Siguranța copiilor noștri: Suntem îngrijorați de riscul consumului de stupefiante asociat evenimentelor comerciale de tip discotecă. Vrem ca acest spațiu să devină unul sigur, cu activități sănătoase. Stop risipei din banii tăi: Primăria a investit masiv în această clădire, dar noi avem acces la ea doar de 2 ori pe an. Este inacceptabil ca o investiție publică să servească doar profitului privat. Educație și Tradiții: Cerem un program săptămânal care să includă proiecții de film (cinema) pentru copii și tineri, plus revigorarea Horei Satului pentru toate generațiile. Transparență: Vrem să știm cum este gestionat acest bun public și cerem prioritate pentru activitățile comunității în fața oricărui contract comercial. 

Mulți copii ajung cititori pentru că "au întâlnit" o carte, nu pentru că au primit un link. Lectura pe ecran este, de cele mai multe ori, superficială. Pentru formarea gândirii critice, cartea tipărită rămâne net superioară. Digitalul nu înlocuiește cartea fizică — o completează. Fără cărți fizice și fără biblioteci, nu formăm cititori digitali, ci formăm ne-cititori! Iar o societate care nu citește și nu gândește este o societate pierdută.

  Înțelegem nevoia autorităților de a colecta venituri, însă considerăm că acest lucru nu ar trebui să se facă într-un mod care împiedică activitatea societății civile sau colaborarea cu cetățenii.  Prezenta petiție vizează tarifele de închiriere ale sălilor publice utilizate pentru evenimente, întâlniri sau activități dedicate comunității. Începând cu luna decembrie 2025, autoritățile locale și județene au introdus tarife pe oră pentru aceste spații, fără o consultare prealabilă a organizațiilor neguvernamentale sau a altor actori interesați. Municipiul Ploiești detine prin instituțiile sale, mai multe săli importante – precum sala de 200 a Consiliului Județean Prahova, sala Europa, sala Marea Unire, precum și spațiile de la Filarmonica Paul Constantinescu și Teatrul Toma Caragiu.  Tarifele stabilite sunt însă foarte ridicate pentru ONG-urile locale, deși, în trecut, unele dintre aceste săli erau puse la dispoziție gratuit. Creșterea bruscă și substanțială a taxelor limitează posibilitatea ONG-urilor de a organiza întâlniri, dezbateri, consultări publice și evenimente comunitare.  În plus, această abordare afectează negativ activitățile dedicate tinerilor și altor categorii sociale vulnerabile. 

Testarea psihologică și psihiatrică a politicienilor care candidează la funcții de conducere poate fi importantă din câteva motive clare, legate de interesul public, nu de viața lor privată. În primul rând, funcțiile de conducere presupun putere mare de decizie sub presiune. Stabilitatea emoțională, capacitatea de autocontrol, toleranța la frustrare și raportarea realistă la consecințe sunt esențiale. Anumite tulburări netratate pot afecta judecata, impulsivitatea sau relația cu realitatea, cu impact direct asupra deciziilor publice. În al doilea rând, testarea poate identifica riscuri de comportament distructiv. Trăsături precum narcisismul patologic, paranoia accentuată sau tendințele antisociale nu sunt simple „defecte de caracter”, ci pot conduce la abuz de putere, conflict constant, incapacitatea de a accepta critica sau de a respecta reguli instituționale. Un alt argument este protecția instituțiilor democratice. Liderii cu dificultăți psihice severe sau cu mecanisme de adaptare fragile pot reacționa disproporționat în situații de criză, pot personaliza excesiv funcția sau pot confunda interesul propriu cu cel public. Testarea nu garantează competența, dar poate reduce riscul unor disfuncții grave. De asemenea, există o dimensiune de transparență și încredere publică. Așa cum anumite profesii cu responsabilitate mare presupun evaluări medicale periodice, este rezonabil ca accesul la putere politică să includă un minim de verificare a capacității psihice de a exercita acea putere. Deci, este importantă delimitarea corectă: testarea nu ar trebui să excludă automat persoane cu diagnostice, ci să evalueze funcționarea reală, tratamentul și capacitatea de a lua decizii raționale. Scopul nu este stigmatizarea, ci prevenția și protejarea interesului public.

Este important pentru că aici nu vorbim doar despre nivelul taxelor, ci despre respectarea regulilor de bază ale administrației locale: transparență, legalitate și predictibilitate. HCL nr. 291/23.12.2025 a fost publicată abia la 03.02.2026, dar a fost aplicată pentru începutul anului. Asta creează un precedent periculos: dacă acceptăm ca hotărâri cu impact financiar major să fie adoptate netransparent și făcute publice după ce produc efecte, atunci oricare dintre noi poate fi pus în fața unor obligații fiscale fără informare, fără dezbatere și fără posibilitatea reală de a reacționa. Oamenii ar trebui să se alăture pentru că: • afectează direct bugetele familiilor din Râșnov, prin taxe mai mari stabilite fără predictibilitate; • nu este o problemă individuală, ci una care lovește toți contribuabilii; • împreună avem șanse reale să obținem o soluție corectă și rezolvabilă: abrogarea hotărârii, revenirea la nivelul anterior și compensarea sumelor încasate necuvenit; • presiunea publică reduce riscul ca astfel de decizii să se mai ia "pe tăcute” în viitor. Cu cât suntem mai mulți, cu atât mesajul este mai clar: comunitatea cere reguli corecte, decizii transparente și taxe stabilite legal.

 SOLICITĂM: 1. RESPINGEREA proiectului de lege de către Senat. 2. Organizarea unui NOU REFERENDUM LOCAL pentru a vedea dacă cetățenii de azi acceptă taxe de municipiu pentru servicii de oraș degradat. 3.  VREM investiții reale în infrastructura de sănătate, spații verzi și siguranță la incendiu, înainte de orice schimbare de rang.  Semnează și tu dacă vrei ca orașul Voluntari să se dezvolte întâi cu servicii de calitate și abia apoi să ne ceară taxe de municipiu!

Pentru o viata mai normala, pentru dreptate. 

  Impozitele s-au dublat, dar omenia a rămas pe loc? În timp ce Primăria Dragalina colectează sume record din noile taxe, vecinii noștri cu dizabilități pierd din puterea de cumpărare în 2026 din cauza inflației. Alte primării din țară oferă deja acest ajutor (ex: București, Cluj).  Semnează pentru a cere Consiliului Local să folosească banii noștri pentru fapte bune, nu doar pentru birocrație! Fiecare semnătură pune presiune pe primar să includă acest sprijin în bugetul pe 2026. 

  Argumentele noastre pentru sesizarea Guvernului: 1. Contextul Economic Critic: Municipiul Hunedoara este o fostă zonă mono-industrială, grav afectată de închiderea Combinatului Siderurgic( Arcelor Mittal). Lipsa alternativelor economice și dependența majoră de sistemul public (Spitalul Municipal fiind cel mai mare angajator-1300 angajași) justifică necesitatea unui sprijin fiscal similar celui din Munții Apuseni sau Delta Dunării. 2. Vulnerabilitatea Socială: Cu peste 20.000 de pensionari și un proces de îmbătrânire accelerat, comunitatea noastră nu poate suporta majorări de impozite care depășesc capacitatea de subzistență. 3. Precedentul Legislativ (Ianuarie 2026): Guvernul României a reconfirmat la 30.01.2026 că reducerea de 50% la impozitul pe proprietate este o măsură vitală pentru susținerea populației din regiuni cu constrângeri economice. Solicităm Primăriei să argumenteze în fața Guvernului că Hunedoara îndeplinește aceleași criterii de „constrângeri structurale majore”.   4.  Precedentul deciziei din Decembrie 2024: Guvernul a demonstrat recent, prin HG nr. 1697/18.12.2024, că lista localităților protejate se poate completa dacă există interes. S-au adăugat localități din  județele Alba si Hunedoara, respectiv comuna Certeju de Sus (jud. Hunedoara) 5. Ce solicităm aleșilor locali: 6. Adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care să se ceară oficial Guvernului completarea Anexei 1 din HG 323/1996 cu Municipiul Hunedoara si în concordanță cu OG nr. 27/1996.  7. Negocierea unui „Pact pentru Hunedoara” care să prevadă scutiri sau reduceri masive pentru a preveni falimentul personal al mii de familii. 8. Nu suntem „cetățeni de rangul doi”! Dacă satele din Apuseni, Municipiul Brad și orașul Geoagiu primesc protecție, hunedorenii care au construit industria țării merită același respect. 

Este important pentru ca școala ar trebui să fie un spațiu sigur și echitabil pentru toți copiii, indiferent de situația financiară a familiei lor. Fără uniforme, diferențele sociale devin vizibile și de zi în clase, ceea ce duce la:  - stigmatizare și bullying, - presiune emoțională asupra copiilor,  - cheltuieli suplimentare pentru părinți,  - mutarea atenției de l educație la aparente. Uniforma școlară este un instrument simplu care poate reduce aceste probleme și poate contribui la un climat educational mai calm, mai sigur și mai concentrat pe învățare.  Această problema nu afectează doar un copil sau o familie, ci întreaga comunitate școlară. 

 De ce este această petiție vitală ACUM? - România se confruntă cu o criză tăcută a sănătății mintale în rândul tinerilor. „Acordul părinților” e doar o iluzie a controlului. Părinții nu pot lupta singuri împotriva unor algoritmi de miliarde de dolari. Avem nevoie de o barieră legală clară, așa cum există deja în Australia sau cum se va implementa anul acesta în Franța, pentru a proteja copiii înainte ca daunele neurologice să devină ireversibile. - Există o recunoaștere a riscurilor majore de către autoritățile de siguranță publică și sănătate din România (ex. declarațiile recente ale lui Raed Arafat, șeful DSU). - Beneficiem de o aliniere tehnologică. Există tehnologii de Age Assurance (estimarea vârstei prin AI/biometrie) care nu existau acum 5 ani, deci interdicția este, pentru prima dată, posibilă tehnic fără a încălca masiv viața privată.  I.                 Cercetările I.1. România Cel mai recent raport al Organizației Salvați Copiii România arată că: ·       Peste 40% dintre copii declară că au început să folosească rețelele sociale înainte de vârsta de 12 ani, deși majoritatea platformelor cer oficial vârsta de 13 ani.  ·       Aproximativ 48% dintre adolescenți petrec peste 4 ore/zi pe internet, iar în weekend mulți peste 6 ore.  ·       O corelație directă între timpul petrecut online și stări de singurătate și izolare.  ·       1 din 2 copii afirmă că a fost victima bullying-ului online sau a primit mesaje cu conținut nepotrivit/sexual. Sursa: Salvați Copiii - Resurse și Studii.  I.2. Fundamentare - neurologie și științele cognitive  Studiile remarcă o imaturitate a cortexului prefrontal (controlul impulsurilor și judecata pe termen lung) în raport cu sistemul dopaminergic hiper-activ la adolescenți.  - Association of Screen Time and Mind Wandering With Cognitive Control in Children arată că supraexpunerea modifică substanța albă în regiunile creierului care susțin limbajul și abilitățile de alfabetizare. Sursa: JAMA Pediatrics - Screen Use and Brain Development. -  Windows of Developmental Sensitivity to Social Media (Amy Orben, University of Cambridge) arată că există două „ferestre de vulnerabilitate” majore. Pentru fete între 11 și 13 ani, iar pentru băieți între 14 și 15 ani. În aceste intervale, creierul trece printr-o reorganizare masivă a circuitelor socio-emoționale. Algoritmii de social media „deturnează” această reorganizare, prioritizând validarea digitală în fața dezvoltării mecanismelor interne de reglare emoțională. Sursa: Nature Communications - Windows of developmental sensitivity to social media  - Technology and Psychology: 6 ways screens and social media affect the mind  (Comisia Europeană)  analizează modul în care „economia atenției” afectează neuroplasticitatea. Expunerea timpurie la recompense digitale imediate (like-uri, scroll infinit) alterează pragul de plăcere al creierului, făcând ca învățatul, lectura să pară imposibil de urmărit. Sursa:EU Science Hub - Impact of social media on attention and cognition  I.3. Impactul asupra sănătății mintale   În ultimul deceniu, a fost documentată corelația dintre utilizarea rețelelor sociale și creșterea ratelor de depresie, anxietate și dismorfie corporală. Rețelele sociale nu sunt nocive doar prin conținut, ci prin însuși faptul că înlocuiesc somnul, activitatea fizică și interacțiunea față în față.  - Jean Twenge (San Diego State University), autoarea cărții iGen, demonstrează o ruptură statistică clară începând cu anul 2012 (anul expansiunii smartphone-urilor), observând o scădere drastică a stării de bine a adolescenților. Sursa: Jean Twenge - iGen / Generations.  -  A Health Crisis in the Digital Age (OMS Europa, 2024) notează simptome similare dependenței: sevraj, neglijarea altor activități.  - Aproximativ 28% dintre fetele de 15 ani din Europa raportează sentimente de singurătate extremă și anxietate. Sursa: WHO/Europe - Adolescent mental health and digital media  I.4. Perspectiva sociologică  Interzicerea accesului la rețelele sociale sub vârsta de 16 ani previne fenomenul de cyberbullying, -  The Anxious Generation (Jonathan Haidt, NYU) argumentează că am trecut de la o copilărie „bazată pe joacă” la una „bazată pe telefon”, blocând dezvoltarea competențelor sociale esențiale. Sursa: The Anxious Generation - Research Documents  II.              Fundamentarea juridică II.1. Constituția României (Art. 49): „Copiii și tinerii se bucură de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor.” Statul are obligația de a interveni atunci când un mediu (chiar și digital) pune în pericol sănătatea acestora.  II.2. GDPR (Art. 8), vezi Regulament (UE) nr. 679 din 27 aprilie 2016: Regulamentul European permite statelor membre să reglementeze vârsta consimțământului digital. Prezenta lege extinde acest principiu de la protecția datelor la protecția integrității psihice.  II.3. Precedente: - Australia (2025): prin Online Safety Amendment (Social Media Minimum Age) Bill, 2024, statul australian a instituit o interdicție totală a accesului sub vârsta de 16 ani. Această lege nu permite derogări prin acordul părinților, considerând că protecția sănătății mintale este un imperativ de siguranță publică ce depășește sfera deciziei individuale. Sursa: Australian Government - Online Safety Act 2021 (Updated with 2024 Amendments) - Franța (2023): Franța a făcut primul pas prin Legea nr. 2023-566, stabilind 'Majoratul Digital' la 15 ani. În Franța există în prezent dezbateri intense și proiecte noi de lege pentru a trece de la „acordul părinților” la o interdicție totală sub 15 ani, similară cu cea din Australia, deoarece s-a constatat că simplul acord parental este greu de verificat și nu protejează suficient copilul de presiunea colegilor. O sursă care explică bine contextul: Majorité numérique à 15 ans - vie-publique.fr.  III.           Ce vom obține prin această lege?  • Eliminarea presiunii sociale: Dacă accesul este interzis tuturor celor sub 16 ani, copilul tău nu se va mai simți „exclus” pentru că nu are TikTok. • Recuperarea copilăriei: Redăm timpul copiilor pentru somn, lectură și interacțiune umană reală. • Responsabilizarea platformelor: Companiile tech vor fi obligate să implementeze verificări stricte sub sancțiunea unor amenzi de până la 4% din cifra de afaceri. România trebuie să aleagă: protejăm profiturile giganților tehnologici sau sănătatea viitoarei generații? Semnează și tu!      

statele dezvoltate “tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică. Nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție. Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”. Citat din Raed Arafat si Biziday