În România, 67% dintre angajați simt că se află în risc de burnout. Asta ne pune pe locul 2 în Europa, imediat după Polonia, în ceea ce privește gradul de risc.  Burnoutul nu e o simplă oboseală. Este o stare profundă de epuizare fizică și emoțională, cauzată de stresul și suprasolicitarea la muncă, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății încă din 2019, ce distruge sănătatea, carierele și familiile. Îl vezi peste tot în jurul tău. Îl vezi în colegul care se retrage tăcut, deși până ieri era foarte entuziasmat de munca lui. În prietena care se prăbușește după încă o zi de presiuni și termene imposibile. În părintele care n-are când să respire între muncă și viață personală. Poate chiar în tine. Cu toate acestea, nu avem o lege care să ne protejeze, iar oamenii sunt lăsați fără apărare în fața acestui fenomen.  Burnoutul nu mai e o problemă individuală, ci o criză de sănătate publică. Costurile tăcerii: burnoutul ne distruge viețile și economia O persoană în burnout: • se simte profund epuizată, fără energie și fără motivație; • dezvoltă o lipsă de sens în ceea ce face, distanțare față de muncă și cinism; • își vede ritmul și calitatea muncii degradându-se treptat; • face mai multe greșeli, ia decizii mai slabe și devine mai puțin creativă; • riscă să dezvolte depresie, anxietate, insomnii sau boli cardiovasculare; • își vede familia și prietenii afectați: copiii cresc într-un mediu tensionat, partenerul privește neputincios cum persoana iubită se prăbușește, iar relațiile apropiate se destramă. O companie cu angajați în burnout: • se confruntă cu o creștere de 37% a absențelor și cu 50% mai multe incidente de siguranță la muncă pentru fiecare angajat în burnout; • pierde angajați valoroși: oamenii epuizați sunt de 2,6 ori mai predispuși să își dea demisia; • pierde anual între 15 și 20% din bugetul de salarii din cauza plecărilor voluntare provocate de epuizare; • suportă costuri mai mari pentru recrutare, formare și adaptarea noilor angajați decât ar costa prevenirea burnoutului; • își afectează reputația și capacitatea de a atrage sau păstra angajați valoroși. O Românie care continuă să ignore burnoutul: • rămâne în urmă, în timp ce alte țări europene (Danemarca, Franța, Letonia, Belgia, Olanda, Portugalia și Suedia) au deja sau dezvoltă soluții împotriva burnoutului; • își pune în pericol viitorul, pentru că fără angajați sănătoși și motivați nu poate exista inovație, creștere și progres; • acumulează pierderi economice uriașe, prin scăderea productivității și competitivității naționale; • se confruntă cu o rată alarmantă a problemelor de sănătate: 23% dintre cazurile de depresie și 8% dintre bolile cardiovasculare sunt direct legate de stresul la muncă. #VremLegeaBurnout vine cu un apel ferm: această lege trebuie repusă urgent pe masa decidenților, într-o formă aplicabilă, coerentă și cu o largă susținere publică.  Legea aduce beneficii pentru toată lumea: angajații au parte de protecție și sănătate, angajatorii de echipe mai stabile și productive, iar statul de o economie mai sănătoasă și de costuri reduse în sistemul medical. România nu-și mai poate permite să ignore această criză de sănătate publică sub pretextul costurilor de implementare sau din lipsa de voință politică. E mai ieftin să previi decât să repari. Ajută-ne să strângem 25.000 de semnături! E un prim pas. Ai putea fi chiar tu, sau cineva drag ție, într-un moment de cumpănă cauzat de burnout. Burnoutul ne privește pe toți și fiecare semnătură contează.  Semnează petiția și dă-o mai departe colegilor, familiei și cunoscuților. Iar dacă ai trăit burnoutul pe pielea ta, spune-ți povestea sub anonimat, dar cu puterea de a fi auzită: https://hackingwork.ro/caut-sprijin. 

  La Târgu Mureș nu mai putem respira și dormi liniștiți! Zgomotul și poluarea de la combinatul Azomureș ne afectează sănătatea și calitatea vieții. În 2026 expiră autorizația de mediu a combinatului— iar acesta este momentul decisiv pentru schimbare. ✍️ Semnează petiția și cere autorităților consultare publică, studiu de impact și măsuri ferme pentru un aer curat și un oraș sănătos! 

 Această petiție este importantă pentru că afectează toți cetățenii din Comuna Chiajna într-un mod direct sau indirect. Prețurile parcărilor și modul în care sunt implementate reprezintă un punct de interes major, mai ales pentru riverani. 

  Alăturându-te acestei inițiative, contribui direct la crearea unui spațiu care să pună în valoare talentul local și să aducă arta mai aproape de oameni.  Susținerea ta arată că:  • îți dorești ca Târnăveni să fie un oraș care respectă și promovează cultura; • vrei ca artiștii locali, indiferent de experiență, să aibă un loc unde să-și expună lucrările; • înțelegi că un astfel de spațiu poate deveni un punct de atracție turistică și comunitară, aducând beneficii întregului oraș; • crezi că arta are puterea de a uni oamenii și de a schimba felul în care ne raportăm la comunitatea noastră. Fiecare semnătură înseamnă un pas mai aproape de Culoarul Artei – un loc în care ne putem regăsi cu toții prin frumos și creativitate.  

Solicităm respectarea legislației.  Vrem respect și echitate socială. 

Dacă și tu ții la siguranța copilului tău în trafic ajută-ne cu o semnătură!

Cetatenilor cartierului trebuie sa li se asigure acces pietonal si rutier.

Pentru că abandonul animalelor nu este doar problema celor care iubesc animalele, ci a întregii societăți. Animalele aruncate pe străzi ajung să sufere, dar și să provoace situații de pericol, accidente sau conflicte în comunități.    O lege clară și dură împotriva abandonului este singura cale prin care putem opri acest fenomen. Doar împreună putem convinge Parlamentul și Guvernul că nu mai acceptăm nepăsarea și cruzimea.    Fiecare semnătură este o voce pentru cei care nu pot vorbi. Cu cât suntem mai mulți, cu atât avem mai multă putere să schimbăm legea și să construim o țară în care animalele sunt protejate, respectate și îngrijite. 

Pentru că vorbim despre copiii noștri și despre viitorul lor. În satul Mânzătești, grădinița funcționează doar până la ora 12:00. Acest program scurt nu răspunde nici nevoilor copiilor, nici nevoilor părinților care lucrează până seara. Copiii pierd șansa de a beneficia de mai multe activități educative și recreative, iar părinții sunt nevoiți să caute soluții improvizate sau să își ducă micuții la grădinițe din oraș, departe de comunitatea lor. Nu este corect ca familiile din mediul rural să aibă mai puține oportunități decât cele din mediul urban. Un program prelungit ar însemna: • siguranță și stabilitate pentru copii, care ar rămâne într-un mediu educativ până la ora 17:00; • sprijin real pentru părinți, care și-ar putea îmbina mai ușor viața profesională cu cea de familie; • șanse egale pentru copiii din Mânzătești, comparabile cu cele ale copiilor din orașe. Îmi pasă de această problemă pentru că vreau ca cei mici să crească într-un mediu potrivit, aproape de casă, fără ca părinții să fie obligați să-i ducă la kilometri distanță. Semnând această petiție, arătăm împreună că și comunitățile mici merită condiții moderne de educație și sprijin real pentru familii.

Dacă vrem ca România să conteze cu adevărat, dacă vrem să ne refacem situația economică, atunci este necesar ca firmele românești să fie implicate în proiectul de investiție. România își poate reveni economic nu neapărat prin austeritate, care, în fapt, duce la stoparea creșterii economice, ci prin investiții. Alte țări au datorii publice mult mai mari decât România, dar ele nu se opresc din a investi. Iar oportunitatea secolului este reconstrucția Ucrainei. 

 Zona Pădurii Uricani (Valea Ursului) este un loc frecventat de familii, copii și tineri, dar și de vizitatori din afara comunei. Din păcate, lipsa iluminatului public, a camerelor de supraveghere și a mobilierului stradal face ca acest spațiu să fie nesigur și vulnerabil la vandalism, gunoaie și fapte antisociale.  Prin instalarea de stâlpi de iluminat, camere video, bănci, coșuri de gunoi și mobilier stradal, putem transforma această zonă într-un spațiu sigur, curat și civilizat — un loc unde copiii noștri se pot juca în siguranță și unde întreaga comunitate se poate bucura de natură.  De ce să te alături și tu?  Pentru că doar împreună putem convinge autoritățile locale să trateze cu prioritate această investiție.  • Semnătura ta contează: arată că locuitorii comunei își doresc schimbarea. • Contribui la siguranța comunității: fiecare semnătură e un pas spre un spațiu protejat. • Ajuți la protejarea mediului: coșurile de gunoi și supravegherea reduc poluarea și aruncarea deșeurilor. Împreună putem face ca Pădurea Uricani să devină un exemplu de spațiu public modern, sigur și prietenos pentru toți.  

- ORDA este garantul respectării dreptului de autor în România, funcționează ca organ de specialitate în subordinea Guvernului fiind autoritatea națională de reglementare și supraveghere în domeniul drepturilor de autor și drepturilor conexe, conform Legii nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe. - ORDA nu este o instituție de cultură conform prevederilor legale, inclusiv Ordonanța de Urgență nr. 189 din 25 noiembrie 2008 privind managementul instituțiilor publice de cultură. - ORDA, ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale în subordinea Guvernului, nu este o instituție subordonată Ministerului Culturii pentru a putea fi preluată prin absorbție de către acest minister, fiind doar în coordonarea metodologică a ministrului culturii; - ORDA nu poate fi desființată în baza prevederilor Legii nr. 134/2025 conform art. 1, poz. XI, punctul 1 și 3, deoarece Oficiul nu este o instituție de cultură, ci autoritate unică în domeniul drepturilor de autor și conexe, în subordinea Guvernului; - nu există o altă instituție specializată care să vegheze la aplicarea unitară a legislației privind drepturile de autor, desființarea ORDA ar crea un vid instituțional cu efecte majore în domeniile culturale, IT, educație și media; - ORDA este instituția responsabilă cu transpunerea și aplicarea directivelor UE privind drepturile de autor; - ORDA asigură echilibrul dintre autori și utilizatori (TV, radio, internet, educație); - ORDA supraveghează modul în care organismele de gestiune colectivă (ex: UCMR-ADA, CopyRo, UPFR etc.) respectă drepturile autorilor/titularilor de drepturi, dar și drepturile utilizatorilor de opere, fără ORDA, aceste organisme nu ar mai avea un cadru clar, imparțial și legal de reglementare existând astfel un potențial risc de abuzuri și dezechilibru între industriile creative și utilizatori; - ORDA nu este o problemă, ci o garanție. Nu este o instituție care blochează, ci una care reglementează echitabil: între creator și utilizator, între operatori culturali și mari platforme online, între TV/radio și artiști. Într-o lume în care conținutul circulă liber, - ORDA garantează că titularii de drepturi sunt plătiți corect; - ORDA sprijină infrastructura de licențiere legală, digitalizare, arhivare și protecție a creațiilor artistice și software, activitate  esențială pentru industriile creative, culturale și digitale; - industriile creative contribuie cu peste 6% din PIB în România. Desființarea ORDA pune în pericol funcționarea acestora în mod legal și organizat; - prin proiecte precum eORDA, instituția a început procesul de digitalizare și transparență în gestiunea drepturilor de autor iar desființarea instituției ar bloca continuarea acestor reforme; - ORDA reprezintă România în cadrul Organizației Mondiale a Proprietății Intelectuale (OMPI) și în alte organisme internaționale. Desființarea ar duce la pierdere de reprezentare oficială la nivel global în domeniul drepturilor de autor; - ORDA are încheiate numeroase acorduri, protocoale de colaborare, memorandumuri de înțelegere cu parteneri naționali și internaționali, fiind astfel necesară modificarea/încetarea acestora; - ORDA are un rol primordial în implementarea Strategiei naționale în domeniul proprietății intelectuale 2024 – 2028 și a planului de acțiune aferent acesteia, aprobată prin Hotărârea de Guvern nr. 1272/2023, desființarea ORDA va conduce în mod direct la încetarea aplicării strategiei în referință, solicitată în mod expres de către SUA; - existența ORDA ca autoritate unică de sine stătătoare respectă principiul subsidiarității și descentralizării. Drepturile de autor sunt un domeniu de reglementare specializată, cu impact asupra culturii, educației și implicit a economiei care nu pot fi gestionate eficient de ministere generaliste, precum Ministerul Culturii sau Ministerul Justiției, fără a se pierde competența, coerența și eficiența; - domeniul dreptului de autor presupune reglementări distincte față de dreptul civil general sau dreptul comercial. ORDA acționează ca autoritate de drept special, iar integrarea atribuțiilor acesteia într-o structură nespecializată (ex: ministere generale) contravine principiului specialității și ar anula coerența legislativă; - nu există o suprapunere reală cu alte instituții, nicio altă instituție din România nu are competențele ORDA: reglementare, supraveghere, autorizare, aplicarea sancțiunilor în materie de drepturi de autor. Desființarea acesteia ar duce la confuzie instituțională, paralizie administrativă și creștere a litigiilor în instanță. Concluzionând, desființarea ORDA ar însemna încălcarea tratatelor internaționale, riscuri majore de infringement din partea UE, haos legislativ și instituțional, afectarea gravă a creatorilor, editorilor, artiștilor, dezvoltatorilor IT, universităților, radiodifuzorilor și nu în ultimul rând blocarea digitalizării domeniului.