- Pentru fiecare câine sau pisică abandonată există un stăpân iresponsabil și o autoritate nepăsătoare. - Pentru fiecare animal care moare de foame pe stradă, există o primărie care nu și-a făcut datoria. - România nu mai poate fi o țară a nepăsării, a violenței și a abandonului. Animalele nu cer mult – doar respect, grijă și un minim gest de responsabilitate: sterilizarea. Este singura cale umană, civilizată și eficientă pentru a opri suferința. Fiecare primar are obligația legală și morală de a acționa. Fiecare om are datoria de a cere asta.

Prin prezenta, facem un apel mobilizator către toți cetățenii României: semnați și distribuiți această petiție pentru a arăta autorităților că societatea civilă nu mai tolerează inacțiunea în fața violenței de gen. Cerem autorităților să adopte urgent și definitiv măsurile de mai sus, pentru ca tragediile precum cele ale Irinei Vrabie, Andei Gyurca sau femeii din Teleorman să nu se repete. Avem datoria morală să sprijinim victimele și copiii afectați de violență – semnăturile voastre pot împinge factorii de decizie să acționeze. Semnatarii acestei petiții reprezintă persoane din întreaga societate, unindu-se într-un front comun pentru dreptate și siguranță. Acționați acum împreună cu noi!

Animalele nu sunt obiecte. Nu sunt produse pe care să le pui în vitrină sau să le vinzi cu un preț. Sunt ființe vii, cu emoții, cu nevoi, cu suflet.

Mulți asistenți medicali care ne îngrijesc sănătatea din sistemul privat sunt plătiți cu salarii aproape de minimul pe economie, deși munca lor este responsabilă și stresantă. Este nedrept ca oameni cu pregătire și experiență să fie tratați ca muncitori necalificați. Salariile mici afectează motivația și calitatea îngrijirii, iar pacienții sunt cei care pierd în final. Doar pentru că oferirea salariului minim este legală, nu înseamnă că este și etică!

Parcul Marasesti este unul dintre putinele spatii din zona unde am putea avea o oaza de verdeata,unde bunicii pot scoate copii la plimbare,tinerii pot petrece timpul in mod placut,toti locuitorii zonei au nevoie de un loc verde pentru recreere

În ultimii ani, prețurile la energie electrică și gaze au crescut necontrolat, deși România produce o mare parte din energia pe care o consumă. Această situație a fost cauzată de sistemul actual, în care numeroși furnizori privați cumpără și revând energia către populație, fără a o produce, obținând profituri uriașe din diferențele de preț. Prin această petiție solicităm Guvernului României, Parlamentului și Ministerului Energiei să elimine complet furnizorii privați de energie electrică și gaze și să revină la un sistem național unic, administrat de stat, în care doar producătorii să poată vinde energia direct către consumatori. Astfel, România ar avea prețuri corecte, transparente și stabile, iar profitul din energie ar fi folosit pentru modernizarea infrastructurii și sprijinirea populației, nu pentru îmbogățirea intermediarilor. Semnează această petiție pentru o Românie energetic independentă și echitabilă!

Dragi susținători, nu este vorba doar despre o analiză medicală. Este despre dreptul nostru la o sănătate preventivă, accesibilă și eficientă! Iată de ce vocea ta contează și de ce trebuie să ne alături: 1. Beneficiu Direct pentru Tine și Familia Ta (Economie și Sănătate) • Economisești Bani: În prezent, analiza D3 costă între 100 și 200 de lei. Făcând-o decontată, economisești bani și poți folosi acea sumă pentru suplimente sau alte nevoi ale familiei. • Stare de Bine: Vei ști dacă metabolismul tău sau al copilului tău este sabotat de un deficit. Un nivel optim de D3 înseamnă energie mai multă, imunitate crescută și eforturi de slăbire mai eficiente! 2. Un Viitor Mai Sănătos (Impact Național) • Prevenim Bolile Grave: Deficitul de D3 este legat de osteoporoză, boli autoimune și risc crescut de infecții. O analiză de rutină înseamnă prevenirea timpurie și un sistem de sănătate mai puțin supraaglomerat. • Normalizăm Prevenția: Schimbăm mentalitatea națională! Prin succesul acestei petiții, obligăm sistemul medical să acorde prioritate prevenției în fața tratării bolilor apărute din neglijență. 3. Puterea Comunității (Schimbarea Adevărată) • Singur, nu poți schimba o lege. Dar 100.000 de voci nu pot fi ignorate! Fiecare semnătură este o presiune directă asupra CNAS și a Parlamentului. • Vei fi parte dintr-o mișcare care a reușit să obțină o victorie clară pentru sănătatea românilor. Nu lăsa această analiză esențială să rămână un lux! Semnează petiția acum și distribuie acest mesaj celor pe care îi iubești!

De peste trei decenii, politicienii români tratează funcțiile publice ca pe o trambulină personală. Când un primar, parlamentar sau consilier își abandonează mandatul pentru o nouă candidatură, comunitățile rămân fără continuitate, proiectele se blochează, iar votul cetățenilor devine o simplă treaptă de carieră pentru un om politic.  În loc să reprezinte interesul comun, funcția publică devine mijloc de autopromovare. Asta creează un cerc vicios în care puterea circulă între aceiași oameni, iar vocile noi și independente sunt eliminate din start. Cerem ca România să pună capăt acestei practici imorale și să garanteze respectul pentru votul alegătorilor. Cine dorește o altă funcție, să își dea demisia și să candideze pe picior de egalitate cu ceilalți. #StopCandidaturilorDinFuncție este o petiție pentru democrație, echitate și responsabilitate publică. Citește textul integral aici :https://www.petitieonline.com/stop_candidaturilor_din_functie?utm_source=web_share    

Facem această petiție pentru a rezolva o inechitate socio-profesională și a legaliza un drept și o compensație pentru medici, această categorie profesională pusă in slujba sănătății și a vieții noastre.  

  În centrul orașului Hârșova, o clădire încărcată de istorie și amintiri — fostul cinematograf al orașului — se degradează pe zi ce trece. Acest spațiu, care odinioară era plin de viață și de oameni, se află acum în paragină, cu pereți fisurați, tencuială căzută și un risc tot mai mare pentru siguranța trecătorilor.  În trecut, cinematograful a aparținut Primăriei Hârșova, fiind un bun de interes public. Ulterior, el a ajuns în proprietate privată, dar nu este întreținut și nu este utilizat conform destinației sale culturale. Astfel, s-a transformat într-o ruină care afectează imaginea orașului și siguranța cetățenilor.  Conform Legii administrației publice locale nr. 215/2001, art. 36 alin. (2), consiliul local are atribuția de a „administra domeniul public și privat al unității administrativ-teritoriale” și de a „asigura întreținerea și modernizarea infrastructurii urbane”. Totodată, art. 5 alin. (1) din aceeași lege impune autorităților locale obligația de a acționa „în interesul colectivității locale” și de a proteja patrimoniul cultural și urbanistic al orașului.  Mai mult, Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, coroborată cu Hotărârile de Consiliu Local privind întreținerea fațadelor și a clădirilor, prevede obligația proprietarilor de a menține imobilele „în stare corespunzătoare de siguranță, salubritate și estetică”. Dacă proprietarul nu respectă aceste obligații, autoritatea locală poate dispune măsuri administrative și sancțiuni contravenționale (inclusiv amenzi și somații de remediere).  În cazul în care clădirea continuă să se degradeze, Primăria Hârșova are dreptul și obligația legală să analizeze declararea utilității publice a imobilului, potrivit Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, care la art. 2 alin. (1) prevede că:  “„Exproprierea se poate face pentru realizarea obiectivelor de utilitate publică, de interes local sau național, cu plata unei juste și prealabile despăgubiri.”” De asemenea, Legea nr. 33/1994, art. 5, stabilește că:   “„Exproprierea pentru cauză de utilitate publică se declară pentru lucrări care servesc interesului general al comunității.”” Prin urmare, transformarea fostului cinematograf într-un centru cultural, spațiu educațional sau comunitar se încadrează perfect în noțiunea de „interes public local”, justificând legal inițierea unei astfel de proceduri. Nu în ultimul rând, Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publică prevede la art. 4 că autoritățile locale pot administra bunurile publice și pot dobândi noi bunuri pentru satisfacerea intereselor comunității.   Fostul cinematograf este o parte din istoria orașului nostru. Generații întregi de hârșoveni au crescut cu filmele, spectacolele și serile petrecute acolo.  Acum, clădirea este o rană deschisă în centrul orașului, un simbol al nepăsării. Dar poate redeveni un loc al vieții culturale, al tinerilor, al comunității unite.  Prin această petiție, cerem administrației locale să folosească instrumentele legale pe care le are — evaluare, notificare, sancțiune, expropriere, finanțare — pentru a readuce acest spațiu în patrimoniul și viața Hârșovei.  👉 Semnează această petiție dacă vrei ca fostul cinematograf din Hârșova să fie reabilitat și redat locuitorilor!  Împreună putem arăta că Hârșova are o comunitate care își respectă trecutul și vrea un viitor cultural activ. 

INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național. INP nu este o structură redundantă — dimpotrivă, este liantul dintre autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective.   ------------------------------ 👉 Ce face INP? ●  administrează principalele instrumente prin care statul finanțează lucrările de protejare și restaurare a monumentelor: Programul Național de Restaurare (PNR - peste 500 de monumente restaurate de la înființare) și Timbrul Monumentelor Istorice (TMI - 17 milioane de Euro deja investite și peste 50 milioane de euro contractate; peste 300 de contracte în ultimii 5 ani). ● gestionează din punct de vedere științific și administrează bazele de date naționale în domeniul patrimoniului cultural - Lista Monumentelor Istorice, Repertoriul Arheologic Național, Inventarul patrimoniului cultural mobil, Registrul patrimoniului imaterial ș.a. - furnizând informațiile de bază pentru protejarea acestuia; ● asigură relația României cu UNESCO și implementarea Convenției Patrimoniului Mondial privind Patrimoniul Cultural și Natural (1972) în România, prin elaborarea dosarelor de nominalizare, coordonarea activităților de protecție și gestiune a bunurilor culturale înscrise în Lista Patrimoniului Mondial și monitorizarea acestora, obținând în ultimii ani înscrierea a trei noi poziții culturale în Lista Patrimoniului Mondial UNESCO - Roșia Montană, Brâncuși, Frontierele Imperiului Roman - Dacia; ● Fundamentează științific deciziile Comisiilor de specialitate - CNMI, Secțiuni de specialitate, CZMI -  privind intervențiile asupra bunurilor de patrimoniu cultural imobil și oferă consultanță de specialitate proprietarilor și investitorilor, având  ca principal scop protejarea valorilor culturale; ● are rol profesional esențial în procesul de avizare și autorizare a intervențiilor care au impact asupra monumentelor istorice și zonelor protejate,  prin opinii profesionale independente, riguros argumentate, astfel încât interesul public al protejării patrimoniului cultural să fie împlinit;  ● implementează proiecte europene strategice și investiții prin PNRR, inclusiv patru centre-pilot de economie circulară și eficiență energetică pentru clădirile istorice; ● organizează atestarea specialiștilor în domeniul protejării monumentelor istorice; ● este agregator național pentru Europeana, contribuind decisiv la digitalizarea și accesibilizarea digitală a patrimoniului cultural. ●  derulează cercetări și studii de specialitate de înalt nivel de complexitate în domeniul patrimoniului, atât la nivel național (CNCS, UEFISCDI etc.) cât și în proiecte și colaborări internaționale (ERASMUS; INTERREG; INTERREG DANUBE etc.) ;  ● chiar dacă puternic subdimensionat, este forul instituțional din România cu cea mai mare capacitate profesională, unică în domeniul protejării patrimoniului construit, reunind peste 25 de specialiști și experți cu vastă experiență, atestați în domeniul protejării monumentelor istorice. ------------------------------  👉 Ce ar însemna desființarea, comasarea sau absorbția INP în Ministerul Culturii? ● Crearea unui blocaj în îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR ca urmare a desființării instituției de implementare, ca entitate distinctă de instituția finanțatoare, și riscând implicit pierderea finanțării directe de cca 15 milioane de Euro, o penalizare de peste 100 milioane de euro, respectiv periclitarea celor 2.200 milioane de euro sumă corespunzătoare Componentei 5 Valul Renovării; ● Blocarea  sau întârzierea proiectelor și programelor de finanțare pentru monumente istorice (PNR, TMI); ● Întârzierea sau anularea reformelor structurale din domeniul patrimoniului; ● Pierderea personalului cu înaltă calificare, greu de înlocuit într-un sistem care îi plătește prost și este deja subdimensionat; ● Fragmentarea și politizarea expertizei și pierderea independenței profesionale; ● Compromiterea de relații internaționale esențiale și a credibilității României în fața UNESCO și a altor parteneri europeni; ● Blocarea sau întârzierea proceselor de digitalizare și de evidență a patrimoniului, vitale pentru protejarea și promovarea sa dar și pentru securitatea națională. ●  Povara bugetară pentru acoperirea costurilor serviciilor de specialitate pe care INP le oferă acum la un nivel de înaltă expertiză, va depăși, cu siguranță, eventuale economii preconizate din transformarea INP în departament al Ministerului Culturii.  Desființarea INP este o măsură care va distruge un echilibru instituțional construit în decenii, ar reduce eficiența administrativă și ar produce un vid de expertiză cu consecințe ireversibile asupra patrimoniului cultural național. 

 Pentru că fiecare elev și părinte merită să fie ascultat atunci când se iau decizii care le afectează viața.  Azi este vorba despre Liceul Azur, mâine poate fi vorba despre orice altă școală.  Împreună putem opri o decizie nedreaptă și putem cere transparență și respect în educație.