• Nu măriți taxa pe gunoi, nu ne sancționați pentru că reciclăm!
    Nu prin ”sancționarea” oamenilor cu taxe mai mari, se încurajează reciclarea și implicit efortul comun pentru diminuarea poluării. Este foarte important ca autoritățile să gasească soluții corecte, nu doar sa creasca taxe și impozite. În cazul acesta soluția este să folosească banii obținuți din vânzarea gunoiului selectat (sticlă, metal, plastic, hârtie, etc.)
    29 din 100 Semnături
    Inițiat de Catalin Trandafir
  • Opriți eliberarea autorizaței integrate de mediu pentru groapa de gunoi din pasul Mestecăniș!
    Decizia Președintelui Consiliului Județean Suceava de a organiza un eveniment de consultare publică la peste 20 de km de satul Valea Putnei, localitatea direct afectată de construcția gropii de gunoi, este absurdă și desconsideră voința comunității locale. Nici în etapele anterioare ale construirii depozitului de deșeuri nu s-a respectat procedura informării și consultării legale a locuitorilor din zona direct afectată. De asemenea, o vedem ca pe o îngrădire a dreptului localnicilor - în vârstă și cu posibilități foarte limitate de deplasare, mai ales iarna și în plină perioadă de pandemie - de a participa la consultarea publică, în condițiile în care un astfel de eveniment ar putea fi organizat la Centrul Cultural “Pietrele Doamnei”/Căminul Cultural Valea Putnei. Cerem să fie respectat acest drept elementar de consultare și informare al locuitorilor direct afectați de proiectul gropii de deșeuri Pojorâta. Autoritățile județene din Suceava doresc să facă încă un pas spre un dezastru ecologic ireversibil, în inima Bucovinei. Pasul Mestecăniș este un loc mult prea frumos pentru a fi distrus de gunoaie menajere, substanțe cancerigene și zoaie rezultate din deșeuri care vor contamina tot: oamenii, animalele domestice și sălbatice, fructele de pădure, laptele untul, smântâna și brânzeturile alese, apele și păstrăvii care ajung pe masă, aerul pe care îl vor respira localnicii și turiștii cazați la pensiunile din zonă. Ajută-ne să ajungem la urechile decidenților pentru a opri un dezastru ecologic de amploare !
    2.560 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Asociația Bucovina Curată
  • Vreau sa respir!
    Oare ne putem lasa otraviti zilnic fara sa ripostam? E timpul sa luam atitudine, sa urlam ca nu mai suportam! "Studiul facut de Institutul Național de Sanatate Publica, realizat pentru perioada 2010-2017, arata ca în Bucuresti este o asociere certa intre cresterea poluarii cu PM10 și PM2,5 (praf) si numărul tot mai mare de boli grave care afecteaza bucurestenii: infarct acut de miocard, infectii acute ale cailor respiratorii superioare,accident vascular cerebral, bronhopneumopatie obstructivă cronică (BPOC). Documentul obtinut de HotNews.ro arata ca, daca poluarea ar fi scazut la nivelul asumat in 2010, bucurestenii ar avea o speranta de viata mai lunga cu 4 ani.", preluat de pe hotnews.ro
    2.050 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Besler Galina
  • Semneaza pentru sanatatea ta!
    Un studiu din 2012 al Institutului de Studii și Proiectări Enegetice ISPE SA arată că, din cauza emisiilor poluante. Fosfogipsul are compuși anorganici (oxid de azot, oxid de fosfor, amoniac), care, la populația limitrofă haldei, pot provoca tuse, episoade de lipsă de aer cauzate de bronhospasm, alergii sau, uneori, astm.
    30 din 100 Semnături
    Inițiat de Bacăul European Picture
  • Combinatul Azomureş - O bombă cu ceas!
    Sănătatea este cea mai importantă din viaţa unui om. Dezvoltarea oraşului s-ar putea face pe mai multe paliere altele decât intoxicarea cetăţeniilor cu amoniac si alte substanţe nocive pentru animalele si oamenii ce traiesc în zona combinatului.
    36 din 100 Semnături
    Inițiat de Szabolcs Madaras Picture
  • Vrei ca România să nu mai fie groapa de gunoi a Europei !?
    Această lege este foarte importantă pentru că numai așa s-ar putea limita aducerea gunoaielor toxice în România! Apele și aerul nostru vor fi mai puțin poluate dacă se iau măsuri urgente ! Ne afectează și ne va afecta pe toți în timp dacă nu se va face o astfel de lege!
    1.039 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Silviu Marian
  • S.O.S. - Cetățenii din Săcele își vor cartierele curate
    Întreaga comunitate romă din Săcele, județul Brașov (în mod special cetățenii din cartierele Gârcini și Subobrej) s-a mobilizat, s-a adresat autorităților pentru a cere curățenie în cartierele în care trăiesc. Străzile, pământul și apa Tărlungului sunt poluate de deșeuri depozitate ilegal. Deșeurile din comunitățile rome din Gârcini și Subobrej produc probleme locuitorilor, sănătății acestora și aspectului general din Săcele. Localitatea Săcele datează din anul 1366, este o localitate turistică de interes local, iar Drumul Național 1A și posibilul drum Săcele-Valea Doftanei-Câmpina traversează cartierul Gârcini. Ne mobilizăm în masă și dorim să avem cartiere curate și o viață sănătoasă. Da, este clar, trebuie făcută curățenie și strânse mii de tone de deșeuri pentru ca apoi miza trebuie să fie prevenția, acțiune pe cauze, nu pe efecte.
    88 din 100 Semnături
    Inițiat de Fekete Florian
  • Cerem organizarea in cartierul Tineretului de locuri pentru ridicarea deseurilor
    În acest moment cartierul Tineretului este sugrumat de deşeuri depozitate peste tot - in spatele blocurilor, pe trotuare, în spațiile verzi din curțile blocurilor. Deseori locuitorii trebuie sa ocoleasca mormane de gunoi depozitate peste tot pentru a se deplasa pe straduțele din cartier. Acest obicei a fost perpetuat de operatorul de salubritate care, pentru a-şi uşura munca de acces facil la deşeurile pe care le ridică, a solicitat locuitorilor să scoată gunoiul în diverse zone neamenajate pentru aceste activități. Asta plus indolența unor oameni care depotează în mod ilegal pe spațiul public deşeuri de genul saltele, moloz, resturi de mobilă, cutii de carton agabaritice au făcut ca totul să arate ca un spațiu plin de gunoi.
    59 din 100 Semnături
    Inițiat de Camelia Bacioiu
  • Eliberați Pădurea Snagov de munții de gunoaie!
    Din cauza celor lipsiți de bun simț, a măsurilor adecvate și a unor legi clare, inima verde a Snagovului are mari șanse să arate ca o imensă groapă de gunoi.
    176 din 200 Semnături
    Inițiat de Loredana Lavric
  • Stop deseuri aruncate la intamplare in Somcuta Mare si satele apartinatoare
    Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.
    127 din 200 Semnături
    Inițiat de Bogdan Iulian Naghi
  • Cerem reducerea programului hiper/supermarketurilor!
    Sunt nascuta pe 16 octombrie. Incepand cu 2016 aceasta zi s-a declarat ziua nationala a alimentatiei si a combaterii risipei alimentare. Cred ca ai vazut si tu ca de cativa ani ne confruntam cu cantitati uriase de gunoi, din care mare parte este data de mancare, in diverse forme. Ce m-a motivat acum este ce am citit recent si anume: dupa perioada sarbatorilor de iarna cantitatea de deseuri creste cu 40% fata de o perioada normala, iar alimentele sunt unele dintre cele mai intalnite deseuri. Daca esti de acord cu macar 2 dintre punctele de mai jos sau poti adauga inca 2 puncte, te rog sa mi te alaturi in aceasta cauza: reducerea programului super/hipermarketurilor prin inchiderea prin rotatie in zilele de sambta si duminica. Ce avem de castigat? 1. Reducem consumul excesiv. Cei mai multi bani se duc pe mancare: Romania 26% din venit fata de 13% in restul UE. 2. Implicit reducem cantitatea de mancare aruncata. 3. Orientam lumea spre a-si petrece timpul liber (in conditii normale) in parc, cinema, teatru si nu la cumparaturi, poate doar de carte ("Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor".) 4. Reducem expunerea oamenilor in perioada Covid 19, atat a angajatilor cat si a cumparatorilor. 5. Si angajatii au nevoie de zile libere odata cu restul familiei: sambata, duminica si zilele libere nationale. (de multe ori magazinele raman deschise in aceste zile). 6. Reducem amprenta de carbon (mai putine transporturi, mai putin combustibil, mai putina poluare, mai putine deseuri, etc). 7. Ne vom disciplina in ale cumparaturilor. Imi permit sa iti dau un sfat: inainte de a achita produsele la casa, arunca o privire in cosul de cumparaturi. Chiar ai nevoie de toate produsele? Iti multumesc si ma bazez pe tine! Loredana
    49 din 100 Semnături
    Inițiat de Lori Bălan
  • Groapa de Gunoi a Moflenilor, catastrofa ecologică/ edilitară a Craiovei
    Solicitările noastre au în vedere următoarele motive: 1. Proiectul construirii depozitului de la Mofleni este realizat prin ÎNCĂLCAREA legislației românești în vigoare (Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 426/2001, dar mai ales HOTĂRÂREA GV nr. 349 din 21 aprilie 2005 privind depozitarea deşeurilor). Actualul depozit de gunoi de la Mofleni este construit pe o suprafață de teren intravilan, pusă la dispoziție de Primăria Craiova, situată la o distanță de 500 de metri de zonele rezidențiale ale Craiovei și localităților limitrofe, în condițiile juridice în care legea interzice expres un asemenea amplasament la o distanță mai mică de 1000 de metri. 2. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen mediu și lung un impact catastrofal asupra mediului și ecosistemelor din zona de amplasament (situl Natura 2000-Coridorul Jiului), afectând în mod direct componentele fizice, chimice și biologice ale mediului: a. - alterarea componentelor fizice ale mediului natural cu impact direct asupra florei şi faunei în principal deteriorarea caracteristicilor solului cu modificarea capacității lor bioproductive. b. - atragerea şi înmulţirea speciilor care constituie vectorii agenţilor patogeni: păsări, insecte, şobolani, respectiv a suspensiilor antrenate în levigat, respectiv în efluentul staţiei de epurare. c. - crearea unor bariere artificiale pentru speciile terestre de faună şi distrugerea totală sau parţială a habitatului acestora. d. - deteriorarea pe termen mediu și lung a calității apelor la nivelul pânzei freatice din zonă și mai ales a calității apelor Jiului ca urmare a deversării inevitabile asupra acestora a apelor uzate, insuficient epurate, sau ale poluărilor accidentale în condițiile în care – în cel mai iresponsabil mod posibil – groapa de gunoi a fost amplasată în imediata vecinătate a cursului strategic al apelor Jiului. În această ordine de idei, depozitul de deşeuri conduce la poluarea apelor cu metale grele, azotaţi, fosfaţi, materii în suspensie, substanțe care sunt răspunzătoare fie pentru eutrofizarea apelor și creştere explozivă a numărului de alge, fie la scăderea semnificativă a speciilor de vegetaţie acvatică, la scăderea populaţiilor de peşti, reptile şi amfibieni, pierderea speciilor bentonice, scăderea oxigenului dizolvat în apă. e. - deteriorarea calității aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă odată cu generarea gazului de depozit în urma descompunerii deșeurilor biodegradabile depozitate. f. - Poluarea microbiologică cu germeni patogeni a zonelor biotopice și mai ales a celor rezidențiale aflate în imediata vecinătate a depozitului. Ne referim la poluarea terenurilor și așezărilor înconjurătoare cu deşeuri uşoare şi cu suspensii contaminate, cu microorganisme antrenate de vânt, cu suspensiile antrenate de levigat, respectiv cu efluentul staţiei de epurare ori prin contaminarea vehiculelor care transportă gunoi dinspre și înspre groapa de gunoi și localități. 3. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact ecologic și sanitar major asupra localităților aflate în imediata sa vecinătate (Cartierul Mofleni, aflat la mai puțin de 500 de metri de Groapa de Gunoi, Parcul Tineretului, Cartierul Catargiu, Cartierul Nisipuri Dorobanția, localitățile Bucovăț, Leamna de jos etc.). Menționăm și faptul că groapa de gunoi se află la aproximativ 4 km de zona centrală a orașului și în proximitatea unor unități de învățământ precum Seminarul Teologic de la Mofleni și Școala Gimnazială Bucovăț. Este vorba de un impact pe care mii de locuitori ai acestor localități l-au resimțit din plin, acuzându-l deja în repetate rânduri, plângerile lor fiind legate deocamdată doar de mirosurile pestilențiale degajate de groapa de gunoi, mirosuri care antrenate de curenții de aer au fost resimțite chiar și în centrul municipiului Craiova, uneori chiar dincolo de acesta. 4. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact urbanistic catastrofal, reprezentând un factor care contribuie la blocarea directă a extinderii și valorificării edilitar-economice a hinterlandului din zona de S-V a municipiului Craiova, o zonă naturală istorică și strategică cu un potențial uriaș (agrement, imobiliar, turistic etc.) pentru dezvoltarea Băniei și a localităților limitrofe. 5. Depozitul de gunoi de la Mofleni, planificat a funcționa pe durata a 40 de ani, are pe termen scurt, mediu și lung un impact dramatic asupra mediului istoric și cultural din zonă, el afectând direct/ indirect nu doar siturile istorice aflate în imediata apropiere a gropii de gunoi (Mănăstirea Coșuna, cel mai vechi edificiu de cult din Craiova, Seminarul Teologic Ortodox Sfântul Grigorie Teologul), ci și potențialul turistic al Băniei, respectiv al zonei naturale limitrofe, una din cele mai verzi zone ale județului. Amintim aici faptul că între 1879 -1947 pe amplasamentul actual al Depozitului de Gunoi de la Mofleni era amenajată o celebră zonă de agrement care valorifica în spirit european, printr-o serie de amenajări de tip HoReCa, atât zona forestieră a vechiului Parc Mofleni, cât și ofertantele maluri ale Jiului. De asemenea trebuie să amintim aici că amplasamentul Gropii de Gunoi de la Mofleni afectează în egală măsură unul din cele mai vechi și mai prestigioase pedoclimaturi ale zonei, unul aflat la doar câțiva kilometri de groapa de gunoi de la Mofleni, și anume zona deluroasă și împădurită a Leamnei, o zonă cunoscută pentru puterea de ozonificare a aerului, benefică pentru tratarea tuberculozei pulmonare, una care în Europa mai poate fi întâlnită doar în zona Băilor Herculane și a Alpilor Elvețieni.
    443 din 500 Semnături
    Inițiat de Asociatia AX