În ultima vreme asistăm la multe accidente soldate cu deces datorită faptului că martorii accidentelor nu cunosc măsuri elementare de prim ajutor. Fie că e vorba de o simplă tăietură care netoaletată corespunzător poate duce la infecții serioase, sau că e vorba de un stop cardio-respirator care necesită intervenție promptă pentru menținerea oxigenării creierului până la venirea ambulanței, populație trebuie să cunoască modul în care trebuie procedat pentru ajutarea victimei până la sosirea specialiștilor. Există prea multe cazuri de înec accidental prin aspirație (la copii, de exemplu) care ar fi putut evitate, multe cazuri de stopuri cardio-respiratorii posibil resuscitabile, dar nefiind nimeni pregătit să intervină, s-au soldat cu decesul victimei. Cunoștințele de prim ajutor ar trebui să faca parte din pachetul de cultură generală oferit în învățământul obligatoriu, acordarea ajutorului fiind o datorie civică și morală esențială unei societăți.

Mancatul sanatos o solutie nu doar la covid19 ci si la cele mai pericoloase boli: obezitate, diabet, boli cardiovasculare. Aceste boli sunt principalele comorbiditati in aceasta pandemie dar si principalele boli care cauzeaza suferinta, stres si scad calitatea vietii. Studii recente au aratat rolul deosebit de grav pe care hiperglicemia si hiperinsulinemia le au in distrugerea metabolismului si a sistemului imunitar. Zaharul introdus in mai toate alimentele procesate este principalul vinovat in sindromul metabolic. Astfel in pandemia de covid bolnavii internati sunt pusi pe dieta redusa in carbohidrati cu scopul de a le reduce nivelele crescute de glucoza si insulina din sange, rezultatul fiind ca trec mai usor prin boala si au efecte mai blande pe timp lung ( post covid ). Pandemia se datoreaza intersectiei dintre un virus deosebit de virulent cu o populatie alimentata nesanatos ( cu metabolismul la pamant ) iar rezultatul este ceea ce vedem in zilele acestea. Problemele acestei pandemii nu sunt doar mastile, spalatul pe maini si lipsa distantarii ci sunt mai vechi si pot fi gasite in studiile de specialitate. Dincolo de aceste masuri urgente trebuie luate si masuri de redresare a sanatatii populatiei iar aici alimentatia este cheia. Este momentul ca opinia publica sa devina constienta ca deciziile alimentare sunt fundamentul unei sanatati de lunga durata. Lipsa acestei constientizari este motivul pentru care vanzarile de junk-food, a dulciurilor si bauturilor racoritoare au cunoscut o explozie in ultimul an ceea ce a facut din lock-down o perioada care pregateste o viitoare si poate mult mai dura pandemie.

Este important pentru scolari, ca sa nu devina adulti lipsiti de incredere in sine si cu psihic afectat. Iar la locul de munca este important ca angajatul sa fie lasat de catre colegi sa isi faca treaba, nu dat la o parte, mustrat fara motiv si considerat incompetent. Comunicarea si bunul simt ar trebui sa aiba o legatura stransa.

Școala 179 este una dintre cele mai aglomerate scoli din Sectorul 1 si din București. Elevii din 50 de clase (de la pregătitoare până la clasa a VIII) învață acum in 22 săli de clasă!!! Semestrul 2 a început în două schimburi, cu clasele a V-a, a VI-a si a VII-a online, dar când acestea vor reveni la școală se va învața iarăși in 3 schimburi, ca si în anii trecuți!!! Corpul nou de școală a fost finalizat in jurul datei de 15 septembrie 2020, dar nu a fost recepționat nici până astăzi de către Primăria Sectorului 1. După recepție trebuie făcute demersurile de obținere a avizelor de funcționare, proces care mai durează câteva luni. Deschiderea corpului nou, cu 8 săli de clasă ar duce la o descongestionare simțitoare a programului de studii, elevii nu ar mai învăța in 3 schimburi, iar cei mai mici dintre ei (cei din clasele pregătitoare si întâi) nu ar mai trebui să meargă la școală in intervalul 12.40-15.30 așa cum au început astăzi semestrul 2. Nota: Semnați vă rugăm cu numele complet, pe site va apărea doar prenumele si inițiala numelui, dar când vom depune listele cu semnături e bine sa fie numele complet. Campanie inițiată împreună cu Andreea Niculcea, Ligia Elena Popa și Laurențiu Tăbăcaru

Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.

Scăderea sau eliminarea TVA-ului la produsele pentru menstruație este o măsură care a fost deja adoptată în alte țări (Marea Britanie, Australia, Canada și India). "Period poverty" este o problemă gravă în țara noastră, unde educația sanitară nu este prezentă sau este foarte slabă, iar prețul produselor pentru menstruație este prohibitiv pentru fetele din medii defavorizate. Acest fapt duce deseori la absențe și ulterior la abandon școlar, deoarece multe fete lipsesc de la cursuri pe perioada menstruației. Scăderea prețului produselor pentru menstruație ar încuraja prezența la cursuri și ar afecta într-un mod pozitiv gradul de absolvire al învățământului gimnazial și preuniversitar la nivel național.

Din cauza așa zisului obicei creștin, mulți bebeluși au avut de suferit, iar în cele mai grave cazuri, s-a ajuns chiar la decesul copilului, ceea ce e de neacceptat în 2021.

Evoluția numărului de îmbolnăviri în anul 2020 a arătat că deschiderea școlilor a fost factorul care a agravat cel mai mult situația provocată de pandemia de Covid 19. Un număr foarte mare de morți și pacienți internați la ATI a fost înregistrat în octombrie și noiembrie 2020, după deschiderea școlii, și nu după perioada concediilor, când regulile de prevenire a răspândirii bolilor au fost de multe ori încălcate, după cum știm. Suntem conștienți că școala online este o povară grea pentru elevi, părinți și profesori și că ea nu are calitatea și rezultatele învătământului cu prezență, dar viața oamenilor este mai importantă decât pierderile educaționale înregistrate dacă școala ar mai continua online încă două-trei luni, până când ar fi vaccinați mult mai mulți români. Sistemul sanitar nu poate gestiona eficient o explozie a numărului de îmbolnăviri. Deschiderea școlii cu prezență ar duce iarăși la un număr mare de îmbolnăviri și decese provocate de Covid 19, comparabil cu cel din noiembrie 2020. Spitalele românești nu pot în acest moment să garanteze că bolnavii de Covid 19 ies sănătoși din ele și nu arși de vii sau decedați ca urmare a infecțiilor intraspitalicești. Școalile și autoritățile locale sunt incapabile să asigure respectarea măsurilor pentru stoparea răspândirii Coronavirususului, cu atât mai mult cu cât au apărut noi variante ale acestuia, mai agresive și mai ușor transmisibile. În temeiul responsabilității pe care o aveți față de viața cetățenilor români, vă solicităm să dispuneți continuarea școlii în format online până când situația epidemiologică va permite deschiderea în siguranță a școlilor. De asemenea, vă solicităm să intensificați și să eficientizați activitatea de vaccinare a populației.

Admirăm organizarea și restricțiile de acces al cetățenilor neechipați corespunzator pe pârtiile domeniilor schiabile din Europa, dar în România tolerăm astfel de comportamente, cu repercursiuni grave în urma unor accidente, ce ar putea fi evitate. Alegem să practicam sportul în siguranță pentru noi și ceilalți.

Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit. În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie). Susținători ai demersului: 1. Societatea Academică din România (SAR); 2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău) 3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP); 4. Forumul Tinerilor din România (FTR); 5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan); 6. Federația Coaliția pentru Educație; 7. Organizația Salvați Copiii; 8. Fundația World Vision; 9. Roma Education Fund (REF); 10. Institutul pentru Solidaritate Socială; 11. Asociația Human Catalyst; 12. Asociația Politeia; 13. Platforma Civică ARESEL.

Sunt nascuta pe 16 octombrie. Incepand cu 2016 aceasta zi s-a declarat ziua nationala a alimentatiei si a combaterii risipei alimentare. Cred ca ai vazut si tu ca de cativa ani ne confruntam cu cantitati uriase de gunoi, din care mare parte este data de mancare, in diverse forme. Ce m-a motivat acum este ce am citit recent si anume: dupa perioada sarbatorilor de iarna cantitatea de deseuri creste cu 40% fata de o perioada normala, iar alimentele sunt unele dintre cele mai intalnite deseuri. Daca esti de acord cu macar 2 dintre punctele de mai jos sau poti adauga inca 2 puncte, te rog sa mi te alaturi in aceasta cauza: reducerea programului super/hipermarketurilor prin inchiderea prin rotatie in zilele de sambta si duminica. Ce avem de castigat? 1. Reducem consumul excesiv. Cei mai multi bani se duc pe mancare: Romania 26% din venit fata de 13% in restul UE. 2. Implicit reducem cantitatea de mancare aruncata. 3. Orientam lumea spre a-si petrece timpul liber (in conditii normale) in parc, cinema, teatru si nu la cumparaturi, poate doar de carte ("Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor".) 4. Reducem expunerea oamenilor in perioada Covid 19, atat a angajatilor cat si a cumparatorilor. 5. Si angajatii au nevoie de zile libere odata cu restul familiei: sambata, duminica si zilele libere nationale. (de multe ori magazinele raman deschise in aceste zile). 6. Reducem amprenta de carbon (mai putine transporturi, mai putin combustibil, mai putina poluare, mai putine deseuri, etc). 7. Ne vom disciplina in ale cumparaturilor. Imi permit sa iti dau un sfat: inainte de a achita produsele la casa, arunca o privire in cosul de cumparaturi. Chiar ai nevoie de toate produsele? Iti multumesc si ma bazez pe tine! Loredana

Este important să existe o asemenea campanie din urmatoarele motive: - România are cea mai scăzută rată de sportivi raportat la populație -asigură un mod armonios de dezvoltare a copiilor -previne delincvența juvenilă întrucât ar ține copiii departe de activități infracționale -previne munca neremunerată prestată de copii - le dă șansa de a se bucura mai mult de copilărie alaturi de copii din alte medii -le dă oportunitatea copiilor de condisera pe viitor o carieră sportivă pentru a putea să își depășească condiția - există un precedent de acest tip în Argentina unde copiii din asemenea medii fac rugby în loc să ia parte la activități infracționale