Pentru că orice persoană are dreptul să se deplaseze liber și în siguranță, indiferent dacă merge pe picioarele ei sau folosește un scaun rulant.  Fără un sistem de informare în timp real despre lifturile de la metrou, persoanele cu dizabilități riscă să ajungă în stații unde pur și simplu nu pot ieși la suprafață. Este o situație absurdă, umilitoare și chiar periculoasă. Această petiție nu este doar pentru cei care se confruntă acum cu această problemă. Este pentru toți: pentru părinții cu copii mici, pentru vârstnici, pentru oricare dintre noi care, într-o zi, ar putea avea nevoie de accesibilitate. Un sistem clar de informare ajută și salvează timp, energie și demnitate. Semnează această petiție dacă și tu crezi că transportul public trebuie să fie pentru toți, nu doar pentru cei care pot urca scările.

➡️ Pentru că în joc este sănătatea tuturor locuitorilor din Verești și Hancea ➡️ Pentru că operatorii economici nu trebuie lăsați să amenințe sănătatea și bunăstarea comunităților în cadrul cărora își desfășoară activitatea

Trenul este vital pentru locuitorii din zonă. Garniturile care ajungeau la Pietroșița realizau conexiuni ale localităților din zona de nord a județului (Pietroșița, Dealu Mare, Buciumeni,Fieni, Moțăieni, Pucioasa) cu orașul reședință de județ - Târgoviște dar și cu capitala București.  Astăzi pentru locuitorii din zonă a rămas doar alternativa transportului rutier, mai scump și mult mai riscant din punct de vedere al siguranței. De asemenea trenurile de călători ajungeau într-o zonă importantă din punct de vedere industrial (Fieni - fabrica de ciment Heildelberg Materials) dar și într-o zonă de un pitoresc aparte (Pietroșița), pe Valea Ialomiței. 

Nu putem lăsa cel mai mare jaf bugetar post-decembrist să treacă nepedepsit.  🔵 Nu în numele stabilității.  🔵 Nu în numele tăcerii.  🔵 Nu în numele intereselor de partid.

In urma repetatelor incidente si accidente din parcarile publice din Urziceni, solicit montarea camerelor de supraveghere in toate parcarile din municipiul Urziceni, pentru a asigura siguranta publica a cetatenilor.

Ministerul Educației și Cercetării intenționează să reducă drastic bugetul burselor școlare și să elimine bursele de reziliență și tehnologice. Propunerea de a raporta bursele la salariul minim net și nu brut ascunde o diminuare reală a sprijinului acordat elevilor. Asta ar însemna mai puțin sprijin exact pentru copiii care au cea mai mare nevoie de el. De asemenea, putem lua ca exemplu o clasă cu 25 de elevi, dintre care 4 au media anuală 10. Doar acești elevi, respectiv primii 15% din clasa respectivă, vor putea beneficia de bursa de merit, pe când în alte școli cu rezultate mai slabe, vor lua bursă elevi cu media 9,00. Acest lucru intenționează revenirea la perioada în care bursele erau dezechilibrate, insuficiente și lipsite de impact real. Bursele sociale, de reziliență și tehnologice sunt instrumente esențiale care ajută elevii vulnerabili să rămână la școală. România are cea mai mare rată de părăsire timpurie a școlii din Uniunea Europeană și 4 din 10 adolescenți nu ating pragul de alfabetizare funcțională. 1 din 3 copii trăiește în sărăcie. Ele nu sunt un cadou sau un privilegiu, ci un drept – acoperă cheltuieli de bază precum transportul, rechizitele sau hainele și sunt condiționate de prezența la cursuri, ceea ce încurajează participarea și progresul în învățare. Banii alocați acestor burse nu sunt o cheltuială, ci o investiție în viitorul României, în echitate și coeziune socială. Sprijinul acordat copiilor vulnerabili este prevăzut inclusiv în Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei și în Planul de acțiune pentru implementarea acesteia. Feedbackul constant din partea directorilor și profesorilor din comunitatea noastră arată clar: acolo unde s-au extins bursele, copiii vin mai mult la școală și sunt mai motivați să învețe. Afirmația „[...] sistemul de burse pe care îl avem noi în preuniversitar nu există nicăieri în Europa şi că e anormal să numeşti de merit ceea ce iau 30% dintre elevii din sistem.” este, în esență, falsă. Majoritatea țărilor europene oferă diferite forme de sprijin financiar elevilor de nivel preuniversitar, chiar dacă nu sunt organizate sub forma exactă a sistemului românesc, exemple pertinente pot fi cele din vestul Europei (Franța, Germania), cât și țările nordice (Norvegia, Finlanda, Suedia). Faptul că un procent mare de elevi primesc bursă de merit poate fi un semn al unui sistem care încurajează progresul și performanța la scară largă, nu doar excelența absolută. Educația nu este un concurs piramidal: dacă doar primii 15% ar primi bursă de merit, ar însemna că sistemul sprijină doar elita, ignorând efortul și rezultatele bune ale unui număr semnificativ de elevi. O bursă poate însemna o recompensă pentru consecvență, nu doar pentru excepțional. Consiliul Național al Elevilor susține menținerea acestor burse, afirmând că ele nu sunt un favor, ci o necesitate pentru combaterea abandonului școlar și susținerea performanței. Bursele sunt un drept fundamental și un instrument esențial pentru combaterea inegalităților și abandonului școlar. Semnează dacă vrei ca educația să rămână o șansă reală pentru toți copiii, nu un privilegiu pentru câțiva!

❗ De ce e important: •⁠  ⁠Riscul unui atac asupra oamenilor este iminent și crește de la o zi la alta; •⁠  ⁠Grădinile și bunurile cetățenilor sunt distruse frecvent; •⁠  ⁠Oamenii nu mai au siguranță nici măcar în fața casei; •⁠  ⁠Traumele psihologice și stresul continuu afectează grav viața comunității. ‼️ Turiștii nu au siguranță pentru parcurgerea traseelor montane marcate, omologate și a drumețiilor.

 Refuzul de a permite o tragere la răspundere transparentă, la nivel național, nu face decât să creeze un precedent periculos și să deschidă și mai mult calea spre iresponsabilitate și neglijență în gestionarea unor situații de criză cu impact major asupra oamenilor și mediului.

1. Pentru dreptatea în educație:    - 56% dintre elevii cu medii peste 9.50 sunt excluși din cauza limitării artificiale    - În clasele performante, până la 70% din elevi merituoși pierd bursa 2. Pentru viitorul învățământului:    - Sistemul actual descurajează excelența academică    - Crește stresul și competiția nesănătoasă între elevi 3. Pentru respectarea drepturilor copilului:    - Conform Art. 29 din Convenția ONU, fiecare copil merită recunoașterea efortului său    - Principiul egalității (Art. 23 Constituția României) este încălcat 4. Pentru impactul social:    - Peste 15.000 de elevi afectați anual    - 72% dintre părinți consideră sistemul nedrept (sondaj 2024)

Este de neacceptat ca, în 2025, un Ministru al Justiției să fii pledat — nu o dată, ci repetat — pentru dreptul unui bărbat de a-și „asfixia puțin” soția fără să fie tras la răspundere.  Nu e vorba despre o simplă gafă sau despre ceva ce „s-a întâmplat cândva, în trecut”. E vorba despre o convingere profund greșită, exprimată cu insistență într-o sală de judecată, de un om care acum deține puterea de a influența politicile privind justiția, drepturile omului și protecția victimelor.  Dacă tăcem, acceptăm. Dacă ne prefacem că nu contează, validăm ideea că violența poate fi interpretată, negociată, „nu chiar atât de gravă”. De asta ar trebui să ne pese. Pentru că știu cât de greu e pentru victimele violenței să obțină ajutor. Pentru că vreau ca prietenele mele, surorile, mamele, colegele, copiii noștri — să trăiască într-o societate unde abuzul nu e pus sub semnul întrebării.  Nu contează dacă ești femeie sau bărbat. Contează că ai conștiință. Că vrei ca oamenii care ne conduc să aibă principii și limite clare. De asta te invit să semnezi. Pentru că, uneori, simplul fapt că ne strângem mulți și spunem „Nu e în regulă ce se întâmplă” chiar poate schimba ceva. 

Suntem o comună mare. Iar singura nu am reușit să schimb nimic. Avem nevoie de un număr cât mai mare sa reușim să rezolvăm problema.

Bursele nu sunt un favor, ci un drept și un sprijin concret pentru accesul echitabil la educație. Sunt fundamentale pentru: • elevii din mediul rural care parcurg distanțe considerabile zilnic pentru a ajunge la școală; • studenții din orașele cu costuri ridicate, care nu pot susține singuri cheltuielile de trai; • tinerii care obțin performanțe remarcabile la olimpiade, concursuri și examene importante; • elevii și studenții din medii vulnerabile, care fără sprijin riscă abandonul școlar sau universitar. Date concrete care susțin aceste apeluri: • În 2024, bugetul destinat burselor elevilor a fost de 4,9 miliarde lei, iar în 2025 se planificase o creștere până la 6,4 miliarde lei. Reducerea bugetului înseamnă că zeci de mii de elevi ar pierde sprijinul financiar. • Conform ANOSR, un student are nevoie de un minim de 1135 RON/lună doar pentru masa și cazare, iar pentru a acoperi și alte cheltuieli esențiale suma crește la aproximativ 1587 RON/lună. • Elevii performanți riscă să nu mai primească burse de merit sau performanță, întrucât Ministerul Educației propune să rămână doar bursele sociale și o formă limitată de burse de merit, care ar ajunge doar la aproximativ 15% dintre elevii unei clase. • Bursele de excelență olimpică, tehnologice și cele de reziliență sunt pe cale să dispară, ceea ce va demotiva elevii și va crește riscul abandonului școlar. Ce riscăm dacă nu intervenim? • Elevii olimpici vor fi demotivați, iar efortul lor nu va mai fi recunoscut și răsplătit; • Elevii și studenții vulnerabili vor abandona școala sau facultatea; • Sistemul educațional românesc va deveni și mai inechitabil, adâncind decalajele sociale; • România va pierde investiția în viitorul său profesional și civic, prin tăierea sprijinului în educație.