• Groapa de Gunoi a Moflenilor, catastrofa ecologică/ edilitară a Craiovei
    Solicitările noastre au în vedere următoarele motive: 1. Proiectul construirii depozitului de la Mofleni este realizat prin ÎNCĂLCAREA legislației românești în vigoare (Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, dar mai ales HOTĂRÂREA GV nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor). Actualul depozit de gunoi de la Mofleni este construit pe o suprafață de teren intravilan, pusă la dispoziție de Primăria Craiova, situată la o distanță de 500 de metri de zonele rezidențiale ale Craiovei și localităților limitrofe, în condițiile juridice în care legea interzice expres un asemenea amplasament la o distanță mai mică de 1000 de metri. 2. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen mediu și lung un impact catastrofal asupra mediului și ecosistemelor din zona de amplasament (situl Natura 2000-Coridorul Jiului), afectând în mod direct componentele fizice, chimice și biologice ale mediului: a. - alterarea componentelor fizice ale mediului natural cu impact direct asupra florei şi faunei în principal deteriorarea caracteristicilor solului cu modificarea capacității lor bioproductive. b. - atragerea şi înmulţirea speciilor care constituie vectorii agenţilor patogeni: păsări, insecte, şobolani, respectiv a suspensiilor antrenate în levigat, respectiv în efluentul staţiei de epurare. c. - crearea unor bariere artificiale pentru speciile terestre de faună şi distrugerea totală sau parţială a habitatului acestora. d. - deteriorarea pe termen mediu și lung a calității apelor la nivelul pânzei freatice din zonă și mai ales a calității apelor Jiului ca urmare a deversării inevitabile asupra acestora a apelor uzate, insuficient epurate, sau ale poluărilor accidentale în condițiile în care – în cel mai iresponsabil mod posibil – groapa de gunoi a fost amplasată în imediata vecinătate a cursului strategic al apelor Jiului. În această ordine de idei, depozitul de deşeuri conduce la poluarea apelor cu metale grele, azotaţi, fosfaţi, materii în suspensie, substanțe care sunt răspunzătoare fie pentru eutrofizarea apelor și creştere explozivă a numărului de alge, fie la scăderea semnificativă a speciilor de vegetaţie acvatică, la scăderea populaţiilor de peşti, reptile şi amfibieni, pierderea speciilor bentonice, scăderea oxigenului dizolvat în apă. e. - deteriorarea calității aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă odată cu generarea gazului de depozit în urma descompunerii deșeurilor biodegradabile depozitate. f. - Poluarea microbiologică cu germeni patogeni a zonelor biotopice și mai ales a celor rezidențiale aflate în imediata vecinătate a depozitului. Ne referim la poluarea terenurilor și așezărilor înconjurătoare cu deşeuri uşoare şi cu suspensii contaminate, cu microorganisme antrenate de vânt, cu suspensiile antrenate de levigat, respectiv cu efluentul staţiei de epurare ori prin contaminarea vehiculelor care transportă gunoi dinspre și înspre groapa de gunoi și localități. 3. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact ecologic și sanitar major asupra localităților aflate în imediata sa vecinătate (Cartierul Mofleni, aflat la mai puțin de 500 de metri de Groapa de Gunoi, Parcul Tineretului, Cartierul Catargiu, Cartierul Nisipuri Dorobanția, localitățile Bucovăț, Leamna de jos etc.). Menționăm și faptul că groapa de gunoi se află la aproximativ 4 km de zona centrală a orașului și în proximitatea unor unități de învățământ precum Seminarul Teologic de la Mofleni și Școala Gimnazială Bucovăț. Este vorba de un impact pe care mii de locuitori ai acestor localități l-au resimțit din plin, acuzându-l deja în repetate rânduri, plângerile lor fiind legate deocamdată doar de mirosurile pestilențiale degajate de groapa de gunoi, mirosuri care antrenate de curenții de aer au fost resimțite chiar și în centrul municipiului Craiova, uneori chiar dincolo de acesta. 4. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact urbanistic catastrofal, reprezentând un factor care contribuie la blocarea directă a extinderii și valorificării edilitar-economice a hinterlandului din zona de S-V a municipiului Craiova, o zonă naturală istorică și strategică cu un potențial uriaș (agrement, imobiliar, turistic etc.) pentru dezvoltarea Băniei și a localităților limitrofe. 5. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact dramatic asupra mediului istoric și cultural din zonă, el afectând direct/ indirect nu doar siturile istorice aflate în imediata apropiere a gropii de gunoi (Mănăstirea Coșuna, cel mai vechi edificiu de cult din Craiova, Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Grigorie Teologul), ci și potențialul turistic al Băniei, respectiv al zonei naturale limitrofe, una din cele mai verzi zone ale județului. Amintim aici faptul că între 1879 -1947 pe amplasamentul actual al Depozitului de Gunoi de la Mofleni era amenajată o celebră zonă de agrement care valorifica în spirit european, printr-o serie de amenajări de tip HoReCa, atât zona forestieră a vechiului Parc Mofleni, cât și ofertantele maluri ale Jiului. De asemenea trebuie să amintim aici că amplasamentul Gropii de Gunoi de la Mofleni afectează în egală măsură unul din cele mai vechi și mai prestigioase pedoclimaturi ale zonei, unul aflat la doar câțiva kilometri de groapa de gunoi de la Mofleni, și anume zona deluroasă și împădurită a Leamnei, o zonă cunoscută pentru puterea de ozonificare a aerului, benefică pentru tratarea tuberculozei pulmonare, una care în Europa mai poate fi întâlnită doar în zona Băilor Herculane și a Alpilor Elvețieni.
    316 din 400 Semnături
    Inițiat de Asociatia AX
  • Fără tacâmuri de unică folosință gratis la fiecare comandă de mâncare la pachet
    Începând cu Martie 2020 tot mai multă lume lucrează de acasă și își comandă mâncare acasă. S-a întâmplat asta datorită pandemiei de COVID-19, dar în continuare o să fie tot mai mulți ce vor lucra de acasă și după ce pandemia devine istorie. Restaurantele includ la fiecare porție de mâncare un set de tacâmuri implicit, dar cei care comandă mâncare acasă nu vor folosi aceste tacâmuri de plastic. Tacâmurile de unică folosință sunt în mare parte NERECICLABILE.
    15 din 100 Semnături
    Inițiat de Dan Stoica
  • Vrem colectare selectivă în școli!
     În actualul context pandemic, când rata deșeurilor de unică folosință crește, iar păstrarea mediului înconjurător curat și sigur este esențială, este cu atât mai important să existe infrastructură la îndemână pentru colectarea separată a deșeurilor și inițiative care susțin educația pentru reciclare  Conform Eurostat, România se află pe locul 26 din cele 27 de ţări membre ale Uniunii Europene în ceea ce privește rata colectării și reciclării deșeurilor municipale. În 2018 rata deşeurilor municipale reciclate era de 11,1% din totalul de deşeuri  Dintre materialele reciclabile cele mai mari procente le au plasticul (9,9%) și hârtia și cartonul (9,9%), amândouă reprezentând deșeuri generate în cantități mari în instituțiile de învățământ. România produce 5,8 milioane de tone de deșeuri pe an, cu o medie de 272 kilograme pe an pe cap de locuitor. 56% din totalul de deșeuri este materie organică, 9,9% hârtie și carton, 9,9% plastic, 4,1% sticlă, 2,3% metal și 17,8% alte deșeuri  Autoritățile locale sunt obligate să finanțeze, direct sau prin intermediul firmelor de salubritate cu care au contract, dotarea școlilor cu pubele colorate și inscripționate corespunzător, în vederea colectării selective a deșeurilor din aceste instituții de învățământ  Dotarea instituțiilor de învățământ cu pubele destinate colectării selective ar costa bugetele locale aproximativ 6 milioane de euro  Primăriile ar trebuie să fie mult mai implicate în monitorizarea condiţiilor de mediu şi aplicarea de soluții, atât în ceea ce privește deşeurile municipale cât şi calitatea aerului. În momentul de faţă, cel puţin în Bucureşti, Primăria Generală şi cele 6 primării de sector dispun de bugete proprii masive şi de un aparat mare de control în subordine.  România și-a asumat că va atinge până la finalul anului 2020 un nivel de pregătire pentru reutilizare și reciclare de minimum 50% din masa totală generată, cel puțin pentru deșeurile de hârtie, metal, plastic și sticlă provenind din deșeurile menajere sau, după caz, din alte surse, în măsura în care aceste fluxuri de deșeuri sunt similare deșeurilor care provin din gospodării  România riscă sancțiuni din partea Comisiei Europene pentru depozitele neconforme de deșeuri și pentru absența colectării selective Surse: Statistici Eurostat LEGE nr. 132 din 30 iunie 2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituții publice (cu modificări ulterioare) Expunere de motive inițiatori proiect de lege pentru modificarea Legii nr. 132 din 30 iunie 2010 privind colectarea selectivă a deșeurilor în instituții publice Raport Expert Forum, Celelalte crize ale României – Ce învățăm din proasta gestionare a gunoaielor și a calității aerului după aderarea la UE LEGE nr. 211 din 15 noiembrie 2011 privind regimul deșeurilor (cu modificări ulterioare)
    11.323 din 15.000 Semnături
    Inițiat de ASAP (ARMATA SELECTĂRII ATENTE A PLASTICULUI) Picture
  • Opriti excavarile ilegale de nisip din raul Timis.
    Cu zeci de ani in urma malul Timisului era o oaza de relaxare pentru multi timisoreni, pescari sau nu, iesiti la un picnic. Sau pur si simplu la iarba verde. Acum este o imensa groapa de gunoi, plina de resturi din materiale de constructie, cu urme de senilate si camioane de mare tonaj care transporta nisip, plina de praf si mizerie. Mediul se degradeaza in mod constant si nimeni nu ia nici o masura. Acest lucru ar trebui sa inceteze.
    48 din 100 Semnături
    Inițiat de Tiberiu Kovacs
  • Vrem aer curat în Ilfov!
    În ultima perioadă, locuitorii din județul Ilfov au reclamat apariția un miros foarte puternic, înecăcios, toxic, noaptea după ora 23:00. Această situație a apărut în aprilie 2020, dar a continuat până acum (august 2020). Atât în aprilie 2020 cât si acum, zeci de locuitori au reclamat această situație la 112 (noaptea, când mirosul este persistent), au făcut adrese la Garda de Mediu, au contactat televiziunile. Deși autoritățile răspund mereu că este vorba despre incendii de vegetație, totuși mirosul reclamat este diferit de cel generat de simpla incendiere a vegetației; mirosul degajat pare a indica mai degrabă plastic și/sau deșeuri de altă natură. Dacă în aprilie 2020 rețeaua Airly indica un grad ridicat de poluare (PM10, PM 2,5 și O3), la acest moment este adevărat ca aceeași rețea indică un grad de poluare mai redus, cel puțin prin comparație. Totuși aspectul relevant rămâne poluarea aerului, disconfortul olfactiv și nu în ultimul rând impactul negativ asupra sănătății locuitorilor zonei.
    3.011 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Asociația CIVIS Mogoşoaia Picture
  • Închidem Groapa de Gunoi din Costinești
    Nu este posibil ca intr-o tara europeana, la cateva sute de metri de o statiune turistica să ne confruntăm cu o astfel de situație: turistii vor fi din ce în ce mai puțini, cotațiile imobiliare vor scădea drastic, taxele și impozitele de asemenea, astfel incat atât locuitorii, dar și administrația vor avea de suferit din ce în ce mai mult în urma continuarii funcționarii aceste gropi. Dacă proprietarii gropii au primit aviz de funcționare, atunci considerăm că autoritățile actioneaza ca un complice, neînchizând acest focar. Dacă autorizația de funcționare a fost prelungită, ne întrebăm cum a fost posibil în condițiile în care emanațiile de gaze sunt atat de puternice incat constituie un atentat la sănătatea populației. Rugăm Primăria Comunei Costinești, Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și Agenția Națională pentru Protectia Mediului să ne răspundă. Ne vom adresa și Comisiei Europene pentru a fi luați în considerare! Va rog pe toți cei care va simțiți afectați sau pe cei care empatizati cu locuitorii Comunei Costinești sa semnați aceasta petiție! Va mulțumim, USR Filiala Costinesti
    192 din 200 Semnături
    Inițiat de Marius Dragu
  • NU AICI! Uniți, salvăm platoul Fețeni - amfiteatru natural vâlcean!
    În timpul Stării de Urgență, când cu toții eram preocupați de sănătatea comunităților noastre, am aflat cu stupoare că primarul Mircia Gutău și Partidul Ecologist au strecurat pe agenda Primăriei, construcția unei stații de gunoi, la doi pași de centrul orașului, distrugând cel mai frumos platou natural din Vâlcea! Noi, cetățenii Râmnicului nu am fost consultați, ci ne-am trezit că decizia e deja luată. Ne paște un adevărat dezastru ecologic! Roșia Montană ne-a învățat cât de periculos este să construiești stații reziduale în amonte de zone locuite. Proiectul lui Mircia Gutău, în forma actuală, pune în pericol calitatea apei și sănătatea locuitorilor din cartierul Goranu, riscă îmbâcsirea orașului cu mirosuri pestilențiale și toate acestea la pachet cu distrugerea uneia dintre cele mai frumoase locații naturale din orașul Râmnicu Vâlcea. Platoul pe care se dorește construcția acestei stații de tratare a gunoaielor este același unde în weekend, mulți dintre noi, ne petrecem timpul liber, sau ne plimbam cu bicicleta. Este locul unde am dansat la Deep Forest în 2019 și unde se pot organiza nenumărate alte evenimente pentru comunitate. Noi, cetățenii acestui oraș, spunem un "NU AICI!" categoric acestei decizii toxice. Cerem retragerea de urgență a proiectului de pe ordinea de zi a Primăriei și mutarea acestei stații. Nu îl lăsa pe Mircia Gutău să umple dealurile vâlcii cu gunoaie! Vino alături de noi, semnează petiția "NU AICI!" și uniți salvăm Amfiteatrul Natural Vâlcean!
    1.571 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Constantin Popa Picture
  • Avem dreptul la aer curat!
    Cerem autorităților să acționeze proactiv pentru alinierea la normele impuse de Comisia Europeană în contextul stării de urgență climatică declarate de către Parlamentul European în noiembrie 2019 [3]. Aceste măsuri vor ajuta Statului Român în procesul de infringement deja lansat de Comisia Europeană în 2018 și vom evita viitoare incidente care afectează semnificativ bugetul național. Va stăm la dispoziție pentru informații suplimentare și propunem o întâlnire online cu dumneavoastră pentru a discuta în detaliu solicitările propuse. Surse: [1] Harvard Studies on long-term exposure to air pollution and COVID-19 mortality [2] Romanian Health Observatory: Clasamentul eficienței împotriva poluării - focus pe cele mai mari 10 orașe din Romania [3] Climate Action Tracker: Insufficient commitments towards climate emergency Prezenta petiție este semnată inițial de următorii reprezentanți ai societății civile și invitația de a vă alătura acestui demers atât de necesar sănătății tuturor românilor și cetățenilor Uniunii Europene rămânând deschisă: Membrii organizațiilor: Asociația ViitorPlus, Asociația 21% Oxigen, Asociația Clujul Sustenabil, Asociația Act for Tomorrow, Airly România, Asociația Cultopedia, Asociația Tot Mai Verde, Asociația D Mediu Verde, Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni, Asociația Let’s Do It, Romania!, Asociația pentru Natură și Protejarea Mediului, Asociația Preocupați de Viitor, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Asociația REPER21, Asociația Studenților din Universitatea Bucureşti, Asociația Studenților la Științe Politice, Bankwatch România, Comunitatea Declic, Eco Natura Comunitatii Baicoi, Energy Justice, Evoluție în Instituție, Fundația Eco-Civica, Grupul de mediu, Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, Grupul de Inițiativă Reciclează la Bloc, Grupul de Inițiativă Volt România, OPTAR, Școala de Ciclism Urban NDC,Terra Mileniul III, Urad Monitor, YMCA România, Vedas (DK), Consiliul Tineretului din România, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului - România, Asociația Miliția Spirituală și Societatea Română de Pneumologie. Cu ocazia acestui demers sunt invitate toate asociațiile să se alăture semnatarilor acestei petiții prin mail la anca.dimulescu@cultopedia.com Activiști de mediu și experți: Anca Dimulescu, Alexandru-Adrian Vinulescu, Alexandru Iacob, Alexandru Negrici, Alexandru-Claudiu Rădulescu, Alina Simion, Alin Tănase, Andrada Sas, Andrei Coșuleanu, Aurelian Ilie, Bogdan Alamita, Bogdan Barbu, Bogdan Baciu, Bogdan Gioara, Bogdan Tucmeanu, Bogdan Sima-Coandă, Boroda George, Cătălina Rădulescu, Cătălin Rădulescu(Lupu), Ciobanu Andreea-Monica, Codreanu George Ionut, Costin Ionescu, Cornelia German, Cristian Iohan Ştefănescu, Cristiana Simionescu, Dan Adrian Spataru, Dan Nicolae, Dan Trifu, Dănuț Stanciu, Dorel Mărgărint, Eduard Alecu, Eduard A. Milea, Emil Visloguzov, Florin Sima, Gabriel Buiculescu, Gabriel Carnariu, Gabriel Ursescu, Gabriela Iordan, Gianina Costea, Ioana Cristiana, Ion Buzoianu, Iulian Dudița, Andreea Leonte, Laura Ștefănuț, Lavinia Andrei, Luchiian Alexandru, Lucia Cioara, Mădălina Roșca, Marian Ivan, Marian Rădună, Marius Capota, Marius Dan, Marius Olteanu, Marius Scarlat, Mădălina Scarlat, Melania Mel, Mihaela Chirea, Mihaela Grigoras, Mihaela Taut, Mihai Daniel, Mihail Bumbeș, Narcis Costache, Nenerica Irina, Ovidiu Dragusoiu, Paul Arne Wagner, Radu Motisan, Sorin Manolache, Ștefan Răzvan Florea.
    2.351 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Grupul pentru Mediu Curat
  • Sesizare Garda de Mediu si Directia de Sanatate Publica despre poluarea din municipiul Codlea
    Sanatatea oamenilor este cea mai importanta. Protejarea sanatatii populatiei este o datorie a institutiilor statului.
    771 din 800 Semnături
    Inițiat de Erwin Albu Picture
  • Nu mai dorim poluatori ce exploatează materiale feroase și neferoase la Codlea
    În prezent, autoritățile locale și centrale nu controlează eficient activitatea poluatorilor din zonă, situație confirmată înclusiv de conducerea Gărzii de Mediu Brașov. Foarte mulți locuitori reclamă aer irespirabil în momentele în care care poluatorii evacuează fum rezultat în procesul tehnologic. Nimeni nu ne poate asigura dreptul la sănătatea și un mediu protejat.
    1.199 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Ovidiu Paraschivescu Picture
  • Fără pungi din plastic în supermarketurile Mega Image din România
    1. Plasticul are un impact negativ major asupra mediului înconjurător și este unul dintre principalii factori care cauzează schimbările climatice, din ce în ce mai vizibile și în România. 2. Plasticul afectează negativ sănătatea consumatorului, provocând alergii, dezechilibre hormonale, sterilitate și cancer. 3. Plasticul afectează negativ natura și viețuitoarele sale. Milioane de animale mor anual din cauza poluării cu plastic. Conform documentului “Strategia Honolulu”, efectele negative ale plasticului asupra naturii se referă la încurcarea și prinderea animalelor, ingestia de plastic confundat cu hrană, distrugerea habitatului, introducerea și răspândirea speciilor invazive, contaminarea apelor, solului și aerului cu substanțe chimice toxice cu efecte devastatoare asupra lanțului trofic și al sănătății oamenilor. 4. Plasticul afectează negativ economia și comunitatea. Deșeurile din plastic reprezintă 90% din totalul deșeurilor marine. Impactul lor negativ afectează pescuitul (diminuarea cantității de pește prins, probleme de navigație calitatea acvaculturii), turismul (degradarea aspectului plajelor și al apelor mai puțin adânci), industria fructelor de mare (niveluri sporite de poluare ale mărilor și oceanelor sunt asociate cu producția toxică de fructe de mare), duc la creșterea cheltuielilor administrațiilor locale, afectează bunăstarea și sănătatea comunitățiilor din zonele litorale și au efecte diverse și numeroase asupra sănătății oamenilor. 5. 40 % din plasticul nou produs se folosește pentru a fabrica ambalaje de unică folosință, majoritatea fiind nereciclabile și ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau în natură. 6. În 2017, aproximativ 12% din consumul global de petrol a avut ca destinație industria petrochimică, mai exact fabricarea plasticului. Și, în mod îngrijorător, industria plasticului anunță o creștere de 33% în următorii 4 ani. 7. Există 7 categorii de plastic, cu 6 categorii care conțin un singur tip de plastic și categoria 7 care conține peste 20 de tipuri de plastic și care include și bioplasticul. Nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. În România se reciclează cantități extrem de mici (sub 20%) din aproximativ 5 tipuri de plastic dintre cele reciclabile. Cele nereciclabile (ambalaje compozite, tipuri noi de plastic, bioplastic, PS, etc.) ajung la groapa de gunoi, în incineratoare sau în natură, unde continuă să polueze apa, aerul și solul. 8. România produce anual circa 8 milioane de tone de deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct la gropile de gunoi, în apele curgătoare și în alte zone din natură adesea puțin vizibile cetățeanului.  9. Organizația Națiunilor Unite avertiza încă din 2015 asupra pericoleleor bioplasticului atrăgând atenția asupra inducerii în eroare a consumatorului , contaminării lanțurilor de reciclare a plasticului cu bioplastic și creșterea cantității de deșeuri din natură datorită neînțelegerii sau folosirii eronate a denumirii de "bioplastic" și '"biodegradabil". Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții - colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a Asociației Natura Fără Plastic, la care s-a alăturat Asociația Sustainable Lifestyle și inițiativa “Clujul Sustenabil” , și este susținută de comunitatea “România Ecologică”. Surse https://www.reuters.com/article/us-petrochemicals-iea/rising-use-of-plastics-to-drive-oil-demand-to-2050-iea-idUSKCN1ME2QD https://marinedebris.noaa.gov/sites/default/files/publications-files/Honolulu_Strategy.pdf https://news.un.org/en/story/2011/03/370242-trash-worlds-oceans-threatens-wildlife-economy-and-human-health-un-warns#.UJtbwEJTuFI https://www.nationalgeographic.com/environment/2018/10/news-plastics-microplastics-human-feces/ https://www.theguardian.com/global-development/2019/apr/04/marine-plastic-pollution-costs-the-world-up-to-25bn-a-year-researchers-find https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts
    7.530 din 8.000 Semnături
    Inițiat de Ioana Tanase
  • Nu vrem deșeuri periculoase în Slobozia.
    Ce este mai important decat sanatatea copiilor vostri?Incercati sa va imaginati consecintele construirii unui asemenea depozit de deseuri periculoase la 1 km de orasul vostru, de Slobozia. De data aceasta Nu! Nu se poate ocupa altcineva, nu se va duce nimeni in locul dumneavoastra .Si DA ! Prezenta, implicarea si responsabilitatea va apartine!
    3.257 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Mihaela Stoica