• Avem dreptul la aer curat!
    Cerem autorităților să acționeze proactiv pentru alinierea la normele impuse de Comisia Europeană în contextul stării de urgență climatică declarate de către Parlamentul European în noiembrie 2019 [3]. Aceste măsuri vor ajuta Statului Român în procesul de infringement deja lansat de Comisia Europeană în 2018 și vom evita viitoare incidente care afectează semnificativ bugetul național. Va stăm la dispoziție pentru informații suplimentare și propunem o întâlnire online cu dumneavoastră pentru a discuta în detaliu solicitările propuse. Surse: [1] Harvard Studies on long-term exposure to air pollution and COVID-19 mortality [2] Romanian Health Observatory: Clasamentul eficienței împotriva poluării - focus pe cele mai mari 10 orașe din Romania [3] Climate Action Tracker: Insufficient commitments towards climate emergency Prezenta petiție este semnată inițial de următorii reprezentanți ai societății civile și invitația de a vă alătura acestui demers atât de necesar sănătății tuturor românilor și cetățenilor Uniunii Europene rămânând deschisă: Membrii organizațiilor: Asociația ViitorPlus, Asociația 21% Oxigen, Asociația Clujul Sustenabil, Asociația Act for Tomorrow, Airly România, Asociația Cultopedia, Asociația Tot Mai Verde, Asociația D Mediu Verde, Asociația Grup de Acțiune Locală Berceni, Asociația Let’s Do It, Romania!, Asociația pentru Natură și Protejarea Mediului, Asociația Preocupați de Viitor, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Asociația REPER21, Asociația Studenților din Universitatea Bucureşti, Asociația Studenților la Științe Politice, Bankwatch România, Comunitatea Declic, Eco Natura Comunitatii Baicoi, Energy Justice, Evoluție în Instituție, Fundația Eco-Civica, Grupul de mediu, Grupul de Inițiativă Civică Kiseleff, Grupul de Inițiativă Reciclează la Bloc, Grupul de Inițiativă Volt România, OPTAR, Școala de Ciclism Urban NDC,Terra Mileniul III, Urad Monitor, YMCA România, Vedas (DK), Consiliul Tineretului din România, Asociația Comunității pentru Schimbare Mama Natură, Federația pentru Protecția Animalelor și Mediului - România, Asociația Miliția Spirituală și Societatea Română de Pneumologie. Cu ocazia acestui demers sunt invitate toate asociațiile să se alăture semnatarilor acestei petiții prin mail la anca.dimulescu@cultopedia.com Activiști de mediu și experți: Anca Dimulescu, Alexandru-Adrian Vinulescu, Alexandru Iacob, Alexandru Negrici, Alexandru-Claudiu Rădulescu, Alina Simion, Alin Tănase, Andrada Sas, Andrei Coșuleanu, Aurelian Ilie, Bogdan Alamita, Bogdan Barbu, Bogdan Baciu, Bogdan Gioara, Bogdan Tucmeanu, Bogdan Sima-Coandă, Boroda George, Cătălina Rădulescu, Cătălin Rădulescu(Lupu), Ciobanu Andreea-Monica, Codreanu George Ionut, Costin Ionescu, Cornelia German, Cristian Iohan Ştefănescu, Cristiana Simionescu, Dan Adrian Spataru, Dan Nicolae, Dan Trifu, Dănuț Stanciu, Dorel Mărgărint, Eduard Alecu, Eduard A. Milea, Emil Visloguzov, Florin Sima, Gabriel Buiculescu, Gabriel Carnariu, Gabriel Ursescu, Gabriela Iordan, Gianina Costea, Ioana Cristiana, Ion Buzoianu, Iulian Dudița, Andreea Leonte, Laura Ștefănuț, Lavinia Andrei, Luchiian Alexandru, Lucia Cioara, Mădălina Roșca, Marian Ivan, Marian Rădună, Marius Capota, Marius Dan, Marius Olteanu, Marius Scarlat, Mădălina Scarlat, Melania Mel, Mihaela Chirea, Mihaela Grigoras, Mihaela Taut, Mihai Daniel, Mihail Bumbeș, Narcis Costache, Nenerica Irina, Ovidiu Dragusoiu, Paul Arne Wagner, Radu Motisan, Sorin Manolache, Ștefan Răzvan Florea.
    2.340 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Grupul pentru Mediu Curat
  • Fără pungi din plastic în supermarketurile Mega Image din România
    1. Plasticul are un impact negativ major asupra mediului înconjurător și este unul dintre principalii factori care cauzează schimbările climatice, din ce în ce mai vizibile și în România. 2. Plasticul afectează negativ sănătatea consumatorului, provocând alergii, dezechilibre hormonale, sterilitate și cancer. 3. Plasticul afectează negativ natura și viețuitoarele sale. Milioane de animale mor anual din cauza poluării cu plastic. Conform documentului “Strategia Honolulu”, efectele negative ale plasticului asupra naturii se referă la încurcarea și prinderea animalelor, ingestia de plastic confundat cu hrană, distrugerea habitatului, introducerea și răspândirea speciilor invazive, contaminarea apelor, solului și aerului cu substanțe chimice toxice cu efecte devastatoare asupra lanțului trofic și al sănătății oamenilor. 4. Plasticul afectează negativ economia și comunitatea. Deșeurile din plastic reprezintă 90% din totalul deșeurilor marine. Impactul lor negativ afectează pescuitul (diminuarea cantității de pește prins, probleme de navigație calitatea acvaculturii), turismul (degradarea aspectului plajelor și al apelor mai puțin adânci), industria fructelor de mare (niveluri sporite de poluare ale mărilor și oceanelor sunt asociate cu producția toxică de fructe de mare), duc la creșterea cheltuielilor administrațiilor locale, afectează bunăstarea și sănătatea comunitățiilor din zonele litorale și au efecte diverse și numeroase asupra sănătății oamenilor. 5. 40 % din plasticul nou produs se folosește pentru a fabrica ambalaje de unică folosință, majoritatea fiind nereciclabile și ajungând în gropi de gunoi, în incineratoare sau în natură. 6. În 2017, aproximativ 12% din consumul global de petrol a avut ca destinație industria petrochimică, mai exact fabricarea plasticului. Și, în mod îngrijorător, industria plasticului anunță o creștere de 33% în următorii 4 ani. 7. Există 7 categorii de plastic, cu 6 categorii care conțin un singur tip de plastic și categoria 7 care conține peste 20 de tipuri de plastic și care include și bioplasticul. Nu toate tipurile de plastic sunt reciclabile. În România se reciclează cantități extrem de mici (sub 20%) din aproximativ 5 tipuri de plastic dintre cele reciclabile. Cele nereciclabile (ambalaje compozite, tipuri noi de plastic, bioplastic, PS, etc.) ajung la groapa de gunoi, în incineratoare sau în natură, unde continuă să polueze apa, aerul și solul. 8. România produce anual circa 8 milioane de tone de deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct la gropile de gunoi, în apele curgătoare și în alte zone din natură adesea puțin vizibile cetățeanului.  9. Organizația Națiunilor Unite avertiza încă din 2015 asupra pericoleleor bioplasticului atrăgând atenția asupra inducerii în eroare a consumatorului , contaminării lanțurilor de reciclare a plasticului cu bioplastic și creșterea cantității de deșeuri din natură datorită neînțelegerii sau folosirii eronate a denumirii de "bioplastic" și '"biodegradabil". Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții - colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a Asociației Natura Fără Plastic, la care s-a alăturat Asociația Sustainable Lifestyle și inițiativa “Clujul Sustenabil” , și este susținută de comunitatea “România Ecologică”. Surse https://www.reuters.com/article/us-petrochemicals-iea/rising-use-of-plastics-to-drive-oil-demand-to-2050-iea-idUSKCN1ME2QD https://marinedebris.noaa.gov/sites/default/files/publications-files/Honolulu_Strategy.pdf https://news.un.org/en/story/2011/03/370242-trash-worlds-oceans-threatens-wildlife-economy-and-human-health-un-warns#.UJtbwEJTuFI https://www.nationalgeographic.com/environment/2018/10/news-plastics-microplastics-human-feces/ https://www.theguardian.com/global-development/2019/apr/04/marine-plastic-pollution-costs-the-world-up-to-25bn-a-year-researchers-find https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts
    7.500 din 8.000 Semnături
    Inițiat de Ioana Tanase Picture
  • Nu vrem deșeuri periculoase în Slobozia.
    Ce este mai important decat sanatatea copiilor vostri?Incercati sa va imaginati consecintele construirii unui asemenea depozit de deseuri periculoase la 1 km de orasul vostru, de Slobozia. De data aceasta Nu! Nu se poate ocupa altcineva, nu se va duce nimeni in locul dumneavoastra .Si DA ! Prezenta, implicarea si responsabilitatea va apartine!
    3.253 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Mihaela Stoica
  • Nu vrem incinerator de deșeuri municipale!
    Instalaţia de incinerare a deşeurilor propusă pentru Municipiul Bucureşti reprezintă încă un pericol pentru sănătatea cetăţenilor. Bucureştiul este deja extrem de poluat, iar o instalaţie de tratare termică, indiferent de cât de avansată tehnologic ar fi aceasta, va însemna încă un factor de poluare alături de cele două majore existente: groapa de deşeuri şi incineratorul Iridex şi incineratorul Stericyle. În plus, aşa cum s-a constat recent la incineratorul de la Tomeşti, Iaşi, sancţionat cu o amendă record de 75 000 lei şi o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru alterarea informaţiilor despre nivelul noxelor, siguranţa acestor instalaţii este dificil de controlat. De asemenea, piroliza, gazeificarea și arcul de plasmă sunt forme de valorificare energetică a deșeurilor cu riscuri mari și randament scăzut care sabotează economia circulară. Ca stat membru UE, România are ţinte de reciclare de 50% până în 2020, care nu se pot realiza prin incinerare. Din contră, incineratoarele sabotează programele de prevenţie şi reciclare, în timp ce românii riscă amenzi de peste 200 000 EUR/zi pentru neîndeplinirea ţintelor de reciclare. În plus, conform datelor ANPM pentru anul 2014, Bucureştiul arde deja peste 40 000 tone deşeuri anual, în timp ce cantitatea de deşeuri reciclată este de numai 19 000 tone. Instalaţia de tratare termică NU va elimina problema depozitării celor peste 600 mii de tone de deşeuri municipale şi asimilabile generate în Bucureşti şi Ilfov. În urma incinerării a 350 000 tone/an, conform declaraţiilor doamnei Firea, ar rezulta circa 80 mii de tone de zgură toxică care ar ajunge tot în gropile de gunoi. Promotorii incinerării susţin în mod fals că cenuşa stabilizată biologic nu este toxică. Incinerarea şi depozitarea reprezintă metode de eliminare, aflate la baza piramidei deşeurilor, descurajate de Comisia Europeană. [7] În 2014, a fost anulat contractul de construire pentru cel mai mare incinerator din Europa, în valoare de 500 milioane de Lire Sterline, in Norfolk (United Kingdom). [8] În ultimii ani, alte peste 80 de incineratoare au fost blocate sau închise în ţări precum Italia, UK, Spania, în timp ce Franţa a anunţat în 2014 un plan de tranziţie de la incinerare la soluţii inovatoare şi flexibile [9]. Initiatori petitie: Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), Energy Justice Romania, Coaliţia pentru Aer Curat SURSE: [1] Interviu Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București, Revista Ecologic, Ianuarie 2017 [2] Organizatia Mondiala a Sanatatii, Dioxins and their effects on human health, 2016 [3] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284 [4]Connett P., American Health Intitute, Nanotoxicologie si energie din deseuri, 2013 [5] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009. [6] Federal Environment Agency Germany, M. Gleis. Challenge or failure - a critical review on gasification and pyrolysis techniques for thermal treatment of waste, Berlin, May 2011 [7] Comisia Europeana, Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, 2015 [8] BBC, King's Lynn incinerator: Plans for £500m scheme abandoned, 2014 [9] French Minister calls for an end to incineration, 2014
    5.034 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Energy Justice Romania