Este important să existe acest spor de 15% pentru asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități grave grad 1. Eu am salariul de 1.662 lei net, iar cu sportul ar fi cu 249 lei net în plus, ceea ce contează la un salariu mic ca al nostru: al tuturor asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități grave grad 1.

Nu este corect ca MAI să promoveze o OUG discriminatorie față de jandarmi, pompieri și personalul civil din cadrul MAI, majorând la maxim 4 sporuri, plafonate din anul 2009, doar pentru polițiști. Nu este corect față de jandarmi, pompieri și personalul civil ca acestora să nu li se calculeze sporul de fidelitate, fapt ce duce la discriminări salariale majore. Nu este corect ca jandarmul și pompierul coleg cu tine în aceeași misiune să fie plătit cu o sumă mai mică. Noi, semnatarii acestei petiții, solicităm parlamentului să facă demersurile necesare pentru a repara inechitățile existente între polițiști, jandarmi, pompieri și personalul civil din MAI, ca urmare a aplicării OG 75/2020. Împreună putem reuși!

Mii de navigatori și personal auxiliar nave sunt blocați de luni de zile la bordul navelor sau acasă, fără contract, salariu și posibilități de întreținere a nivelului de trai.

La data de 10.02.2020, pe site-ul MAI a fost publicat un proiect de ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.114/2018, prin care ar urma să se pună în aplicare Decizia 51/2019 a ÎCCJ și astfel să fie eliminate inechitățile salariale dintre anumite categorii de personal din MAI, iar drepturile să fie acordate în 3 tranșe. Ministrul Marcel Vela a promis că proiectul de ordonanță, prin care se va pune în aplicare Decizia 51/2019, va fi adoptat în prima ședință a guvernului Orban II, învestit la data de 14.03.2020. Au trecut 60 de zile de la promisiunea ministrului și nu se întrevede vreo speranță. Ministrul Marcel Vela, în stil populist, se plânge prin studiourile TV de soarta polițiștilor, menționând că polițiștii locali, competenți să păzească parcurile, au salarii de 8000-9000 lei, iar polițiștii din cadrul MAI, care rezolvă cazurile de omor, au salarii la jumătate. Domnule ministru, Marcel Vela, într-un stat de drept, deciziile date de ÎCCJ sunt obligatorii și executorii de drept și nu este necesară emiterea unei Ordonanțe de Urgență. Este nevoie doar de un ordin de ministru prin care polițiștilor li se acorda drepturile salariale cuvenite. Noi, semnatarii acestei petiții, solicităm ministrului Afacerilor Interne, Marcel Vela, să respectate legea și să pună imediat în executare Decizia nr 51/2019 a ÎCCJ. Ne-am saturat de demagogie!

Suntem medici, resursa cea mai importantă a României și a lumii în această pandemie. Ne îngrijim zilnic pacienții. Desi ne temem, ne vedem de treabă. Iar treaba noastră este să acordăm servicii medicale pacienților. Treaba noastră nu este să completăm hârtii.

Dacă nu avem grijă de medici, asistente, brancardieri, atunci cum vor putea aceștia să își facă meseria și să ne ajute în lupta cu pandemia? Ei sunt esențiali și trebuie tratați cu respectul care li se cuvine.

In aceste conditii de criza si de instabilitate economica este esential sa ne unim eforturile in directia solutionarii provocarilor actuale. “Mai multe sectoare ale economiei sunt puternic afectate de criza cauzata de COVID19, cum ar fi turismul, HoReCa, transportul de persoane, organizarea de evenimente, dar si restul sectoarelor raporteaza deja scaderi semnificative ale vanzarilor. Din aceste cauze, numeroase afaceri vor ajunge sa aiba probleme de cashflow, iar riscul de concedieri, insolvente si falimente va creste semnificativ, creand efecte in cascada care ne vor afecta pe toti. Fara indoiala prioritatea 0 in aceasta perioada trebuie sa fie incetinirea propagarii COVID19 si protejarea populatiei, dar in acelasi timp Guvernul trebuie sa faca o prioritate din a lua masuri care sa ajute mediul de afaceri sa depaseasca aceasta perioada neagra.” - Radu Hasan, Cofondator & CEO SmartBill “Mediul de afaceri are nevoie de sprijinul guvernantilor urgent, astfel incat sa trecem cu bine peste perioada actuala de criza. Pe langa domeniile de activitate afectate deja in mod direct, respectiv turism, HoReCa, organizatori de evenimente, invatamant privat, reculul crizei economice se va resimti in absolut toate domeniile si activitatile suport. Stim ca altele sunt prioritatile in momentul de fata, dar este important sa fim ajutati pe cele doua directii importante pentru noi: - sa ne putem proteja personalul - sa ne conservam fluxul de numerar Acesta este momentul oportun pentru a solicita si ceea ce ne doare cel mai tare: digitalizarea si debirocratizarea institutiilor publice. Perioada de pandemie va trece, oamenii vor iesi din carantina si autoizolare, dar este important sa avem unde sa ne intoarcem.” - Valentina Saygo, Managing Partner Ask for Accounting. “Exista deja estimari potrivit carora pericolul pe care coronavirusul il reprezinta pentru economie este mult mai mare decat cel pe care il reprezinta pentru sanatate. Miile de miliarde de dolari, pierdute pe pietele financiare internationale, doar in aceasta aceasta saptamana, reprezinta un semnal clar in aceasta directie. Autoritatile europene si nationale nu trebuie sa neglijeze acest aspect si, cu siguranta, va fi nevoie de masuri de sprijinire a mediului de afaceri pentru a depasi aceasta perioada in care cel mai mare pericol vine din incertitudine. Conform reglementarilor UE privind subventiile, in anumite circumstante, guvernele pot ajuta companiile care se confrunta cu lipsa de lichiditati sau au nevoie de ajutor urgent de salvare. Comisia Europeana a anuntat deja masuri financiare de sprijin pentru criza generata de coronavirus, din fondurile structurale necheltuite. Este vorba de 7,5 miliarde de euro care vor putea fi “injectati”, de exemplu, catre IMM-urile care vor avea dificultati din cauza crizei. Pentru Italia, Comisia a anuntat ca este pregatita cu masuri suplimentare care ar putea fi necesare ca un remediu la turbulentele severe cu care se confrunta economia sa. La randul sau, Guvernul italian a anuntat ca va aloca 25 miliarde de euro pentru a ajuta economia sa faca fata impactului epidemiei de coronavirus. Asadar, exista sprijin european si cadrul legislativ necesar care sa permita interventia autoritatilor în sprijinirea mediului de afaceri. Reactia rapida este esentiala.“ - Alexandra Smedoiu, Partener Servicii Fiscale Deloitte Daca vrei sa afli mai multe detalii despre petitie - te rugam sa vizitezi site-ul campaniei petitie.smartbill.ro de mai jos.

Cu 8.297 de persoane salvate în 7.170 de intervenții pe parcursul anului 2019 și cu un grad de răspuns de 100% la evenimentele montane, structurile Salvamont au demonstrat că desfășoară o activitate de salvare la un nivel foarte bun, corespunzător cerințelor mereu impuse de dezvoltarea turismului și activităților economice din zona montană. Deși este un serviciu public organizat în cadrul Consiliilor Județene sau Locale, și coordonat operativ de către Departamentul pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne, Salvamont este singurul serviciu de urgență care nu beneficiază de facilitatea deplasării în regim prioritar la acțiunile de salvare.

Fie că suntem pacienti, fie că lucrăm în sistemul de sănătate, cu toti am trecut prin momente de iritare, nerăbdare, disperare, din cauza sistemului informatic folosit de CNAS, care este prea ambițios în raport cu posibilitatile reale de a realiza scopul propus. Ca pacient, este neplăcut să te afli în cabinet și să te uiți în gol în timp ce medicul încearcă din răsputeri să deblocheze sistemul informatic, pentru a putea să iți dea o retetă compensată sau un bilet de trimitere. Pacientul are nevoie ca medicul să se ocupe de el, nu de calculator. Medicul are nevoie de informații utile, în timp real, pentru a își ajuta pacientii: ar fii util să știe ce medicamente se găsesc în farmacii și ce e de negăsit, ce laboratoare mai au fonduri pentru analize, ce specialiști sunt disponibili în raza sa teritorială etc. Dar, în ciuda operării ONLINE, într-un așa numit Sistem Informatic Unic Integrat, aceste informații nu sunt disponibile.!! Mai mult, medicii din spital sau specialistii din ambulatoriu, nu pot să vadă antecedentele pacientului, iar medicul de familie nu poate să afle relații despre pacientul internat. Toate serviciile medicale sunt online, dar plimbăm în continuare hârtii între cabinete: scrisori medicale, retete, bilete de trimitere. Se pune intrebarea: cui servește SIUI dacă nu este de folos nici cadrelor medicale nici pacientului? Credem că este foarte important să folosim softuri de gestiune a serviciilor medicale, atât pentru păstrarea datelor medicale ale pacientului, cât și pentru decontarea serviciilor de către casele de asigurări, dar credem că aceste obiective se pot atinge și prin inregistrarea offline a serviciilor si datelor, fără sincopele actuale. Am arătat doar câteva aspecte care ne determină, cadre medicale și pacienți deopotrivă, în calitate de furnizori de servicii medicale și asigurați, să vă cerem să faceți astfel încât SIUI SĂ FUNCȚIONEZE! Vă asigurăm de sprijinul nostru în cazul în care veți identifica soluții !

Ar elimina bataia de cap cu care se confrunta parintii cand sunt anuntati cu 1-2 zile inainte ca scoala/gradinita se inchide. E foarte greu sa gasesti o solutie pe ultima suta de metri. Implicit aceasta decizie va contribui la siguranta copiilor și incurajarea parintilor sa petreaca mai mult timp cu copiii lor.

Considerăm că proiectul PL-x 737/2018 nu este fundamentat, din următoarele motive: 1. Eliminarea timbrului de arhitectură este discriminatorie Timbrul de arhitectură face parte din fasciculul timbrului cultural, fiind rezultatul creației de arhitectură, care este protejată de legea 8/1996 privind dreptul de autor, alături de alte arte, precum cinematografia, literatura, muzica, spectacole și folclorul. Virarea singulară a timbrului de arhitectură către MCIN presupune o diferențiere discriminatorie. 2. Eliminarea timbrului de arhitectură este neconstituțională Constituția României recunoaște la art. 9 dreptul asociațiilor profesionale de a contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. În contextul materializării propunerii Guvernului, dreptul constituțional al OAR de a sprijini arhitecții ar fi încălcat. 3. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă în comisiile Senatului Reamintim că în etapa de consultare din Senat, Comisia de buget a respins inițiativa, argumentând că acest fond este unul destinat organizațiilor de creatori. De asemenea, Comisia pentru cultură a Senatului a respins proiectul, invocând de altfel necesitatea consolidării timbrului de arhitectură prin actualizarea legii, și nu eliminarea acestuia. 4. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dar și de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în comisiile Senatului Rugăm cele două ministere să retrimită raporturile de respingere ale proiectului legislativ pentru forma propusă de Guvernul României, alături de cel al Ministerului Finanțelor Publice privind oportunitatea acestui proiect legislativ. 5. Eliminarea timbrului de arhitectură a pornit de la argumente nefondate În ceea ce privește expunerea de motive a inițiatorilor, considerăm că aceasta aduce 4 acuze neîntemeiate, pe care le vom demonta: 5.1. Acuza încărcării financiare a autorităților publice în procesul de colectare și virare a sumelor din timbru, deși acest lucru este reglementat chiar de statul român: Potrivit legii, autoritățile administrației publice au obligația de a vira ulterior în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate 0.05% din valoarea investițiilor în domeniul construcțiilor Totuși, dificultatea suportării costurilor de colectare a sumelor aferente timbrului arhitecturii de către autoritățile publice poate fi rezolvată prin colectarea timbrului arhitecturii direct de către beneficiari, fiind vorba de o taxă parafiscală. 5.2. Acuza conform căreia OAR dispune în mod liber de destinația sumelor din timbru, inclusiv pentru a-și asigura cheltuielile de funcționare: OAR stabilește destinația pentru sumele provenite din timbrul arhitecturii conform celor prevăzute în art. 3 din Legea 35/1994, acestea fiind utilizate exclusiv pentru finanțarea programelor culturale și sprijin social al membrilor. 5.3. Acuza de a nu putea fi analizată eficiența cheltuirii fondurilor publice, reprezentând contravaloarea timbrului de arhitectură. OAR a raportat în mod recurent Ministerului Culturii procedurile în baza cărora asigură finanțarea programelor/proiectelor/activităților culturale: anuale de arhitectură, conferințe, studii și cercetări, proiecte, activități culturale, expoziții, reviste și cărți, alături de suma acordată fiecărui beneficiar. Ultima raportare a fost transmisă în luna septembrie 2018. 5.4. Acuza conform căreia veniturile OAR din timbrul de arhitectură ar fi fost de 18.000.000 lei doar în anul 2017. Potrivit evidențelor publice ale OAR, suma încasată din timbrul arhitecturii în intervalul 2014-2018 este de 20.947.109 lei, iar pe anul 2017 este de 1.240.326 lei. Unul dintre principiile cârmuitoare ale organizației noastre este transparența, iar pentru satisfacerea acestui deziderat, în mod constant OAR a pus la dispoziția publicului larg, prin intermediul site-ului web oar.archi, calendarul tuturor sesiunilor de acordare a finanțărilor, criteriile de evaluare, membrii comisiilor de evaluare, proiectele care au fost selectate, precum și suma acordată. Mai multe puteți afla pe site-ul oar.archi la articolele “Susținem Timbrul de Arhitectură” și “RECALL Timbrul de arhitectură” (https://www.oar.archi/proiecte-culturale/recall-timbrul-de-arhitectura), două acțiuni de informare și promovare a rolului timbrului de arhitectură. Proiecte precum De-a Arhitectura sau ghidurile de bună practică ale Grupului OAR Rural sunt doar câteva dintre proiectele susținute prin timbrul de arhitectură. Ținând cont de toate argumentele prezentate și de spiritul în care a fost instituită legea 35/1994, de a sprijini entitățile intrinsec creatoare să ridice actul cultural la un înalt nivel calitativ, vă rugăm să susțineți demersul nostru în menținerea timbrului cultural și de a solicita decidenților politici și guvernamentali de a nu neglija normele constituționale și principiul nediscriminării prin emiterea unui RAPORT DE RESPINGERE a acestui proiect PL-x 737/2018, atât în forma aprobată de Senat, cât și în cea a Guvernului. Cu mulțumiri, Ordinul Arhitecților din România

Descentralizarea reală presupune în primul rând reducerea atribuţiilor Inspectoratelor Şcolare, iar în al doilea rând desfiinţarea ARACIP-ului, care nu este altceva decât o instituţie parazitară: „ARACIP-ul este o căpuşă care se hrăneşte cu hârtii”. Odată cu înfiinţarea ARACIP-ului în anul 2005, birocraţia în sistemul de învăţământ a explodat. În loc să aloce mai mult timp muncii de la catedră , cadrele didactice sunt forţate să completeze o mulţime de documente cu utilitate îndoielnică. În loc să lucreze mai mult cu copiii, cadrele didactice se îngroapă tot mai mult în hârtii. ARACIP-ul , la fel ca ISJ-urile, nu face altceva decât să consume resurse care ar putea fi folosite mai bine în altă parte. Totul, în interesul unor indivizi cu competenţe îndoielnice în munca la catedră dar extrem de „competenţi” când vine vorba de hârtii.