• STOP finanțării construcției de noi MHC-uri / STOP financing the construction of new SSHPPs
    Prin finanțarea amintită se alocă 7.2 milioane EURO pentru retehnologizarea, și CONSTRUIREA DE MICROHIDROCENTRALE [1] Am văzut cu toții ce înseamnă microhidrocentralele, cum au fost mutilate văi sălbatice ale Carpaților și cum rămân albii seci pentru a produce energie așa-zis ”verde”[2], deoarece evaluările de impact asupra mediului nu se fac în mod corect, sunt învăluite în corupție și nu există un control al autorităților responsabile precum Administrațiile Bazinale, Agențiile pentru Protecția Mediului sau Garda Națională de Mediu. În România funcţionează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica[3]. Asta înseamnă o capacitate de producție cam cât a unui baraj mărișor [4]. Ei bine, nu numai că se distrug ireversibil râuri și peisaje, dar aceste microhidrocentrale nici măcar nu produc mare lucru, astfel cantitatea de energie obținută din investiții noi ar putea fi produsă prin retehnologizarea unor microhidrocentrale existente, cu investiții nu doar într-o tehnologie mai performantă ci și în îmbunătățirea conectivității, astfel încât peștii să se poată deplasa din nou pe cursurile de apă. Prin retehnologizare, capacitatea de producție a MHC-urilor deja construite ar putea fi îmbunătățită substanțial, cu impact de mediu practic zero. Pe de altă parte, există alternative de energie regenerabilă cu adevărat verzi, cu impact redus asupra naturii și atunci se pune întrebarea – de ce să ne distrugem și acele puține cursuri de apă care mai sunt încă naturale? Să nu uităm că energia solară a devenit cea mai ieftină sursă de energie regenerabilă, cu costuri de mediu infime [5]. Să ne bineînțelegem, au fost distruse deja sute de râuri, pentru a se construi 528 de microhidrocentrale, care produc în total, cam cât produce un baraj mai mărișor! Multe dintre aceste MHC-uri vor fi abandonate datorită ineficienței acestora, după dispariția schemei de sprijin, fără să existe planuri de reconstrucție a mediului! Atragem atenția că MHC-urile reprezintă o crimă de mediu, amenajarea lor în vremuri actuale fiind în totală opoziție cu ceea ce se întâmplă râurilor din țările civilizate, unde există o tendință clară în ceea ce privește renaturarea acestora, baraje importante fiind înlăturate pentru a se restabili rute de migrație a peștilor întrerupte timp de zeci de ani (uneori mai mult de un secol) [6]. De asemenea, construirea unor noi MHC-uri CONTRAVINE strategiei Uniunii Europene, care prevede ca până în anul 2030 să aibă loc refacerea cursului natural a cel puțin 25.000 de km din lungimea râurilor din spațiul european [7]! Astfel, în timp ce retehnologizarea MHC-urilor existente, cu potențialul de a integra facilități adecvate de migrație a peștilor este binevenită, finanțarea unor MHC-uri noi este inacceptabilă. Semnează petiția, nu ne mai putem permite să pierdem râuri, îngroșând buzunare ale unor ”băieți deștepți”! [1] Ghidul solicitantului https://www.innovasjonnorge.no/globalassets/eea-grants/romania/ro-energy/hydropower/2020_ro-energy_call-1-hydropower_v.1.0-nov.2020_final_ro-translation.pdf [2] ROMANIA, TE IUBESC! - PRAPAD IN NUMELE ENERGIEI VERZI https://protvplus.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/episodul/1618-romania-te-iubesc-prapad-in-numele-energiei-verzi [3] PATRES Producătorii de energie hidro vor intra în faliment datorită taxelor solicitate de Apele Române https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/02/16/patres-producatorii-de-energie-hidro-vor-intra-in-faliment-din-cauza-taxelor-percepute-de-apele-romane--662315 [4] Hidrocentrale construite https://www.arcgis.com/apps/MapSeries/index.html?appid=ce0b7dd5d70c40edb8973382f2df2e3b# [5] Energia solară, oficial, cea mai ieftină sursă de electricitate din istorie https://www.go4it.ro/content/stiinta/energia-solara-oficial-cea-mai-ieftina-sursa-de-electricitate-din-istorie-19160629/ [6] Harta europeană a barierelor de migrație înlăturate https://damremoval.eu/dam-removal-map-europe/ [7] Comisia Europeană https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_20_886 ENGLISH Title: STOP financing the construction of new SSHPPs What do you want to achieve: Elimination of funding for “construction of small scale hydro power plants” through Call 1.1 ‘Increased capacity to deliver renewable energy’ – Hydropower, for the Energy Programme in Romania financed under the EEA financial mechanism 2014-2021 Why it is important: The mentioned funding allocates 7.2 million EURO for the refurbishment, and the CONSTRUCTION OF NEW SMALL SCALE HYDRO POWER PLANTS - SSHPPs [1] We have all seen what SSHPPs mean, how wild valleys of the Carpathians have been mutilated and how dry river beds have been left, in order to produce so-called “green” energy [2], because environmental impact assessments are not done correctly, they are shrouded in corruption and there is no control of the responsible authorities such as the Water Basin Administrations, the Environmental Protection Agencies or the National Environmental Guard. In Romania, there are currently 528 SSHPPs with capacities below 4 MW, with a total installed capacity of 468.6 MW, according to the latest data from Transelectrica [3]. This means a production capacity of about as much as a large dam [4]. Well, not only rivers and landscapes are irreversibly destroyed, but these small scale hydro power plants do not even produce much, so the amount of energy produced obtained from new investments could be produced by upgrading existing SSHPPs, with investments not only in new technologies , but also in improving connectivity, so that fish can move again freely on the watercourses. ........................................................ FOR ENTIRE ENGLISH TEXT PLEASE FOLLOW THIS LINK: https://textsaver.flap.tv/lists/3vcf
    611 din 800 Semnături
    Inițiat de Aqua Crisius Picture
  • Stop deseuri aruncate la intamplare in Somcuta Mare si satele apartinatoare
    Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.
    100 din 200 Semnături
    Inițiat de Bogdan Iulian Naghi
  • Îl vrem pe Mihai Goțiu comisar general al Gărzii Naționale de Mediu
    Garda Națională de Mediu (GNM) este principala instituție cu rol de inspecție, control și sancționare a respectării, respectiv încălcării reglementărilor legate de protecția mediului în România. ”GNM are atribuții în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării și sancționării încălcării prevederilor legale privind protecția mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare.” (art. 2, alin. (2), din HG 1005/2012, privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu). GNM poate dispune sancțiuni, poate controla și poate solicita retragerea, suspendarea ori anularea avizelor, acordurilor, autorizațiilor de mediu/autorizații integrate de mediu (inclusiv în domeniul pădurilor) atunci când sunt încălcate ori când au fost emise cu nerespectarea prevederilor legale. GNM are obligația să sesizeze organele de cercetare atunci când constată fapte de natură penală în domeniul respectării normelor de mediu. GNM propune și participă la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecției mediului; organizează evenimente cu caracter educativ și colaborează cu organizațiile civice din domeniul protecției mediului. Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului (ministrul Mediului). În timpul negocierilor legate de formarea Coaliției de Guvernare, s-a agreat că nominalizarea pentru comisarul general al GNM să fie făcută de USR PLUS, aceasta urmând să fie însușită de ministrul Mediului, respectiv prim-ministru.
    6.476 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Jani Monoses
  • Salvăm calea ferată Ineu – Brad
    De la sfârşitul sec. XIX, principala rută care a legat orașele Arad și Brad a fost reprezentată de tronsonul de cale ferată Arad – Sântana – Ineu – Brad. Funcționarea neîntreruptă a acestei linii ferate construită pe traseul deopotrivă sinuos și frumos al Crișului Alb a marcat timp de peste un secol eforturile autorităților (mai întâi austro-ungare, apoi românești) de a facilita circulația persoanelor pe rute pe care acestea se deplasau deja, sistematic, de câteva secole, dinspre mica și depresionara Țară a Zarandului ori dinspre mai muntoasa Țară a Moților înspre Câmpia Mureşului şi a Tisei din jurul Aradului sau mai departe. În efortul dezvoltării rețelei feroviare pe parcursul secolului al XX-lea, linia ferată Sântana-Brad (317) a reprezentat nu un tronson marginal așa cum este ea percepută acum, ci o coloană vertebrală: în 1907 calea ferată industrială Criscior-Brad a fost inaugurată cu scopul de a transporta cărbune și muncitori către mina de aur Barza, iar în 1987 a fost dată în funcțiune calea ferată Brad – Mintia, după jumătate de veac de lucrări, facilitând astfel deschidea către Deva și, mai departe, înspre București. Gara din Brad, cu o arhitectură unică în țară, încadrată actualmente în lista monumentelor istorice şi recent restaurată, a devenit din nou capăt de linie după mai puțin de un deceniu. Utilizarea liniei Brad – Mintia a fost întreruptă ca urmare a unei nesemnificative alunecări de teren pentru remedierea daunelor căreia nu s-a mai intervenit, ca efect al delăsării autorităților. Începând cu anul 2009 exploatarea liniei ferate Arad-Brad a trecut din sarcina operatorului național de căi ferate în cea a unui operator privat, respectiv Regio Călători care, începând cu 1 ianuarie 2021, se retrage de pe sectorul Ineu – Brad, rămânând în urmă localitățile Tămand, Bocsig, Răpsig, Sebiș, Păulian, Joia Mare, Almaș, Bonțești, Gurahonț, Romanița, Aciuța, Tălagiu, Vîrfurile, Leasa, Hălmagiu, Ocișor, Ociu, Vața, Birtin, Lunca Moților, Baia de Criș, Țebea, Ribița și Brad. În cei peste 120 de ani de exploatare a liniei ferate sus-amintite, toate aceste localități au fost fie stații, halte ori puncte de oprire pentru trenurile care au transportat mărfurile din amonte sau aval, muncitorii la sau de la schimburi, navetiștii la sau de la locurile lor de muncă, elevii la sau de la școală ori le-au facilitat studenților legături spre centrele universitare regionale. Rămân abandonate şi pradă distrugerii cele 8 poduri peste Crișul Alb, podețe, echipamente feroviare și tunelul de la Vîrfurile, singurul de pe linia 317. În Anul European al Căilor Ferate, închiderea tronsonului dintre Ineu şi Brad, lasă în izolare toate aceste localități, dar şi alte importante comunități din Apuseni, din Ţara Zarandului şi de pe Valea Crişului Alb. Din aceste motive Vă solicităm Dumneavoastră, Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii și SN CFR SA (CFR Călători, CFR Infrastructură etc.), precum și tuturor celorlalte autorități competente, reevaluarea situației în vederea găsirii de soluții pentru menținerea circulației trenurilor de persoane pe ruta (Arad –) Ineu – Brad, cu respectarea unui orar realist care să justifice exploatarea acestei linii în interesul cetățeanului prin facilitarea mobilității persoanelor, contribuind astfel la creșterea calității vieții dintr-o regiune mult prea neglijată de autoritățile centrale în ultimii 30 de ani.
    2.292 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Euroland Banat Picture
  • Reparatii guri de canal, treceri nivel linie tramvai, gropi sau denivelari
    Poate ca pare ceva minor dar aceste reparatii pot fluidiza traficul auto, reduce consumul de combustibil si reduce poluarea.
    11 din 100 Semnături
    Inițiat de Catalin Constantin
  • Solicit sprijin pentru salvarea pădurii TOPANA, din judetul OLT
    Padurea TOPANA este supranumita si PADUREA BERZELOR NEGRE, in ea traind aceste pasarin ocrotite de lege, dar si alte 92 de specii de pasari, 9 specii de liliac, cerbi lopatari si carpatini, veverite, jderi, pisici salbatice, acvile tipatoare mici, egrete, corbi, starci, ciocanitori uriase negre, serpi(sarpele maroniu protejat de lege), salamandre, tritoni, radasca, mai multe specii de croitor, radasca rinocer, orhidee(valea raului Vedea e plina de orhidee), irisul salbatic albastru etc. Tot in aceasta suprafata inca supravietuiesc aproximativ 150 de stejari pedunculati multiseculari (300-800 de ani), precum si un soi rar de garnita supranumita si "abanosul Europei". Din anul 2017 ma lupt cu mafia padurilor, reusind sa opresc, momentan, taierile sa sa particip hotarator, prin denunturi cu probe, la deschiderea a 5 dosare penale, unul aflandu-se la Sectia Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General. L-am adus in zona pe ministrul COSTEL ALEXE, acesta dand niste ordine clare, dar care nu au fost duse la indeplinire decat partial. Prin avocata lui Agent Green, am deschis unproces civil, in Bucuresti si a fost informata si Comisia Europeana cu privire la aceasta padure. Am vorbit de 8 ori la Radio Antena Satelor, implorand toti factorii de raspundere sa salveze aceasta padure.
    138 din 200 Semnături
    Inițiat de VASILE FULGA
  • Vrem parcuri nu betoane - Salvați Balta Craioviței
    A început secarea si antropizarea ultimei zone umede din mijlocul celui mai dens populat cartier al Craiovei, Craiovița Dacă crezi că este o zona plină de mizerie gândește-te cine a adus-o aici. Natura sau nepăsarea omului? Soluția nu este asanarea si distrugerea acestui mediu natural, afectat deja de acțiunea omului. Ceea ce se întâmplă acum are un impact asupra mediului ce nu poate fi evaluat pe termen lung. Studiile arata ca zonele umede sunt de o importanta cruciala pentru absortia de carbon si ecosistemele naturale de care omul depinde. Terenul odată asanat si izvoarele colmatate nu va mai putea fi readus la starea naturală Sau poate ești un aliat al naturii și ai de gând să faci ceva. Care e planul tău pentru viitor?
    331 din 400 Semnături
    Inițiat de Razvan Mihail Picture
  • NU tăiați arborii din parcul Ștefan cel Mare(Cluj-Napoca)
    Parcul Ștefan cel Mare este singurul spațiu cu adevărat verde din arealul Piața Unirii-Piața Avram Iancu-Piața Cipariu, ale căror modernizări recente au redus spațiul verde și de umbră. Copacii maturi din acest parc și umbra acestora sunt un refugiu și o barieră în calea poluării și a zgomotelor produse de traficul extrem din zonă, precum și a temperaturilor ridicate din timpul verii. Spațiile de joacă și cu aparate sport cu care este dotat parcul sunt singurele umbrite din zona centru, motiv pentru care sunt foarte frecventate și îndrăgite. Înlăturarea copacilor maturi, chiar dacă vor fi înlocuiți cu arbori tineri, ar însemna o diminuare a efectelor benefice oferite de acest parc. Cele 30 de specii existente sunt naturalizate și și-au format un mic ecosistem, care este apreciat de toți cei care îl frecventează, oameni, păsări, animale. Pentru toate aceste motive, cerem modernizarea responsabilă a parcului Ștefan cel Mare, cu intervenții minime asupra ecologiei existente.
    4.349 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Dana Dragos
  • Fără pungi din plastic în supermarketurile Mega Image din România
    1. Plasticul are un impact negativ major asupra mediului înconjurător și este unul dintre principalii factori care cauzează schimbările climatice, din ce în ce mai vizibile și în România. 2. Plasticul afectează negativ sănătatea consumatorului, provocând alergii, dezechilibre hormonale, sterilitate și cancer. 3. Plasticul afectează negativ natura și viețuitoarele sale. Milioane de animale mor anual din cauza poluării cu plastic. Conform documentului “Strategia Honolulu”, efectele negative ale plasticului asupra naturii se referă la încurcarea și prinderea animalelor, ingestia de plastic confundat cu hrană, distrugerea habitatului, introducerea și răspândirea speciilor invazive, contaminarea apelor, solului și aerului cu substanțe chimice toxice cu efecte devastatoare asupra lanțului trofic și al sănătății oamenilor. 4. Plasticul afectează negativ economia și comunitatea. Deșeurile din plastic reprezintă 90% din totalul deșeurilor marine. Impactul lor negativ afectează pescuitul (diminuarea cantității de pește prins, probleme de navigație calitatea acvaculturii), turismul (degradarea aspectului plajelor și al apelor mai puțin adânci), industria fructelor de mare (niveluri sporite de poluare ale mărilor și oceanelor sunt asociate cu producția toxică de fructe de mare), duc la creșterea cheltuielilor administrațiilor locale, afectează bunăstarea și sănătatea comunitățiilor din zonele litorale și au efecte diverse și numeroase asupra sănătății oamenilor. 5. 40 % din plasticul nou produs se folosește pentru a fabrica ambalaje de unică folosință, majoritatea fiind nereciclabile și ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau în natură. 6. În 2017, aproximativ 12% din consumul global de petrol a avut ca destinație industria petrochimică, mai exact fabricarea plasticului. Și, în mod îngrijorător, industria plasticului anunță o creștere de 33% în următorii 4 ani. 7. Există 7 categorii de plastic, cu 6 categorii care conțin un singur tip de plastic și categoria 7 care conține peste 20 de tipuri de plastic și care include și bioplasticul. Nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. În România se reciclează cantități extrem de mici (sub 20%) din aproximativ 5 tipuri de plastic dintre cele reciclabile. Cele nereciclabile (ambalaje compozite, tipuri noi de plastic, bioplastic, PS, etc.) ajung la groapa de gunoi, în incineratoare sau în natură, unde continuă să polueze apa, aerul și solul. 8. România produce anual circa 8 milioane de tone de deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct la gropile de gunoi, în apele curgătoare și în alte zone din natură adesea puțin vizibile cetățeanului.  9. Organizația Națiunilor Unite avertiza încă din 2015 asupra pericoleleor bioplasticului atrăgând atenția asupra inducerii în eroare a consumatorului , contaminării lanțurilor de reciclare a plasticului cu bioplastic și creșterea cantității de deșeuri din natură datorită neînțelegerii sau folosirii eronate a denumirii de "bioplastic" și '"biodegradabil". Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții - colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a Asociației Natura Fără Plastic, la care s-a alăturat Asociația Sustainable Lifestyle și inițiativa “Clujul Sustenabil” , și este susținută de comunitatea “România Ecologică”. Surse https://www.reuters.com/article/us-petrochemicals-iea/rising-use-of-plastics-to-drive-oil-demand-to-2050-iea-idUSKCN1ME2QD https://marinedebris.noaa.gov/sites/default/files/publications-files/Honolulu_Strategy.pdf https://news.un.org/en/story/2011/03/370242-trash-worlds-oceans-threatens-wildlife-economy-and-human-health-un-warns#.UJtbwEJTuFI https://www.nationalgeographic.com/environment/2018/10/news-plastics-microplastics-human-feces/ https://www.theguardian.com/global-development/2019/apr/04/marine-plastic-pollution-costs-the-world-up-to-25bn-a-year-researchers-find https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts
    7.542 din 8.000 Semnături
    Inițiat de Ioana Tanase
  • Pășunează responsabil!
    Biodiversitatea din pajiștile României este distrusă de mulțimea oilor care sunt pășunate și vara și iarna în mod iresponsabil. Dacă în 2001, în România erau 7.776.000 ovine și caprine, în 2013 numărul acestora crescuse la 12.710.000, ca în 2017 să ajungă la 15.828.166 capete. În 16 ani, numărul de animale s-a dublat (creștere de 104%) (sursa: www.madr.ro). Numărul colosal de animale secătuiește pajiștile. În plus, din rațiuni financiare (economisirea furajului), proprietarii de oi au forțat legiuitorii să permită pășunatul și pe timpul iernii. Efectele sunt dezastruoase, covorul vegetal nu mai are când să se regenereze. Dispar florile, ”nu mai sunt plante nobile pe pășune”, observă și fermierii și inginerii agricoli din sate, dar nimeni nu face nimic. Cu toții ignorăm realitatea.
    607 din 800 Semnături
    Inițiat de Andrei Crișan, Societatea Lepidopterologică Română
  • Fără cariere, sonde și mine de cărbuni în parcurile naționale!
    Ariile protejate ale României sunt ultimul refugiu a numeroase specii și ultimele locuri în care se regăsesc habitate naturale și semi-naturale în stare bună de conservare. Scoatere oricăror suprafețe din aceste arii protejate, fără a respecta cerințele legale existente, poate aduce prejudicii semnificative patrimoniul natural și cultural al țării. Inițiativa legislativă se dovedește a fi una total iresponsabilă, având in vedere lipsa unei evaluări reale a impactului pe care aceste acțiuni l-ar putea avea asupra mediului și în lipsa unor studii privind impactul economic si social al degradării ariilor protejate. Atragem atenția asupra art. 6 din Ordonanta Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care prevede ca Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective. Consideram ca orice demers care periclitează integritatea parcurilor naționale și naturale, ale rezervațiilor constituie un atac la adresa celor mai importante valori ale patrimoniului natural și cultural al țării noastre, iar Parlamentarii României trebuie să fie principalii apărători ai acestor valori. Capitalul natural al României oferă condiții și resurse pentru dezvoltarea armonioasă. Ariile protejate pot și trebuie să devină etaloane de protecție a valorilor naturale și culturale și modele de activități de utilizare responsabilă a resurselor naturale regenerabile. În plus, țara noastră este una dintre cele mai bogate din Europa in ceea ce privește varietatea speciilor si habitatelor. Asigurarea continuității acestor valori este, printre altele si o obligație asumata de tara noastră în calitate de membru al UE. Parcurile naționale, parcurile naturale, rezervațiile si alte arii naturale protejate reprezintă moștenirea pe care am primit-o si pe care trebuie să o transmitem generațiilor viitoare. Economic, rolul acestora in viața noastră nu este încă suficient cuantificat, însă experiența existentă la nivel european și mondial ne arata că aceste arii protejate vor avea o contribuție esențială la dezvoltarea responsabilă a comunităților locale și la economia țării. ➡ CERE DEPUTAȚILOR ȘI SENATORILOR DIN JUDEȚUL TĂU (care au votat această inițiativă legislativă) SĂ O RETRAGĂ! Iată aici lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă: • Niță Ilie - senator ALDE; • Ruse Mihai - senator ALDE; • Simionca Ioan - senator ALDE; • Andrușcă Dănuț - deputat PSD; • Anton Anton - deputat ALDE; • Băișanu Ștefan-Alexandru - deputat ALDE; • Banias Mircea-Marius - deputat ALDE; • Borza Remus-Adrian - deputat ALDE; • Budăi Marius-Constantin - deputat PSD; • Calotă Florică Ică - deputat ALDE; • Căruceru Aida-Cristina - deputat PSD; • Cătăniciu Steluța-Gustica - deputat ALDE; • Cîmpeanu Sorin Mihai - deputat ALDE; • Cobuz Maricela - deputat PSD; • Cocoș Vasile - deputat PSD; • Cucșa Marian-Gheorghe - deputat ALDE; • Cupă Ion - deputat ALDE; • Durbacă Eugen - deputat ALDE; • Florea Damian - deputat ALDE; • Furtună Mirela - deputat PSD; • Gerea Andrei Dominic - deputat ALDE; • Ilișanu Claudiu-Augustin - deputat PSD; • Lovin Dumitru - deputat ALDE; • Mușoiu Ștefan - deputat PSD; • Neață Eugen - deputat PSD; • Niță Mihai - deputat ALDE; • Oteșanu Daniela - deputat PSD; • Pop Andrei - deputat PSD; • Popa Ștefan-Ovidiu - deputat PSD; • Surgent Marius-Gheorghe - deputat ALDE; • Toma Ilie - deputat PSD; • Văcaru Alin Vasile - deputat PSD; • Vosganian Varujan - deputat ALDE
    594 din 600 Semnături
    Inițiat de Federația Coalitia Natura 2000 România