avut ca destinație industria petrochimică, mai exact fabricarea plasticului. Și, în mod îngrijorător, industria plasticului anunță o creștere de 33% în următorii 4 ani. 7. Există 7 categorii de plastic, cu 6 categorii care conțin un singur tip de plastic și categoria 7 care conține peste 20 de tipuri de plastic și care include și bioplasticul. Nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. În România se reciclează cantități extrem de mici (sub 20%) din aproximativ 5 tipuri de plastic dintre cele reciclabile. Cele nereciclabile (ambalaje compozite, tipuri noi de plastic, bioplastic, PS, etc.) ajung la groapa de gunoi, în incineratoare sau în natură, unde continuă să polueze apa, aerul și solul. 8. România produce anual circa 8 milioane de tone de deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct la gropile de gunoi, în apele curgătoare și în alte zone din natură adesea puțin vizibile cetățeanului.  9. Organizația Națiunilor Unite avertiza încă din 2015 asupra pericoleleor bioplasticului atrăgând atenția asupra inducerii în eroare a consumatorului , contaminării lanțurilor de reciclare a plasticului cu bioplastic și creșterea cantității de deșeuri din natură datorită neînțelegerii sau folosirii eronate a denumirii de "bioplastic" și '"biodegradabil". Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții - colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a Asociației Natura Fără Plastic, la care s-a alăturat Asociația Sustainable Lifestyle și inițiativa “Clujul Sustenabil” , și este susținută de comunitatea “România Ecologică”. Surse https://www.reuters.com/article/us-petrochemicals-iea/rising-use-of-plastics-to-drive-oil-demand-to-2050-iea-idUSKCN1ME2QD https://marinedebris.noaa.gov/sites/default/files/publications-files/Honolulu_Strategy.pdf https://news.un.org/en/story/2011/03/370242-trash-worlds-oceans-threatens-wildlife-economy-and-human-health-un-warns#.UJtbwEJTuFI https://www.nationalgeographic.com/environment/2018/10/news-plastics-microplastics-human-feces/ https://www.theguardian.com/global-development/2019/apr/04/marine-plastic-pollution-costs-the-world-up-to-25bn-a-year-researchers-find https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts
    7.084 din 8.000 Semnături
    Inițiat de Ioana Tanase Picture
  • Opriți uciderea câinilor din Adăpostul Public Suceava
    Înainte de a se ajunge la măsura extremă-eutanasierea, trebuie inițiate programe de stopare a înmulțirii numărului câinilor din adăpost și de pe străzi. Cei care administrează adăpostul public, responsabili de gestionarea câinilor comunitari, în ultimii ani, nu au organizat niciun târg de adopții locale, nu s-au implicat în programe periodice de sterilizare a câinilor comunitari cu sau fără stăpân, nu au facut nicio campanie pentru stoparea abandonului, nu s-au aplicat sancțiunile de rigoare în cazurile de abandon, în schimb, au fost mereu prompți în a lua decizii radicale, de ucidere și exterminare a acestora! Apel către suceveni: cei care aveți posibilitatea, ADOPTAȚI!!! Cei care știti că aveți în adăpost căței pe care i-ați îngrijit și v-au fost luați de hingheri, încercați să le găsiți un loc și scoateți-i de acolo!! ...... Before reaching the extreme measure of euthanasia, programs must be initiated to stop the growing number of dogs in the shelter and streets. Those who manage the public shelter responsible for managing the dog community have not organized a local adoption fair in recent years, have not been involved in periodic sterilization programs for community dogs with or without a dog, have not made any campaign to prevent abandonment, no sanctions were imposed in the cases of abandonment, but they are always prompt to make a radical decision, hijack and exterminate them! Call Suceava: those who can, Adopt! Those who know that you cared for the dogs that they took the balls, try to find a place and get them out of there!
    10.136 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Asociația Multicare Suceava Picture
  • Libertate pentru delfini, nu finanțarea captivității cu bani de la buget!
    Autoritățile locale au aprobat extinderea și modernizarea Delfinariului din Constanța în vederea creșterii numărului de animale captive și atragerii mai multor vizitatori. Conducerea Delfinariului intenționează să aducă de la 4 până la 6 delfini, amintind, totodată, că suprafața curentă a bazinului în care trăiesc cei doi delfini este mai mică decât obligă legea, situație ce trebuie să se schimbe până în 2023. Considerăm decizia de a aduce noi delfini în delfinariul din Constanța una iresponsabilă și necorespunzătoare moralității vremurilor în care trăim. Delfinii sunt animale care posedă inteligență și conștiința sinelui, iar ținerea acestora captivitate înseamnă cruzime și denotă o lipsă de înțelegere și de considerație pentru capacitățile și nevoile lor. Așa-zisul rol „educativ” al spectacolelor cu delfini nu justifică privarea acestora de libertate. Delfinii captivi nu sunt, așa cum se insinuează, „ambasadori ai speciei lor”, spectacolele neaducând în atenția publicului problemele cu care se confruntă populațiile sălbatice de delfini. Dimpotrivă, aceștia creează spectatorilor o imagine distorsionată, nerealistă, promovând în același timp un mesaj greșit – acela conform căruia avem dreptul să exploatăm animalele pentru simpla noastră plăcere. Mai multe animale au murit de-a lungul timpului la Delfinariul din Constanța. Amintim cazurile delfinilor Mark (mort în urma unor multiple infarcte) și Pei-Pei (moarte prematură la numai 6 ani), dar și pe cel al focii moarte în urma unei încercări de a evada, în urmă cu aproximativ un an. Numeroși oameni de știință, printre care Dr. Lori Marino, Dr. Naomi Rose și biologul Morgane Perri susțin că delfinii nu ar trebui să fie ținuți în captivitate. În 2010, comunitatea științifică a făcut apel pentru acordarea statutului de persoane non-umane delfinilor, ceea ce ar pune capăt uciderii și ținerii lor în captivitate. O propunere legislativă în acest sens a fost inițiată în Parlamentul României de fostul deputat Remus Cernea. În contextul în care tot mai multe state au renunțat deja la delfinarii sau fac demersuri în sensul opririi practicii de a ține cetacee în captivitate (Marea Britanie, Croația, Ungaria, India, Canada, orașul Mexico City etc.), extinderea unui delfinariu și aducerea unor noi delfini creează României o imagine nefavorabilă pe plan extern.
    3.991 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Cristina Cojocea Picture
  • Vrem o nouă viață pentru ursul Baloo! De la gratiile din Hunedoara la un sanctuar
    AMP se luptă pentru el din 2007 „Alți doi ursuleți, Puppy și Pamy, ar fi gustat din același tort al frustrării dacă nu ar fi fost confiscați și eliberați în Sanctuarul de la Zărnești. Au crescut mari și arătoși, în timp ce Baloo a rămas să-și ispășească pedeapsa. AMP nu l-a uitat și încearcă de ani buni să-i câștige libertatea, însă proprietarul ilegal nu s-a lăsat înduplecat. Deși are peste 350 de kilograme, ursul a rămas prins în hățișurile legii, pe care proprietarul ilegal le-a croșetat cu mult har. Pentru a da o tentă legală temniței sale, Emil Părău a încercat intrarea în legalitate pe baza Legii grădinilor zoologice. În urmă cu ceva ani Direcţia Sanitar Veterinară, la sesizarea ONG-urilor pentru protecţia animalelor, l-a sancţionat pe proprietar cu amendă şi i-a impus intrarea în legalitate. Ulterior, această instituție a aprobat o autorizație de menajerie pentru cușca ursului. Nici până în ziua de azi, această „găselniță” juridică nu a primit autorizația de mediu necesară funcționării.”, se arată pe pagina dedicată salvării lui Baloo pe site-ul AMP. Turiștii îi dau bere și alte alimente care în mod natural nu au ce căuta în dieta sa, iar zgomotele și agitația nu pot fi decât o sursă zilnică de stres pentru urs. Este nedrept și inuman ca un animal să-și trăiască viața după gratii, privat de libertate în numele distracției și să fie transformat în mascot vie. Împreună îl putem salva pe Baloo semnând în număr cât mai mare această petiție pentru a pune presiune pe autorități să ia măsuri. Nu este adevărat ceea ce spun cei de la Straja pentru a manipula opinia publică, cum că Baloo nu se poate adapta unei rezervații și că îi este mai bine în cei 1200 de mp îngradiți și sufocat de turiști. Sunt nenumărate cazuri în România de urși preluați din parcuri zoo sau alte condiții la fel de inumane și care s-au adaptat excelent (cu dovezi foto-video) la tot ceea ce le poate oferi sanctuarul din Zărnești. Libertate pentru Baloo!
    17.887 din 20.000 Semnături
    Inițiat de Mihaela Iosub Picture
  • Energie fără emisii de carbon până în 2030
    Conform datelor publice de pe site-ul transelectica, România a reușit să reducă ponderea acestor forme nocive de energie în producția națională de la 55% în 2008 la 41% în 2015. Din 2015 până în 2018 nu au existat schimbări majore ale ponderii energiei în rețeaua națională. Strategia energetică propusă de ministerul energiei în Octombrie 2018 ar vedea România dezvoltând în continuare aceste sectoare nocive în paralel cu extinderea sectorului nuclear și a celor regenerabile. Astfel ponderea surselor ce produc emisii de CO2 în rețeaua energetică se va afla undeva la 39% în anul 2030, nu mult sub ponderea lor actuală. Asta în timp ce Comisia Interguvernamentală pentru Schimbările Climatice (IPCC) a publicat la începutul lunii Octombrie un raport care evidențiază nevoia de eliminare a surselor de energie care produc dioxid de carbon până în 2030 pentru a menține încălzirea globală sub 1.5 grade celsius. Aceasta atingând deja 1 grad celsius în 2017. Efectele nocive ale încălzirii globale sunt deja evidente pe teritoriul României: furtuni tot mai puternice, creșterea frecvenței evenimentelor meteorologic extreme precum secete, valuri de căldură sau inundații, toate acestea afretează negativ atât ecosistemele României cât și calitatea vieții sau producția agricolă. Este necesar un efort consolidat pentru a remedia situația curentă și pentru a scăpa definitiv de aceste surse periculoase de energie. România a arătat că este capabilă să facă acest lucru, iar cu puțin efort putem să ducem lupta până la capăt și să fim un exemplu pentru Europa și pentru lume.
    13 din 100 Semnături
    Inițiat de Ernest Ștefan-Matyus Picture
  • Vreau #legeapisicilorcomunitare
    Pentru ca este foarte placut ochiului sa priveasca o astfel de creatura, chiar si de la distanta. Pentru ca nu eradica, dar micsoreaza vizibil populatia de soricei si sobolani. Pentru ca sunt oameni, nu neaparat singuri, dar care au multa dragoste (si hrana!) de daruit. Pentru ca nu suntem noi, romanii, sper, acel popor decis sa eradice populatia de pisici din tara! Pentru ca putem. Sa facem bine. Oricui. Daca ne punem mintea.
    140 din 200 Semnături
    Inițiat de Robyn Nottingham Picture
← Previous 1 3