Bucureștiul este un oraș tot mai poluat, cu tot mai puține spații verzi și locuri publice, în care riscurile asupra sănătății publice cresc de la un an la altul. Sportul de masă este doar unul dintre nenumăratele instrumente pe care autoritățile trebuie să le folosească pentru îmbunătățirea calității vieții orașului. În ultimii 30-40 de ani capitale din Europa precum Viena sau Paris au realizat că activitatea fizică de masă este esențială pentru un oraș prietenos cu locuitorii săi și au acționat în acest sens. Bucureștiul trebuie să învețe atât din propriul trecut, cât și din experiența pozitivă a altor orașe. Mai multe informații pe www.stadiondecartier.asz.ro

Cine frecventează acest drum știe cum este el în realitate, iar cine nu știe ar putea să se gandească pur și simplu la un drum pietruit plin de cratere (n-ai cum să ocolești pentru că sunt peste tot gropi). Ne dorim asfaltarea acestui drum fiindcă vrem să putem circula și noi cum este firesc, și fără a ne pune în pericol pe noi sau să ne rupem mașinile (până la urmă plătim atâtea taxe și cred că merităm ca acest drum să poată fi circulat in siguranță)

Istoria recentă a crizei economice din 2007 ne arată că problemele specifice ale femeilor sunt tratate marginal și lipsesc de pe agenda publică. Cu toate acestea, realitatea ne demonstrează că inegalitățile de gen se adâncesc în momente de criză, precum cea existentă. De la începutul pandemiei până în momentul de față: 1. Două treimi dintre persoanele care au intrat în șomaj de la începutul pandemiei sunt femei; 2. Femeile s-au confruntat cu insuficiența resurselor de trai din cauza pierderii locurilor de muncă; 3. Violența domestică s-a intensificat. Victima este captivă în aceeași locuință cu agresorul, iar accesul la servicii de sprijin și la justiție sunt îngreunate (precum procedurile online care nu sunt accesibile tuturor); 4. Echilibrul viața privată - viață profesională este afectat prin împovărarea și mai mare a femeilor cu treburile domestice și de îngrijire și deteriorarea sănătății mintale; 5. Accesul femeilor a servicii de sănătate de calitate este îngreunat. Semnează și tu petiția dacă îți dorești să trăiești într-o societate în care aceste experiențe nu sunt minimizate, ci sunt tratate cu seriozitate și responsabilitate! Petiția este realizată de către Centrul FILIA în cadrul proiectului “Femeile în timpul și după coronavirus: Informare, Cercetare și Advocacy pentru Egalitate de Gen” desfășurat în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.

Admirăm organizarea și restricțiile de acces al cetățenilor neechipați corespunzator pe pârtiile domeniilor schiabile din Europa, dar în România tolerăm astfel de comportamente, cu repercursiuni grave în urma unor accidente, ce ar putea fi evitate. Alegem să practicam sportul în siguranță pentru noi și ceilalți.

Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit. În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie). Susținători ai demersului: 1. Societatea Academică din România (SAR); 2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău) 3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP); 4. Forumul Tinerilor din România (FTR); 5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan); 6. Federația Coaliția pentru Educație; 7. Organizația Salvați Copiii; 8. Fundația World Vision; 9. Roma Education Fund (REF); 10. Institutul pentru Solidaritate Socială; 11. Asociația Human Catalyst; 12. Asociația Politeia; 13. Platforma Civică ARESEL.

Importanța efectuării lucrărilor de reparație și mentenanță a conductelor rezidă din nevoia consumatorilor de a le fi furnizate în condiții normale a serviciilor pentru care plătim, cât și acordării de apă caldă și căldură în perioada iernii către consumatorii bucureșteni.

Este inaccetabil ca intr-o tara europeana, in secolul 21, elevii, indiferent de varsta, si mai presus de toate, elevele, nu sunt protejate impotriva abuzului sexual al profesorilor, nici macar in momentul in care il denunta. Faptul ca un profesor continua sa practice meseria si sa se afle in preajma altor elevi, la fel de vulnerabili ca si eleva ce a abuzat-o, este de neconceput intr-o tara civilizata. Daca directiunea Liceului Tehnologic "Dimitrie Leonida" nu e dispusa sa ia atitudine si sa il demita pe profesorul Cristian Pipirigeanu, atunci trebuie sa tragem la raspundere inspectoratul Judetului Neamt.

Sunt nascuta pe 16 octombrie. Incepand cu 2016 aceasta zi s-a declarat ziua nationala a alimentatiei si a combaterii risipei alimentare. Cred ca ai vazut si tu ca de cativa ani ne confruntam cu cantitati uriase de gunoi, din care mare parte este data de mancare, in diverse forme. Ce m-a motivat acum este ce am citit recent si anume: dupa perioada sarbatorilor de iarna cantitatea de deseuri creste cu 40% fata de o perioada normala, iar alimentele sunt unele dintre cele mai intalnite deseuri. Daca esti de acord cu macar 2 dintre punctele de mai jos sau poti adauga inca 2 puncte, te rog sa mi te alaturi in aceasta cauza: reducerea programului super/hipermarketurilor prin inchiderea prin rotatie in zilele de sambta si duminica. Ce avem de castigat? 1. Reducem consumul excesiv. Cei mai multi bani se duc pe mancare: Romania 26% din venit fata de 13% in restul UE. 2. Implicit reducem cantitatea de mancare aruncata. 3. Orientam lumea spre a-si petrece timpul liber (in conditii normale) in parc, cinema, teatru si nu la cumparaturi, poate doar de carte ("Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor".) 4. Reducem expunerea oamenilor in perioada Covid 19, atat a angajatilor cat si a cumparatorilor. 5. Si angajatii au nevoie de zile libere odata cu restul familiei: sambata, duminica si zilele libere nationale. (de multe ori magazinele raman deschise in aceste zile). 6. Reducem amprenta de carbon (mai putine transporturi, mai putin combustibil, mai putina poluare, mai putine deseuri, etc). 7. Ne vom disciplina in ale cumparaturilor. Imi permit sa iti dau un sfat: inainte de a achita produsele la casa, arunca o privire in cosul de cumparaturi. Chiar ai nevoie de toate produsele? Iti multumesc si ma bazez pe tine! Loredana

Garda Națională de Mediu (GNM) este principala instituție cu rol de inspecție, control și sancționare a respectării, respectiv încălcării reglementărilor legate de protecția mediului în România. ”GNM are atribuții în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării și sancționării încălcării prevederilor legale privind protecția mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare.” (art. 2, alin. (2), din HG 1005/2012, privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu). GNM poate dispune sancțiuni, poate controla și poate solicita retragerea, suspendarea ori anularea avizelor, acordurilor, autorizațiilor de mediu/autorizații integrate de mediu (inclusiv în domeniul pădurilor) atunci când sunt încălcate ori când au fost emise cu nerespectarea prevederilor legale. GNM are obligația să sesizeze organele de cercetare atunci când constată fapte de natură penală în domeniul respectării normelor de mediu. GNM propune și participă la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecției mediului; organizează evenimente cu caracter educativ și colaborează cu organizațiile civice din domeniul protecției mediului. Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului (ministrul Mediului). În timpul negocierilor legate de formarea Coaliției de Guvernare, s-a agreat că nominalizarea pentru comisarul general al GNM să fie făcută de USR PLUS, aceasta urmând să fie însușită de ministrul Mediului, respectiv prim-ministru.

Popularea cu specii alohtone este interzisă prin lege, acestea reprezentând de multe ori o concurență neloială pentru speciile autohtone. Introducerea somnului pitic reprezintă o crimă ecologică în contextul în care numeroase state fac eforturi serioase de combatere a acestei specii.

Trotuarele de pe bulevardul Voluntari, acolo unde există, sunt impracticabile, mai ales după intervențiile din ultimii ani la rețeaua de apă și canalizare. Dar și o bună parte din bulevard nu are amenajată trotuare, ceea ce face ca pietonii să circule in condiții de risc pentru viața lor, DN2 fiind unul dintre cele mai folosite drumuri rutiere. Beneficiile unor trotuare funcționale pe orice stradă, dar mai ales pe bulevardul Voluntari, sunt diverse, printre care se numără: * crește siguranța pietonilor deoarece aceștia nu mai sunt obligați să meargă pe carosabil sau să facă mișcări de evitare a gropilor, bălților și alte "obstacole" * crește siguranța caselor din zonă deoarece previne infiltrarea apei sub fundațiile caselor din zonă. * îndeamnă oamenii să meargă mai mult pe jos, in detrimentrul mașinii sau transportului in comun, mai ales că pe bld respectiv sunt sute de magazine, dar și principalele instituții ale administrației locale, iar mersul pe jos îmbunătățește sănătatea oamenilor * DN2 este cea mai tranzitată arteră din Voluntari și unul dintre cele mai aglomerate drumuri naționale, iar aspectul trotuarelor impactează impresia pe care orașul o lasă celor care trec prin zonă. * mersul pe jos este universal accesibil și proiectarea infrastructurii pietonale pentru cei care sunt mai puțin mobili ajută și la îmbunătățirea experienței de mers pe jos pentru toată lumea. * Străzile "plimbabile" permit interacțiunea intre oameni care nu s-ar putea întâlni altfel. Iar pe măsură ce oamenii interacționează mai mult pe străzi, acest lucru creează și un sentiment de comunitate. În Irlanda, un studiu a constatat că persoanele din cartierele plimbabile aveau cu 80% mai mult „capital social” decât cei care locuiau în zone dependente de mașini. * Ajută din punct de vedere economic toate magazinele și societățile comerciale aflate pe DN2 și în imprejurimi. Motivul "DN2 este in administrarea CNAIR" invocat de primăria Voluntari și SC Aurora Construct nu are susținere legislativă, fiind un motiv fals pentru a induce în eroare cetățenii din Voluntari. Ordonanța nr. 43 din 28 august 1997, republicată, privind regimul drumurilor, stabilește în mod clar prin articolul 19 alineatul 2 obligația Consiliilor locale de a „asigura, în intravilan, condițiile de deplasare a pietonilor şi cicliștilor, prin amenajări de trotuare şi piste.” În plus, trotuarul din zona Primăriei Voluntari (Bld Voluntari, Nr 74) a fost reabilitat de către primăria Voluntari și nu CNAIR.

Ultima variantă a proiectului, dacă se va pune în aplicare, înseamnă fragmentarea ireversibilă a ecosistemelor pădurilor Hoia-Baciu și Făget. Traficul auto intens va genera noxe și zgomot, perturbând ecosistemul care este deja supus unei presiuni antropice mari datorită activităților ilegale de tip: off-road, depozitare de deșeuri, foc și pășunat la ras. Vor fi afectate activitățile de recreere ale iubitorilor de natură, ale celor care vor să se bucure de liniștea pădurii. Vor fi afectate și mai mult rutele de migrație ale animalelor (căprioare, vulpi, păsări, insecte etc.), precum și comportamentele de hrănire și reproducere ale acestora. De asemenea, se creează condițiile necesare pentru noi construcții în viitor, în imediata vecinătate a centurii, compromițând natura încet, dar sigur. Ecoductele și panourile fonoabsorbante nu sunt soluții viabile pe distanțele mari acoperite de aceste segmente de centură, fiind ineficiente și inestetice. Această petiție este susținută public de: - Asociația „Societate Organizată Sustenabil” - Clubul de Cicloturism „Napoca” - Umbrela Verde - Asociația „Natura Transilvaniei” - Inițiativa „Salvați Parcul Colina” Foto: Adrian Ruicănescu