Este important pentru că sistemul actual ne distruge viitorul pe baza unei loz în plic. Nu este o simplă nemulțumire legată de o notă; este vorba despre sănătatea emoțională a unei întregi generații. Este inacceptabil ca 4 ani de muncă grea, sute de ore de studiu și sacrificii să fie anulate de un moment de panică sau de o zi proastă în decursul a doar 3 ore. Bacalaureatul trebuie să evalueze competența, nu rezistența la atacuri de panică. Dacă facultățile au sesiuni de mărire, este absurd ca examenul „maturității” să ne blocheze definitiv într-o cutie din cauza unei zile nefavorabile.        Ar trebui să ne strângem cu toții pentru că această nedreptate te poate lovi și pe tine, pe copilul tău sau pe prietenul tău cel mai bun. Astăzi sunt eu cea care s-a blocat la o probă, dar mâine poți fi tu. Dacă nu schimbăm regulile acum, generații întregi de elevi străluciți vor continua să fie respinse de la facultățile dorite doar pentru că sistemul refuză să le ofere o a doua șansă. Unitatea este singura noastră forță în fața unei birocrații oarbe. Cu cât suntem mai mulți, cu atât Ministerul va fi mai obligat să ne asculte și să modernizeze acest examen învechit.       Ce i-aş spune unui prieten:    "Gândește-te cum e să înveți zi și noapte timp de patru ani, să fii olimpic sau elev bun, iar în ziua examenului să ți se pună un nod în gât, să ți se blocheze mintea din cauza emoțiilor și să vezi cum tot ce ai clădit se prăbușește în 180 de minute."          Un prieten care a luat note de 9 și 10 tot liceul nu devine brusc un elev de nota 6 doar pentru că a avut o zi proastă în iunie/iulie. Statisticile din psihologie arată că stresul extrem reduce capacitatea de concentrare cu până la 50%.Practic, Bacul testează cine e mai imun la stres, nu cine e mai deștept.      Îmi pasă de problema asta pentru că refuz să accept ca viața mea și a ta să fie dictate de noroc. Vreau un sistem în care munca noastră din cei 4 ani de liceu să conteze cu adevărat, prin adǎugarea la calcul a unui procent din media anilor de studiu, și vreau dreptul la o sesiune de mărire în toamnă dacă știm că putem mai mult. Semnează această petiție nu doar pentru mine, ci pentru dreptul nostru de a fi evaluați corect, ca oameni, nu ca roboți!

Sistemul actual de acordare a burselor de merit nu reflectă întotdeauna performanța individuală a elevilor. Aplicarea limitei de 15% din efectivul clasei conduce la situații în care elevi care au obținut media generală anuală de cel puțin 9,50 nu beneficiază de bursă, deși au rezultate care demonstrează excelență și implicare constantă. Această petiție urmărește instituirea unui criteriu obiectiv și echitabil, prin acordarea garantată a bursei de merit tuturor elevilor care obțin media anuală de minimum 9,50, fără aplicarea unui plafon procentual. Susținerea acestei inițiative este importantă deoarece promovează egalitatea de șanse, recunoașterea meritului și un sistem de burse bazat pe performanță, nu pe comparația dintre colegii din aceeași clasă. Cu cât această petiție va fi susținută de mai multe persoane, cu atât mesajul transmis autorităților va fi mai puternic și va exista o șansă mai mare ca această modificare să fie analizată și implementată. Votați și aici: 👉https://tally.so/r/Zjgvjy

De ce este important să se alăture cât mai multe persoane  Această inițiativă nu este despre o singură persoană, ci despre experiența comună a multor elevi care susțin Evaluarea Națională în fiecare an.  Cu cât mai mulți elevi, părinți și profesori se alătură acestei solicitări, cu atât mesajul devine mai puternic și mai vizibil. O voce singură poate fi ușor ignorată, dar o comunitate întreagă care spune același lucru arată că problema este reală și afectează mulți oameni.  Prin semnătura ta, transmiți că:  • ai simțit presiunea timpului la examen sau în pregătire; • consideri important ca evaluarea să fie corectă și echilibrată; • susții ideea de a oferi fiecărui elev șansa de a-și arăta adevărata pregătire. Împreună, putem transforma o simplă idee într-un subiect care să fie luat în considerare la nivel național.  

Examenul de Bacalaureat reprezintă un moment important pentru sute de mii de elevi. Rezultatele influențează admiterea la facultate și oportunitățile educaționale viitoare. În acest an, mulți candidați au susținut probele în condiții de caniculă extremă, fapt care le-a afectat capacitatea de concentrare și performanța. Nu cerem favoruri și nici abateri de la baremul oficial. Cerem doar o evaluare corectă, atentă și echitabilă, care să valorifice toate răspunsurile conforme cu cerințele și să țină cont de contextul în care elevii au susținut examenul. Dacă și tu consideri că fiecare elev merită o corectare atentă și corectă, semnează această petiție și susține demersul nostru. 

Contextul actual În România, conform unui studiu efectuat de către Institutul Național de Statistică, 12% din femeile cu vârsta sub 18 ani sunt căsătorite sau în uniuni civile. Dacă luăm zonele rurale cifra antemenționată depășește cu mult procentajul de 20%. Aceasta nu reprezintă o problemă socială, ci mai mult o problemă de sănătate publică, educație și, fără urmă de dubiu, situație economică. Simultan nu putem nega faptul că, în România, sistemul educațional se confruntă, de ani întregi, cu abandonul școlar. Rata de abandon școlar la nivel național ajungând la 11,5% în 2024. Clar acestea două nu sunt coincidențe, ci consecințe. Căsătoria timpurie este adesea o consecință a sărăciei, lipsei educației și lipsei de oportunități, dar simultan căsătoria timpurie împiedică accesul la educație. Având în concluzie un cerc vicios... De ce căsătoria poate aștepta dar educația nu?  1.         Educația este principiul pe care se bazează o națiune  2.       Căsătoria timpurie are consecințe deplorabile  3.       Prioritizarea educației este esențială 

 Solicităm Primăriei Voluntari: 1. identificarea terenurilor disponibile pentru unități publice de educație în noile zone dense de locuire; 2. alocarea de fonduri pentru creșe, grădinițe și clase primare publice; 3. prezentarea unui calendar clar pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale în Pipera. Semnează petiția pentru educație publică aproape de casă. 

Mii de elevi care învață serios și obțin rezultate bune au pierdut accesul la bursa de merit din cauza schimbării criteriilor. În trecut, elevii cu media de minimum 8,50 erau recompensați pentru munca și perseverența lor. Astăzi, acordarea burselor depinde și de clasamentul din clasă, ceea ce poate crea situații nedrepte. Bursa de merit nu este doar un sprijin financiar, ci și o recunoaștere a efortului depus. Prin această petiție, cerem un sistem mai echitabil, care să încurajeze educația și să ofere șanse egale tuturor elevilor care muncesc pentru rezultate bune. Astăzi este vorba despre burse, dar în realitate este vorba despre respectul acordat muncii și educației fiecărui elev din România. Dragi elevi. Nu luptați unul împotriva celuilalt. Luptați împotriva sistemului.

Vreau sa ii indem si pe altii sa fie de acord cu mine si sa sustinem educatia sexuala in scoli. Cu educatia sexuala in scoli putem preveni multe cazuri de nasteri nedorite, complicate, periculoase s.a.m.d.

O PETIȚIE PENTRU SIGURANȚA COPIILOR DIN ȘCOLI Fiecare părinte care și-a văzut copilul întorcându-se acasă abătut, speriat sau tăcut… știe sentimentul acela greu de pus în cuvinte. Gândul că în fiecare dimineață îți trimiți copilul la școală — acolo unde ar trebui să fie în siguranță, să învețe, să crească — dar în realitate poate fi jignit, umilit, lovit sau amenințat… Este un gând care nu mai dispare. Și sunt tot mai mulți părinți care trăiesc asta. Bullying-ul nu mai este un „caz izolat”. A devenit, în multe clase, o realitate zilnică. ❗ Iar efectul este exact inversul a ceea ce ar trebui să fie școala: în loc de siguranță și dezvoltare… avem frică, stres și traumă. Copiii nu mai învață liniștiți. Nu se mai simt protejați. Nu mai cresc în echilibru. Iar consecințele rămân mult după ce clopoțelul se oprește. 📢 De aceea am inițiat o petiție pentru modificarea legii antibullying, astfel încât: ✔ profesorii să poată interveni real și imediat ✔ agresiunile repetate să aibă consecințe clare ✔ părinții să fie implicați și responsabilizați ✔ copiii victime să fie protejați efectiv, nu doar „în teorie” ✔ școala să redevină un loc sigur, nu un loc de teamă Nu cerem privilegii. Cerem un lucru simplu: copiii noștri să fie în siguranță la școală. Dacă și tu simți că școala trebuie să fie un loc al învățării, nu al fricii — susține această inițiativă. ✍️ Semnează. Distribuie. Fă-ți vocea auzită. Pentru copiii noștri. Pentru viitorul lor. Pentru normalitate.

[Varianta în limba română mai jos.]  Az iskolaelhagyás nem egyéni döntés kérdése, hanem strukturális eredetű, összetett társadalmi és oktatási probléma. A törvénytervezet indoklása, és az RMDSZ-es kezdeményezők nyilatkozata motivációs eszközként hivatkozik a juttatások átalakítására, ezzel implicit módon a gyerekekre és a szülőkre terheli a felelősséget. A romániai, magyar oktatást elkezdő gyerekek 53%-a jutott el a 12. osztály végéig magyar nyelvű oktatás keretében, és csupán 41%-a érettségizett le sikeresen 2025-ben, ami az országos átlagtól (51%) is elmarad. Ez a nagy mértékű lemorzsolódás nem tekinthető a gyerekek, a szülők vagy a pedagógusok felelősségének – a rendszer működésképtelenségére utal. A PISA-vizsgálatok szerint Romániában az iskolai teljesítmény különbségeinek jelentős részét a társadalmi-gazdasági háttér magyarázza (26%). Ez azt jelenti, hogy a hátrányos helyzetből induló gyerekek nagy valószínűséggel teljesítenek gyengébben, vagy esnek ki az oktatási rendszerből.  A gyerekpénz csökkentése és az ösztöndíj feltételekhez kötése várhatóan mélyíteni fogja a problémát, még inkább kiszolgáltatott helyzetbe hozva azokat a gyerekeket és családokat, akik már most korlátozott lehetőségekkel rendelkeznek, és akiket eddig sem volt képes a rendszer érdemben bevonni. A juttatás esetleges elvesztése rontja a tanulás alapvető feltételeit (étkezés, közlekedés, tanszerek), így közvetetten növeli a lemorzsolódás kockázatát. Különösen aggályos, hogy a támogatást a magaviseleti jegyhez kötnék. A magaviselet értékelése nem objektív mérőeszköz, hanem visszajelzés, a gyakorlatban pedig sokszor a tanárok előítéletét is tükrözi egy-egy gyerekről vagy csoportól, például a roma gyerekek esetében. Másrészt ismételten azt mutatja, hogy a törvényhozók a szülőket teszik felelőssé, és egy olyan gyerekre szabják az oktatási rendszert, aki stabil családi háttérrel, folyamatos szülői támogatással rendelkezik, és hozzáfér kiegészítő erőforrásokhoz. A valóságban a tanulók jelentős része nem rendelkezik ezekkel a feltételekkel. A törvénytervezet kezdeményezői egész egyszerűen nem veszik figyelembe azt a társadalmi realitást, amelyben élünk. Az intézkedés a jelenlét formális teljesítésére ösztönöz, miközben a tartós részvétel fő feltétele az iskolai kötődés és az iskolai siker. Ezekhez finanszírozás, pedagógusképzés, a pedagógusok támogatása, segítő szakemberek (például iskolai szociális munkás vagy mediátor), kis létszámú osztályok, étkezési-, közlekedési- és tanszertámogatás szükséges. Ehelyett a közelmúlt szakpolitikái teljesítménykényszerrel és bércsökkentéssel terhelték az amúgy is küszködő pedagógusokat. Ebbe a mintába illeszkedik ez a törvénytervezet is, amely a kizsigerelt pedagógusokra további nyilvántartási és adminisztratív terheket róna. A javaslat indoklása és Szabó Ödön RMDSZ-es képviselő nyilatkozatai olyan individualista szemléletmódot képviselnek, amely a társadalmat „érdemesekre” és „érdemtelenekre osztja”: a rendszer hibáit egyéni kudarcként értelmezi, a szociális támogatást nem esélyteremtő eszközként, hanem „jutalomként” fogja fel.  RO Abandonul școlar nu este o chestiune de decizie individuală, ci o problemă socială și educațională complexă, cu cauze structurale. Expunerea de motive a proiectului de lege și declarațiile inițiatorilor UDMR argumentează transformarea modelului actual de sprijin într-un instrument de motivare, transferând astfel, în mod implicit, responsabilitatea asupra copiilor și părinților. Doar 53% dintre copiii care au început școala în limba maghiară în România au ajuns până la finalul clasei a XII-a în sistemul de învățământ cu predare în limba maternă în 2025, și doar 41% au promovat examenul de bacalaureat – o cifră sub media națională de 51%. Această rată masivă de abandon nu poate fi considerată responsabilitatea copiilor, a părinților sau a cadrelor didactice; ea indică în mod clar disfuncționalitatea sistemului. Conform testelor PISA, în România, o parte semnificativă a diferențelor de performanță școlară este explicată de contextul socio-economic (26%). Copiii care pornesc cu un dezavantaj social au șanse mult mai mari să aibă rezultate slabe sau să părăsească sistemul de învățământ înaintea finalizării studiilor.  Reducerea alocației și condiționarea de prezență și de bună purtare vor adânci problema, vulnerabilizând și mai mult copiii și familiile cu oportunități limitate și pe care sistemul nu a reușit să îi integreze eficient nici până acum. Eventuala pierdere a alocației afectează condițiile de bază pentru studiu (hrană, transport, rechizite), crescând indirect riscul de abandon școlar. Este deosebit de îngrijorător și faptul că sprijinul ar fi condiționat de nota la purtare. Evaluarea purtării nu este un instrument obiectiv, ci un feedback, iar în practică reflectă frecvent prejudecățile profesorilor față de anumiți copii sau grupuri, cum este cazul copiilor romi. Pe de altă parte, acest lucru demonstrează încă o dată că legiuitorii îi consideră pe părinți responsabili, proiectând un sistem educațional croit doar pentru copiii care beneficiază de un mediu familial stabil, de sprijin parental constant și de acces la resurse suplimentare.  În realitate, o mare parte a elevilor nu beneficiază de aceste condiții. Inițiatorii proiectului de lege ignoră pur și simplu realitatea socială în care trăim. Măsura încurajează îndeplinirea formală a prezenței, în timp ce condiția principală pentru o participare de durată este atașamentul față de școală și succesul școlar. Pentru acestea sunt necesare: finanțare, formarea cadrelor didactice, sprijinirea profesorilor, specialiști care oferă suport (precum asistenți sociali școlari sau mediatori), clase cu un număr mic de elevi, subvenții pentru masă, transport și rechizite. În schimb, politicile guvernamentale recente au contribuit la împovărarea cadrele didactice deja aflate în dificultate cu reduceri salariale și presiunea performanței. Proiectul de lege se înscrie în acest tipar, impunând profesorilor epuizați sarcini administrative suplimentare. Expunerea de motive și explicația ulterioară a deputatului Ödön Szabó reprezintă o viziune individualistă care împarte societatea în „merituoși” și „nemerituoși”, interpretează eșecurile sistemului ca fiind eșecuri individuale și percepe sprijinul social nu ca pe un instrument de creare a egalității de șanse, ci ca pe o „recompensă”. 

  Tunari este una dintre localitățile cu cea mai rapidă dezvoltare din Ilfov. Cu toate acestea, școala publică a comunității nu reflectă nivelul de așteptare pe care copiii și familiile îl au în mod legitim. Rezultatele la Evaluarea Națională din ultimii ani arată lipsa unei evoluții constante: • 2021 – media generală 4,82 • 2022 – media generală 5,32 • 2023 – media generală 6,05 • 2024 – media generală 5,75 • 2025 – media generală 6,05  

Pentru că eu consider că nu este normal ca niște copii de clase mici să ajungă să se confrunte cu anxietate și stres cronic din cauza mediului școlar. Programa este prea stufoasă, noțiunile sunt mult peste nivelul lor de dezvoltare și se simt depășiți și stresați zi de zi.