• NU tăiați arborii din parcul Ștefan cel Mare(Cluj-Napoca)
    Parcul Ștefan cel Mare este singurul spațiu cu adevărat verde din arealul Piața Unirii-Piața Avram Iancu-Piața Cipariu, ale căror modernizări recente au redus spațiul verde și de umbră. Copacii maturi din acest parc și umbra acestora sunt un refugiu și o barieră în calea poluării și a zgomotelor produse de traficul extrem din zonă, precum și a temperaturilor ridicate din timpul verii. Spațiile de joacă și cu aparate sport cu care este dotat parcul sunt singurele umbrite din zona centru, motiv pentru care sunt foarte frecventate și îndrăgite. Înlăturarea copacilor maturi, chiar dacă vor fi înlocuiți cu arbori tineri, ar însemna o diminuare a efectelor benefice oferite de acest parc. Cele 30 de specii existente sunt naturalizate și și-au format un mic ecosistem, care este apreciat de toți cei care îl frecventează, oameni, păsări, animale. Pentru toate aceste motive, cerem modernizarea responsabilă a parcului Ștefan cel Mare, cu intervenții minime asupra ecologiei existente.
    4.284 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Dana Dragos
  • Îl vrem pe Mihai Goțiu în Parlament!
    Dragă Mihai Goțiu, Fiind senator ales pe listele USR, ai o datorie față de colegii de partid, chiar dacă USR e mult diferit atât ca priorități, ca spirit, cât și din punct de vedere al componenței, de partidul împreună cu care ai pornit în 2016. Credem însă că ai câteva datorii mult mai importante decât interesele temporare ale uneia sau alteia dintre formaţiunile politice: * față de subiectele pentru care ai luptat în parlament, dar și înainte de a intra în politică (Roșia Montană, pădurile și mediul, anticorupția, civismul grassroots) * față de personalitățile locale care te-au recomandat în campania electorală în mod public, pe tine personal și nu vreun partid * față de acei membrii USR din toată țara care sunt dezamăgiți de modul în care conducerea actuală își elimină opoziția * și nu în ultimul rând față de electoratul care te-a votat pe tine și nu doar partidul în 2016 și care apreciază faptul că ai fost cel mai activ senator din acest ciclu. Vom clădi și spiritul civic prin încurajarea participării la vot, având în vedere că după ultimele întâmplări din USR din ce în ce mai mulți foști votanți vor să rămână departe de urne, dezamăgiți sau dezgustați. Dacă campania nu va fi un succes, măcar ai încercat, am încercat împreună, și avem de unde continua până reușim, pentru că tu nu renunți ușor. Dacă va fi un succes, atunci vom vedea că electoratul votează oameni, nu liste de semi-necunoscuți impuse de la centru sau construite după procese opace. Cei care semnăm petiția promitem că vom aduna semnături pentru ca să te poți înscrie în cursa pentru parlamentare.
    1.677 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Jani Monoses Picture
  • Alegem viața- Vrem Pădure Urbană în București
    Poluare înseamnă boală și moarte înainte de vreme. Copaci și pădure înseamnă viață și sănătate. Noi alegem viața. Din cauza unei administrări fără o strategie de dezvoltare durabilă și a unei dezvoltări urbane haotice, calitatea vieții în București scade pe zi ce trece. Nivelul de poluare crește tot mai mult, se restrâng spațiile verzi in favoarea betoanelor, cauza a tot mai multor insule de caldură urbană. Pentru a ne reface fizic si psihic- pentru agrement, relaxare- trebuie să ne suim în mașină (poluare) si să stăm în trafic ore pentru a ajunge la aer curat, într-o pădure, pe marginea unei ape. Administrația nu oferă soluții concrete pentru reducerea poluării sau împotriva degradării mediului, pentru prezervarea biodiversității, ceea ce are efecte directe negative asupra sănătății și vieții noastre. Ne imbolnavim mai des, ne alegem cu boli cronice, viața noastră se scurteaza cu câțiva ani. Schimbările climatice și decarbonizarea sunt declarate prioritățile Comisii Europene, iar autoritatile locale nu iau masuri in acest sens. Plătim amenzi usturătoare, bani din buzunarele noastre, pentru că Bucureștiul nu respectă standardele de mediu ale Uniunii Europene, iar strategiile noastre de mediu sunt doar pe hârtie. Solicităm autorităților să ia urgent o măsura care sa arate responsabilitate reală față de viețile noastre, ale bucureștenilor, și față de viețile copiilor și nepoților noștri! - Creați Padurea Urbana Bucuresti! ---------------------- SCRISOAREA catre autoritati- Padure Urbana Bucuresti https://drive.google.com/file/d/1uR2jlM1glPIP_jHMZ4m4bkmDrfmBC0No/view?usp=sharing
    879 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Inițiativa Civică Bucureștii Noi Picture
  • SOS spațiile verzi din Sectorul 2!
    Acest PUZ Sector 2 va afecta calitatea vieții tuturor locuitorilor din sector, iar efectele sale se vor vedea în starea de sănătate a oamenilor. De ce Prefectul trebuie să acționeze în instanță acest PUZ Sector 2? 1. Pentru că peste 30 de ha de spații verzi din sectorul 2 au fost transformate din spațiu verde în teren construibil într-o manieră neclară, pentru a face loc clădirilor înalte. 2. Nu prevede reglemetări sau propuneri pentru creșterea suprafețelor de spații verzi în sector, deși în sectorul 2 avem cel mai puțin de spațiu verde per locuitor, iar legislația europeană prevede dublul suprafeței existente la noi. 3. Nu există planuri pentru extinderea sau modernizarea rețelei de utilități. 4. Nu există planuri pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de niciun fel. 5. Nu este corelat cu celelalte sectoare întrucât nu există o strategie unitară de administrare și de dezvoltare a orașului.
    936 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Floreasca Civica
  • Râuri fără betoane
    1. În 25.03.2020, APM-ul a încheiat o dezbatere așa-zis publică care, datorită stării de urgență, a avut loc în mediul online și a fost marcată de o accentuată lipsă de transparență, Anunt dezbatere publică_ Administratia Bazinală de Apă Olt – Anunțuri publice – ANPM. 2. Studiile în baza cărora s-a făcut propunerea de amenajare a corpurilor de apă amintite nu se înscriu într-o abordare integrată, sunt depășite din punctul de vedere al expertizei tehnice, iar raportul privind impactul asupra mediului nu se bazează pe date actualizate, culese din teren, și nici pe o cercetare științifică ce utilizează instrumente de investigare actuale, fiind în conflict cu legislațiile naționale și europene. 3. Nu există o abordare a corpului de apă și a vecinătăților care, împreună, constituie un peisaj de luncă (cultural) cu importante beneficii ecologice, culturale, sociale și economice pentru comunitatea locală, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de către România prin Legea nr. 451/2002. Ca semnatară a Convenției, România recunoaște că peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spații recunoscute ca fiind de o frumusețe deosebită, precum si în cele obișnuite […]. Astfel, prin art. 5, lit. d, Măsuri generale, statul român se angajează să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului. 4. Se face referire la lucrări deja existente sau zone unde s-au montat gabioane și s-au făcut consolidări de mal. Noi, comunitatea, nu știm de existența acestora. Prin studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă se propun: – lucrări de consolidare a malului pe lungimea de 1650 de metri; – construcția unui dig pe malul opus proiectului CUCA; – lucrări de decolmatare și refacere a albiei minore, adică se va reface secțiunea prin râu, ceea ce este inacceptabil; – un dig intravilan de 1.650 de metri care va traversa satul. 5. Se va distruge definitiv habitatul diferitelor specii de pești; amintim aici doar de existența păstrăvului indigen. Considerăm toate aceste lucrări ca fiind extrem de invazive, ireversibile și contrare politicilor europene actualizate privind protejarea biodiversității. În concluziile studiului de evaluare asupra impactului corpului de apă Cârțișoara se specifică impactul major al lucrărilor propuse prin modificarea echilibrului albiei, ceea ce presupune, de asemenea, un impact major asupra comunei. Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) este cel mai important document al politicilor de apă din Europa, stabilind un cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apă – apă subterană, apele de suprafață interioare, apele tranzitorii și apele costiere –, fiind necesară o analiză atentă a factorilor de impact, inclusiv a celor economici. În acest sens, DCA stabilește un program de măsuri cu scopul îmbunătățirii stării calității apei, centrat pe conservarea și renaturarea corpurilor de apă, elemente esențiale în cadrul acestor politici. Prezentăm mai jos câteva exemple de abordare integrată a corpurilor de apă din Franța: http://www.trameverteetbleue.fr/sites/default/files/02guide_terrain.pdf Unitatea administrativ teritorială Cârțișoara este inclusă în situl Piemontul Făgăraș ROSPA0098 prin hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Semnează: Fundația DALA – Președinte, Ovidiu Daneș D.Proiect – arh. Bogdan Demetrescu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest – Președinte, peis. Raluca R. Rusu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Nord – Vest – Președinte, peis. Păunița Boancă Nicolas Triboi – peisagist ENSNP – École de la nature et du paysage Ordinul Arhitecților din România – Președinte, arh. Alexandru Găvozdea Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Președinte, peis. Diana Culescu Complexul Național Muzeal ASTRA – Director General, Ciprian Anghel Ștefan Asociatia „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Apele Unite ale României, Președinte Ivan Patzaichin Greenpeace România – Director executiv, Valentin Sălăgeanu Fundația ProPatrimonio – Președinte, arh. Șerban Sturdza World Wildlife Fund România: WWF – România – Director General, Orieta Hulea Asociația ECO4EST SIBIU – Președinte, Didă Emanuela Asociația pentru Protecția Animalelor și a Naturii Animal Life –Vice președinte, Ana-Maria Benedek-Sârbu Asociatia Fly Fishing Club Sibiu - Presedinte, Scoica Darius Aurel A.P.A Asociatia Pescarilor Amarasteni – Presedinte, Andriescu Mihai Bogdan
    1.267 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Sebastian Big
  • Salvam Padurea Baneasa, Parcul Herastrau si zonele de case - Oprim PUZ-ul Coordonator Sector 1
    Parcul Herăstrău și Pădurea Băneasa au fost salvate. Dar petiția continuă! Mai sunt zone din Sectorul 1 în pericol! Parcurile pot fi ocupate de spații comerciale alimentare și nealimentare, restaurante și malluri până la 15% din suprafață. Zonele de case sunt în pericol să dispară: - 32% din zonele de case (574ha din 1784ha) sunt reîncadrate ca zone de blocuri. - restul zonelor de case vor fi sufocate de blocuri de până la 6 niveluri, cu retrageri de 3 metri. Motivele pentru care solicitam OPRIREA PUZ-ului Coordonator al Sectorului 1 sunt in continuare valabile: 1. Mega-densificare: Acest PUZ este proiectat să dimensioneze Sectorul 1 pentru creșterea populației de la 230.000 de locuitori la 850.000 locuitori, după cum afirmă chiar elaboratorii PUZ-ului. 2. Reducerea spatiului verde/cap de locuitor in conditiile unei situatii deja grave in prezent: prin PUZ Coordonator, in Sectorul 1 spatiul verde/cap de locuitor scade la 35 mp de la 77mp/cap de locuitor in 2014! 3. Zonele mixte de blocuri, pe lângă ca sunt supraînălțate, algoritmul de calcul nu permite predictibilitatea regimului de înălțime maxim, acesta variind în funcție de foarte mulți factori (alinierea între construcții, suprafața terenului, amplasare, configurația vecinătăților, etc). 4. Neglijența totală a procedurii de informare și consultare publică, contrar legilor in vigoare.
    14.328 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Remus Serban
  • Nu mai dorim poluatori ce exploatează materiale feroase și neferoase la Codlea
    În prezent, autoritățile locale și centrale nu controlează eficient activitatea poluatorilor din zonă, situație confirmată înclusiv de conducerea Gărzii de Mediu Brașov. Foarte mulți locuitori reclamă aer irespirabil în momentele în care care poluatorii evacuează fum rezultat în procesul tehnologic. Nimeni nu ne poate asigura dreptul la sănătatea și un mediu protejat.
    1.199 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Ovidiu Paraschivescu Picture
  • Parcul Național Buila-Vânturarița sau exploatare minieră?
    La ora actuală politicienii și autoritățile locale din Vâlcea fac demersuri și presiuni pentru rezolvarea politică a situației, fără consultarea/implicarea nici măcar a administrației parcului național și a asociației care l-a înființat. Asta deși au avut la dispoziție încă din 2009 raportul cu concluzii și recomandări care dacă ar fost urmate ar fi clarificat situația. Nu dorim să se înceapă extinderea din voința politică, pentru a realiza ulterior că s-a greșit. Vrem să fim convinși prin studii și argumente tehnice reale că nu se fac aceste distrugeri ireparabile în van. Vrem să avem încredere în autorități că respectă legile în vigoare și vrem să fie implicați în luarea deciziei toți factorii interesați. Dacă se distruge muntele din parc, acesta e pierdut definitiv și odată cu el dispar de acolo și peisajul și relieful carstic cu doline și lapiezuri, și recifii de corali și punctele fosilifere, și frasinii seculari și pădurea virgină, și pajistea înflorată și speciile de plante și animale. Exploatarea mai pune în pericol și: - una dintre cele mai frumoase peșteri din zonă, aflată în imediata apropiere; - Cheile Costești, care sunt și așa colmatate în două locuri de prăbușirile din carieră; - mănăstirea Arnota, unde este înmormântat Matei Basarab, monument istoric destul de încercat în timp tocmai de detonările trecute din carieră. - chiar stabilitatea muntelui poate avea de suferit. Tocmai de asta am recomandat un studiu geofizic care să pună în evidență faliile și fracturile prezente în zonă; - stabilitatea haldei de steril care a afectat deja în trecut atât câteva zeci de gospodării strămutate, cât și cursul râului, care a trebuit să fie schimbat. O abordare matură înseamnă exploatarea resurselor ținând cont și punând în balanță toate aspectele sociale, economice și de mediu, având grijă nu numai de valorificarea resurselor dar și de ce lași în urmă, nu numai de profitul economic dar și de beneficiile sociale pe termen lung, nu numai de interesele companiilor implicate dar și ale comunităților locale.
    2.095 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican Picture