Comerț liber, dar pentru cine? UE operează sub mantra comerțului liber, care presupune negocierea acordurilor de liber schimb cu țări din întreaga lume. Însă realitatea de pe teren nu presupune nici libertate, nici echitate. Impulsionate să obțină profituri cât mai mari, supermarketurile abuzează de influența și de puterea de cumpărare pe care o au pentru a obține produsele la cele mai mici prețuri. Și au făcut-o de ani de zile. În Europa, dovezile sunt clare și din ce în ce mai multe. Comitetul Economic și Social European a lansat în ianuarie 2013 un raport dur privind această situație, solicitând acțiuni urgente, intutlat „Stadiul actual al relațiilor comerciale dintre furnizorii de alimente și sectorul mare al comerțului cu amănuntul" (orig. „The current state of commercial relations between food suppliers and the large retail sector”) Practicile supermarketurilor pot avea consecințe dintre cele mai nefaste: • Salariile sunt prea mici pentru a un trai decent - Cu o putere de negociere mică sau inexistentă, pe o piață dominată doar de câțiva cumpărători, furnizorii și fermierii sunt forțați să accepte prețuri mici pentru produsele și munca lor. • Drepturile muncitorilor nu sunt respectate - Pentru lucrătorii din țările în curs de dezvoltare și a micilor producători de produse proaspete cum ar fi banane, kiwi și ananașii, situația este gravă. Există dovezi ale suprimării drepturilor muncii, a orelor suplimentare forțate și a locurilor de muncă nesigure. • Daune aduse mediului înconjurător – Imboldul supermarketurilor de a satisface, și de a îndemna la (supra)consum, creează premisele pentru producții care dăunează mediului înconjurător. • Consumatorii nu o duc mai bine - Furnizorii mai mici și specializați nu pot satisface volumele și cerințele de preț sau de calitate ale supermarketurilor. Comercianți mai mici nu pot concura cu prețurile scăzute din supermarketuri, ceea ce, la rândul lor, conduce la mai puține oportunități pentru furnizorii mai mici. Mai puține opțiuni în alegerea produselor și a spațiilor comerciale fac consumatorii victimele acestui cerc vicios. Prețurile scăzute cerute de supermarketuri furnizorilor nu sunt traduse în mod automat la prețuri mai mici pentru consumatori. Comerțul echitabil, pentru oameni și natură Comerțul echitabil (Fair trade) este o modalitate de a face comerț, al cărei scop este de a oferi sprijin direct și efectiv pentru producătorii marginalizați din țările în curs de dezvoltare din Africa, Asia și America Latină. Majoritatea bananelor, ananașilor și altor fructe tropicale comercializate echitabil sunt etichetate cu Marca Fairtrade folosită de Fairtrade Internațional (FI). Fairtrade Internațional conduce un sistem de certificare (Fairtrade) a produselor, care s-a bucurat de o mare popularitate în ultimii 15 ani, deși există din anii 1980. Cinci principii de bază ale comerțului echitabil (fair trade): • Plata unui preț corect – Producătorii primesc un preț corect, acoperind costul producției, costul unui trai decent și al unui profit rezonabil. • Interzicerea muncii prestate de copii – este interzisă orice formă a acesteia – mai ales când dăunează educației copiilor sau sănătății lor fizice și dezvoltării mentale. • Condiții de muncă decente – muncitorii de pe plantații, din ferme, fabrici de procesare și din alte afaceri primesc salarii suficiente pentru traiul zilnic și lucrează în condiții sigure și decente. • Dezvoltarea comunităților locale – O parte semnificativă din banii din comerțul echitabil sunt investiți în proiecte de dezvoltare în comunitățile de producători. Aceste proiecte includ aprovizionarea cu apă de băut, construirea de drumuri, utilități în educație și în sănătate, costurile pentru educație sau pregătirea vocațională, microfinanțări, sănătate ș.a. • Sustenabilitatea mediului – Agrochimicalele periculoase și organismele modificate genetic sunt excluse de la produsele certificate Fairtrade. În plus, sunt susținute tehnicile de producție care protejează ecosisteme valoroase și sănătatea producătorilor și a consumatorilor. Care sunt tendințele principale în ceea ce privește fairtrade-ul? Piața Fairtrade crește constant la nivel global. Cele mai populare produse sunt cafeaua, cacaua, ciocolata, ceaiul, bananele, mierea, florile, bumbacul, dar și produse inedite, precum aurul, încep să fie din ce în ce mai prezente. Profitul anual din vânzarea de produse certificate a crescut în ultima decadă și a atins 5.5 miliarde de euro în 2013. Există cerere de produse Fairtrade în România? Ne putem aștepta, așa cum am văzut în cazul produselor organice, ca piața românească să urmeze trendurile din Europa de Vest, unde creșterea este semnificativă. În prezent, piața Fairtrade este în curs de dezvoltare în România, pe rafturile supermarketurilor fiind deja apărute unele produse (cafea, ciocolată, ceai) certificate Fairtrade. Lanțul de supermarketuri care promovează și dezvoltă primul fructe tropicale certificate fairtrade va avea de câștigat, pentru că va beneficia de imaginea pozitivă a Fairtrade-ului. Campania „Lanțuri omenești, fructe echitabile” face parte din proiectul „Make Fruit Fair!”, care este implementat de asociația Mai Bine în România. Make Fruit Fair! este un consorțiu global format din 19 parteneri din EU, Camerun, Columbia, Ecuador și insulele Windward, coordonat de Oxfam Germania. Acest document a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene. Conținutul acestui document intră în responsabilitatea asociației Mai Bine și sub nici o circumstanță nu reflectă poziția Uniunii Europene.

Primarul Constantin Toma spune că acest demers al parlamentarilor PSD Buzău reprezintă mai mult decât o nevoie stringentă, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi. Un alt motiv invocat de primar este acela că, dacă Pădurea Crâng va trece în proprietatea municipalităţii, atunci se vor putea elimina din spaţiile verzi din municipiu, în locul acestora putând fi amenajate parcări! Dorim să atragem atenţia domnului primar şi domnilor parlamentari că suprafaţa verde pe cap de locuitor nu este doar o formalitate de îndeplinit, ea este o condiţie esenţială pentru a asigura un mediu de viaţă sănătos locuitorilor oraşului şi nu se rezolvă din pix. Propunem în schimb iniţierea unei dezbateri publice cu locuitorii municipiului Buzăului, pentru a identifica posibile terenuri disponibile pentru împădurit şi soluţii inteligente la problema parcărilor, fără a tăia copaci şi fără răpi oraşului dreptul la un mediu verde. În timp ce la Ghimbav şi la Braşov trebuie să plantezi mai întâi copaci pentru a primi autorizaţie de construire, Buzăul rămâne anchilozat într-o mentalitate de tip industrial şi extractiv, dispus să sacrifice mediul înconjurător de dragul parcărilor. Trecerea pădurii în proprietatea municipalităţii deschide posibilitatea periculoasă ca pe viitor primăria să permită defrişări şi să emită autorizaţii de construire în pădure. Nu trebuie ignorat nici riscul de a folosi pădurea drept garanţie pentru eventuale credite pe care municipalitatea va dori să le încheie la un moment dat. Dorinţa noastră este aceea de a bloca această iniţiativă legislativă şi de a lupta pentru ca Pădurea Crâng să rămână în proprietatea publică a statului, astfel nefiind posibile ulterioare intervenţii asupra fondului forestier în scopuri ascunse sau modificări de structură a acestuia. De asemenea, atragem atenţia asupra riscului punerii în pericol a florei şi faunei din pădure, dat fiind faptul că Primăria Buzău nu deţine resursele necesare întreţinerii şi protejării ariei naturale ce are o vechime de peste cinci secole.

In regim de urgență și sub falsul pretext al crizei lemnului de foc, PSD intenționează să dea liber la transformarea pădurilor în gropi de deșeuri, simplificând procedura de trecere a pădurilor aflate în fondul forestier național în subordinea autorităților locale și introducerea posibilității de transformare a acestora în depozite de deșeuri. Legea inițiată de deputatul PSD de Bistrița, Doina Pană, este cu dedicație pentru extinderea gropii de gunoi de la Târpiu, din același județ, care a creat numeroase probleme de sănătate cetățenilor din zonă. Contrar opoziției localnicilor, Consiliul Județean condus de PSD a planificat deja distrugerea a circa 20 de hectare de pădure pentru deschiderea a două noi celule de depozitare a gunoaielor, in cadrul proiectului SMID, dezvoltat pe fonduri EU in valoare de 160 de milioane de lei. Dragi prieteni, avem nevoie de sprijin pentru a expune, dincolo de falsele argumente invocate de inițiatori, un proiect de lege cu dedicație, care nu doar că ne lasă fără păduri, dar susține amenajarea de gropi mamut de gunoi. Semnați și distribuiți! Inițiatori: Gal Ruralis Bistrița și Rețeaua Zero Waste Romania Surse: Dragnea vrea să tăiem păduri pentru depozite de gunoi https://pressone.ro/dragnea-vrea-sa-taiem-paduri-pentru-depozite-de-gunoi/

Pentru o investigație gratuită au prioritate cei cu asigurare de sănătate, un lucru inaccesibil pentru locuitorii din medii rurale și nu numai, acolo unde situația financiară este precară. Gratuitizarea investigației RMN și achiziționarea de aparate cu rezonanță magnetică ar schimbă situația sănătății din România, nu va mai fi necesar să aștepți chiar și 4 luni pentru această analiză, astfel prevenirea tumorilor, cancerului sau a altor boli grave va crește.

Deși legea risipei alimentare a fost votată și promovată ca fiind soluția mult așteptată la grava problemă pe care o aborda, în fapt s-a dovedit un nou prilej de presiune a industriei alimentare la adresa acestor măsuri. Guvernul, nu doar că amâne publicarea normelor de aplicare, dar exclude societatea civilă și beneficiarii direcți ai legii de la discuții. Ignoră amendamentele și se poziționează strict în interesul marilor lanțuri alimentare. A venit momentul să cerem soluții reale, nu legi care favorizează din nou marile companii în defavoarea cetățenilor. Cu atât mai mult cu cât legea ar putea da șansa ca aceste alimente să ajungă pe masa celor care au cea mai mare nevoie de ele. în România, Banca Mondială estimează la 4.5 milioane numărul persoanelor care trăiesc sub pragul de sărăcie și care au dificultăți în a-și procura hrana zilnică. Pe de alta parte, conform Comisiei Europene, risipa alimentară reprezintă 100 milioane tone anual, dintre care 2.55 milioane de tone sunt risipite în România. Și, nu în ultimul rând, reducerea deșeurilor este o miză mare la nivel național și internațional, pentru că eliminarea prin depozitare sau îngropare este responsabilă de generarea de emisii de gaze cu efect de seră și dereglări climatice, poluarea solurilor și a pânzelor freatice și diminuarea drastică a biodiversității. Avem nevoie de ajutorul fiecăruia dintre voi să arătăm decidenților că nu pot arunca la gunoi subiectul risipei alimentare! Semnați și distribuiți! Vă mulțumim :)

https://www.youtube.com/watch?v=4adlAbkSOmE În fiecare zi 3 români mor din cauza tuberculozei. Tuberculoza nu e boala pușcăriașilor sau a săracilor, lovește pâna și în cele mai protejate medii: 12 mii de români se îmbolnăvesc anual. Tuberculoza stigmatizează bolnavii diagnosticați, de cele mai multe ori angajatorul român preferă să îl concedieze pe cel cu TBC. De multe ori, tuberculoza nu e tratată până la capăt de cei mai săraci pacienți, care preferă să renunțe la tratament din cauza costurilor colaterale (hrană, transport pana la dispensarul TBC etc.) În alte cazuri, tuberculoza îi trimite în pensie pe pacienții tineri cu formele rezistente la tratament, deși boala lor se vindecă. Ajung să moară de foame în loc să se vindece. Tuberculoza îi lasă fără venituri pe cei mai amarâti care își castigă existența prin muncă, de multe ori la negru. Nevindecați, se întorc la muncă și devin contagiosi din nou, pericol pentru ceilalți. Tuberculoza nu este un fenomen izolat. Tuberculoza ucide, stigmatizează, schimbă viețile pacienților și ale familiilor lor în cel mai crunt mod posibil. Dar tuberculoza nu este doar boala lor, a celor care poartă această povară. Este boala unei societăți / țări care nu previne, nu tratează corespunzător și nu învață din propria boală. O țară care are nevoie de o lege clară care să impună măsuri clare. Legea Pl-x nr. 470/2016 se află deja pe masa deputaților. Ajutați-ne să îi convingem să o voteze! -------------- Every day, 3 Romanians die from tuberculosis. It is not a disease of the convicts or the poor; it can strike even in the most protected environments: 12 thousand people become infected every year in Romania. Tuberculosis stigmatizes the patients; more often than not, the employer decides to fire the employee diagnosed with TB. Often, tuberculosis is not treated completely by the poorest patients, who prefer to give up treatment because of collateral costs (food, transport to the TB dispensary, etc.). In other cases, tuberculosis causes young patients with treatment-resistant forms to retire, even if their disease is curable. They can die of starvation instead of getting cured. Tuberculosis leaves the poorest without income, people who earn their living through hard work, often without a legal contract. Left untreated and uncured, they go back to work and become contagious again, a danger to others. Tuberculosis is not an isolated phenomenon. Tuberculosis kills, stigmatizes, changes the lives of the patients and their families in the worst way possible. But tuberculosis is not just their disease, of those carrying this burden. It is the disease of the society / country that doesn't prevent, doesn't treat properly and doesn't learn from its own disease. A country that needs a clear law with clear measures. The bill Pl-x nr. 470/2016 is already on the Deputies' table. Help us persuade them to vote for it!

Centrul de Resurse Juridice a vizitat inopinat în 8 şi 14 martie a.c. Secţia de psihiatrie din Gura Văii, județul Mehedinţi unde a găsit 50 de persoane cu dizabilități intelectuale şi cu probleme de sănătate mintală închise în această secţie sunt lipsite de cele mai elementare condiţii de viaţă şi de tratament. Centrul de Resurse Juridice (CRJ) a sesizat abuzurile, în scris, conducerii Spitalului Judeţean de Urgenţă Drobeta-Turnu Severin, Consiliului Judeţean şi Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului Mehedinţi (DGASPC), solicitându-le intervenţia de urgenţă pentru asigurarea accesului la servicii adecvate în comunitate. CRJ a mai sesizat aceste aspecte şi în anul 2009, fără ca vreo decizie care să conducă la integrarea în comunitate a acestor persoane să fi fost adoptată de către autorităţile locale competente. Situaţia acestora este cunoscută de peste zece ani conducerii DGASPC Mehedinţi , fără ca vreo soluţie să fi fost identificată, aceştia răspunzând că „nu au locuri disponibile în centrele de tip rezidenţial” (citat dintr-un răspuns transmis spitalului în anul 2014). Azi, managerul spitalului afirmă că secţia de psihiatrie oferă toate condiţiile demne pentru asigurarea serviciilor de sănătate mintală. Situația nu poate continua așa. Acești oameni sunt abuzați de ani de zile, cu complicitatea instituțiilor care ar trebui să le asigure recuperarea și integrarea în comunitate. Avem nevoie de sprijinul fiecăruia dintre voi pentru a determina responsabilii să respecte legea și drepturile omului și în cazul acestor 50 de persoane cu dizabilități uitate la capătul lumii!

Instalaţia de incinerare a deşeurilor propusă pentru Municipiul Bucureşti reprezintă încă un pericol pentru sănătatea cetăţenilor care v-au votat. Bucureştiul este deja extrem de poluat, iar o instalaţie de tratare termică, indiferent de cât de avansată tehnologic ar fi aceasta, va însemna încă un factor de poluare alături de cele două majore existente: groapa de deşeuri şi incineratorul Iridex şi incineratorul Stericyle. În plus, aşa cum s-a constat recent la incineratorul de la Tomeşti, Iaşi, sancţionat cu o amendă record de 75 000 lei şi o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Iaşi, pentru alterarea informaţiilor despre nivelul noxelor, siguranţa acestor instalaţii este dificil de controlat. Ca stat membru UE, România are ţinte de reciclare de 50% până în 2020, care nu se pot realiza prin incinerare. Din contră, incineratoarele sabotează programele de prevenţie şi reciclare, în timp ce românii riscă amenzi de peste 200 000 EUR/zi pentru neîndeplinirea ţintelor de reciclare. În plus, conform datelor ANPM pentru anul 2014, Bucureştiul arde deja peste 40 000 tone deşeuri anual, în timp ce cantitatea de deşeuri reciclată este de numai 19 000 tone. Instalaţia de tratare termică NU va elimina problema depozitării celor peste 600 mii de tone de deşeuri municipale şi asimilabile generate în Bucureşti şi Ilfov. În urma incinerării a 350 000 tone/an, conform declaraţiilor doamnei Firea, ar rezulta circa 80 mii de tone de zgură toxică care ar ajunge tot în gropile de gunoi. Promotorii incinerării susţin în mod fals că cenuşa stabilizată biologic nu este toxică. Incinerarea şi depozitarea reprezintă metode de eliminare, aflate la baza piramidei deşeurilor, descurajate de Comisia Europeană. [7] În 2014, a fost anulat contractul de construire pentru cel mai mare incinerator din Europa, în valoare de 500 milioane de Lire Sterline, in Norfolk (United Kingdom). [8] În ultimii ani, alte peste 80 de incineratoare au fost blocate sau închise în ţări precum Italia, UK, Spania, în timp ce Franţa a anunţat în 2014 un plan de tranziţie de la incinerare la soluţii inovatoare şi flexibile [9]. Initiatori petitie: Global Alliance for Incineration Alternatives (GAIA), Energy Justice Romania, Coaliţia pentru Aer Curat SURSE: [1] Interviu Magdalena Iuga, directorul executiv adjunct al Direcției Utilități Publice a Primăriei Municipiului București, Revista Ecologic, Ianuarie 2017 [2] Organizatia Mondiala a Sanatatii, Dioxins and their effects on human health, 2016 [3] Health Research Board, et al., Health and Environmental Effects of Landfilling and Incineration of Waste – A Literature Review. 2003, Dublin: Health Research Board. Viii, 284 [4]Connett P., American Health Intitute, Nanotoxicologie si energie din deseuri, 2013 [5] Rombke, J., et al. Ecotoxicological characterisation of 12 incineration ashes using 6 laboratory tests. Waste Management, 2009. [6] Federal Environment Agency Germany, M. Gleis. Challenge or failure - a critical review on gasification and pyrolysis techniques for thermal treatment of waste, Berlin, May 2011 [7] Comisia Europeana, Închiderea buclei - un plan de acțiune al UE pentru economia circulară, 2015 [8] BBC, King's Lynn incinerator: Plans for £500m scheme abandoned, 2014 [9] French Minister calls for an end to incineration, 2014

În România, pe parcursul ultimilor două decenii, Societatea Română Alzheimer, ca asociaţie profesională, apolitică, a fost preocupată, permanent, de iniţierea unui dialog cu factorii de decizie pentru stabilirea celor mai bune modalităţi de abordare a problematicii demenţelor şi bolii Alzheimer pentru a răspunde, pe de o parte, prevalenței în creștere a acestor afecțiuni, iar pe de altă parte, respectându-ne angajamentele pentru a ne alinia la cerinţele instituţiilor internaţionale şi europene din care facem parte. Această petiție este creată cu scopul de a susține public o viitoare inițiativă legislativă prin care autorităţile guvernamentale să dezvolte o Strategie Națională privind Demenţa în România. Societatea Română Alzheimer consideră imperios necesară elaborarea Strategiei şi a Planului de Acţiuni pe perioada 2016 – 2020. Până în acest moment, deşi organizaţiile profesionale au iniţiat un dialog pluripartit cu factori de decizie la nivel politic, guvernamental şi parlamentar, până în prezent, nu a fost elaborată o Strategie şi un Plan Naţional de Acţiune, ceea ce a contribuit la o lipsă de coerenţă la nivelul societăţii în ceea ce priveşte promovarea unor obiective, chiar minimale. In absența dezvoltării unui sistem integrat de servicii la nivel local și național, multe dintre aceste inițiative au fost, fie întrerupte, fie au continuat, și-au dovedit utilitatea și încă supraviețuiesc, dar rămân inițiative izolate, dovedindu-se intervenții cu impact relativ redus. În consecință apreciem că ne confruntăm cu o realitate care, sintetic, se prezintă astfel: - în politica de sănătate publică din România, demenţa nu este declarată o prioritate; - există întârzieri mari în ceea ce priveşte adoptarea unor documente oficiale privind legislaţia specifică domeniului; - cadrul instituţional pentru prestarea de servicii medicale şi de îngrijire se află într-o fază incipientă; - sistemele de sprijin social pentru familia/ îngrijitorii persoanelor cu demenţă sunt insuficiente şi inadecvate; - susţinerea financiară nu constituie un element luat în considerare şi individualizat în alocarea bugetară la nivel naţional şi/ sau local; - lipsa de stimulare a cercetării clinice şi a celei fundamentale, precum şi a unui volum suficient de date epidemiologice constituie o constrângere în dezvoltarea unor politici secvenţiale specifice bolilor neurodegenerative, respectiv demenţei şi bolii Alzheimer Societatea Română Alzheimer, împreună cu membrii Alianței Alzheimer și Asociația Pacienților cu Afecțiuni Neurodegenerative din România realizează unt apel pentru o STRATEGIE NAȚIONALĂ PRIVIND DEMENȚA ÎN ROMÂNIA! Această strategie a fost elaborată de Societatea Română Alzheimer împreună cu toate asociațiile membre ale Alianței Române Alzheimer: Societatea de Neurologie din România, Asociația Română de Psihiatrie și Psihoterapie, Asociația Română de Psihogeriatrie, Societatea Română de Geriatrie și Gerontologie, Asociația de Psihiatrie Socială din România, Asociația de Psihiatrie Biologică și Psihofarmacologie, Asociația Tinerilor Medici Geriatri, Federația comunităților Evreiești din România, Asociația Gerontologică, Secția Clinică Geriatrie - Gerontologie, Spitalul Sfântu Luca, Societatea Română de Neuroreabilitare, Societatea de Patologie, Terapie și Recuperare Vertebro-Medulară Te rugăm să ne susți! Semnează și distribuie petiția! Mulțumim!

zilnic isi risca viata locuitorii din zona si cei ce lucreaza in zona si folosec mijloacele de transport in comun(metrou,tramvai,autobuze) stoparea poluarii pamzei freatice din cauza deseurilor aruncate in zona distrugerea unor lucrari de infrastructura existente si neaducerea lor la normalitate

Chiar dacă scena politică este acum dominată de “elefanţii” graţierii si modificării codului penal, trebuie să fim vigilenţi şi să nu scăpăm din vedere “cămila” reprezentată de OUG 79/2016. Sistemul medical romanesc este unul feudal, organizat pe clanuri și familii. Mai mult, legea sănătății până la apariţia acestei ordonanţe, ceda puterea de decizie referitoare la managementul spitalelor clinice, unor persoane selectate dintre cadrele universitare. Senatul Universităţilor trebuia să aprobe deciziile managerilor de spital. Mai mult, managerii făceau atât activitate didactică, cât și activitate de cercetare, îngrijeau sau operau bolnavi și conduceau și spitalul, ceea ce evident este peste posibilitățile umane, fie și numai pentru că ziua are 24 de ore. Rezultatele acestei politici le vedem cu toții: sistemul medical este la pământ, alocarea resurselor și fondurilor este preferenţială și netransparentă, absorbţia fondurilor europene pe sănătate este zero, corupția este la ea acasă în achiziţiile din spitale, cifrele vehiculate de DNA fiind de 20-30 % comision pentru achiziţiile din sănătate. Ordonanţa OUG 79/2016 se vrea un prim pas pentru schimbarea acestei stări de lucruri, și unul eficient, fapt care se vede atât din rezistenţa cu care a fost întâmpinată de monștrii sacri ai sistemului cât și din graba cu care se dorește anularea ei. Însă sănătatea nu trebuie să fie doar feuda unora și o sursă perpetuă de venituri ilicite. Sănătatea ne privește pe toți. Dacă dorești o schimbare într-un sistem anchilozat, semnează aceasta petiţie.

Apa potabila mai este numita si “aurul albastru”. Apa potabila a devenit o resursa extrem de valoroasa in secolul nostru. Corporatiile incearca din rasputeri de mult timp sa privatizeze aceasta resursa vitala a vietii si a libertatii. Incet incet noi propuneri legislative sunt efectuate la nivel de UE prin reprezentanti ai unor tari de seama. Apa potabila este o resursa de interes strategic si o problema ce tine de Securitatea Nationala. Apa potabila a Romaniei trebuie ocrotita. Sa nu existe metode de a fi privatizat accesul si dreptul la apa potabila pentru cetateni.

Rezultatele acestor tratamente sunt spectaculoase din punct de vedere medical,ba mai mult marea majoritate care s-au tratat cu canabis, au beneficiat chiar de vindecari sau de imbunatatiri a calitatii vietii.Exista dovezi si marturii in sensul acesta,dovezi care nu se vrea ca fiind luate in considerare. Doresc atat eu, cat si celor care sufera de aceste boli incurabile, si care doresc sa beneficieze de aceasta alternativa terapeutica,sa poata avea dreptul legal si accesul la aceste tratamente,intr-un cadru legal,sustinut si protejat de statul roman,Doresc ca toti cetatenii acestei tari,care din nefericire sunt pecetluiti cu astfel de boli incurabile,sa li se creeze posibilitatea unei noi alterative terapeutice,chiar si unei noi sperante.

Daca planuiesti sa locuiesti in urmatorii 50 de ani in Ploiesti si sa nu fii afectat de poluare semneaza acest indemn la actiune. De ce sa faci tu asta ? - Fara aer nu poti trai mai mult de cateva secunde; - Peste 50% din energia necesara organismului pentru a putea supravietui provine din aer. Daca acesta este nociv, corpul va consuma din propriile resurse pentru a neutraliza substantele daunatoare. - De ce oamenii care locuiesc la munte traiesc mai mult decat cei care traiesc la oras ? - 90% din fericire provine din sanatate. Ce pierzi daca nu semnezi ? Posibilitatea de a te bucura de un aer curat in orasul in care au trait atat parintii tai, tu si copiii tai.

Trebuie sa avem un producator autohton de vaccinuri - nu sa ajungem la mana holdingurilor internationale, sa nu devenim cobaii producatorilor vestici. Vaccinurile produse la Cantacuzino, au facut concurenta celor occidentale, inca dinnainte de '89.

>> DUPĂ SEMNARE, VĂ RUGĂM VERIFICAȚI E-MAILUL PENTRU PASUL 2 << Kronospan, compania austriacă de prelucrare a lemnului, cunoscută în special pentru poluarea masivă a aerului, dorește să obțină o nouă Autorizație Integrată de Mediu pentru ÎNCĂ 10 ani, pentru fabrica de la Sebeș. În data de 19 octombrie ora 16 va avea loc la Sebeș DEZBATERE PUBLICĂ aferentă acestei proceduri de autorizare și până atunci publicul interesat poate trimite observații, sugestii și propuneri legate de această autorizare către Agenția de Protecție a Mediului Alba. Noi, locuitorii din zona afectată, ne-am săturat de poluare și de ingoranța cu care autoritățile tratează acest subiect. Vă cerem tuturor sprijinul, vă cerem să participați la această consultare publică și să împiedicăm Kronospan să polueze Sebeșul încă 10 ani de acum înainte. SEMNAȚI ȘI URMAȚI PASUL 2 (PRIMIT PRIN E-MAIL)! Mai avem vreme doar până pe 19 octombrie!

Acest apel nu are numai scopul de a ajuta un pacient ci pe toti pacientii care sunt sau vor fi in aceasta situatie.

Infiintarea acestui Centru de Diabet si Boli de Nutritie din Iasi si regiunea Moldovei, ar usura viata de zi cu zi a sute, daca nu mii de copii si automat parinti , care ar putea sa inteleaga mai bine aceasta afectiune si ar preveni complicatiile acesteia , prin tratament , automonitorizare, exercitiu fizic si nu in ultimul rând dieta.

Încercați să vă puneți în locul Dr. Voicu. E noaptea TRAGEDIEI de la COLECTIV. Îți sosesc în secția A.T.I. oameni arși, în stare deosebit de gravă. DULAPUL CU MEDICAMENTEle de care au absolută nevoie ca să supraviețuiască e ÎNCHIS și CHEIA NU-I DE GĂSIT ... ȘEFA DE SECȚIE, momentan suspendată, a fost înregistrată, relativ recent, când spunea că „Din păcate, nu ajunge pentru toată lumea. Trebuie să facem o oareşce diferenţiere (...) Eu am propus O CHESTIE care mi s-a părut DE BUN-SIMȚ: HAIDEȚI SĂ DĂM TOTUȘI LA ĂIA TINERI ȘI LA ĂIA CU ȘANSE!”. Înregistrarea o puteți asculta aici (articol din luna iunie): http://www.tolo.ro/?s=inregistrare+pantelimon Medicina nu este o știință exactă. Să te ERIJEZI ÎNTR-UN MIC DUMNEZEU și să împarți cu nonșalanță viața și moartea ...? Ne lăsăm nepăsători sănătatea, viața chiar, a noastră, a copiilor, parinților și iubiților noștri la cheremul unor astfel de oameni? Toate acestea în condițiile în care există un Programul Naţional Pentru Terapie Intensivă foarte scump, plătit din banii noștri, ai contribuabililor, făcut în scopul tratării optime a fiecărui pacient aflat în stare critică, indiferent de vârstă, condiție socială și situație medicală, care program funcționează bine. După dezvăluirile făcute, Elena Voicu a fost convocată într-o comisie de disciplină și este împiedicată să își facă meseria. Într-o declarație dată Mediafax, aceasta explică: „Deşi este suspendată (fosta șefă de secție), strânge semnături împotriva mea de la diverşi colegi, îi îndeamnă să fie împotriva mea şi încearcă să facă o situaţie tensionată pe secţia de terapie”. Medicul este susţinut de Camelia Roiu, medicul de la Spitalul de Arși, care a înregistrat imaginile cu pacientul pe rănile căruia erau larve, ulterior fiind deschisă şi o anchetă. Aceasta a scris recent pe pagina sa de Facebook: "Elena Voicu de la Spitalul Pantelimon este hărţuită, intimidată, împiedicată să-şi facă meseria. Acelaşi lucru s-ar fi întâmplat cu mine dacă acum eram în spital şi nu în concediu. Daca ne vor elimina pe cei care spunem adevărul şi ne pasă, nu vom mai avea nici o şansă la vindecare. Domnule ministru, treziti-vă, Sper că ştiţi că vi se pregăteşte debarcarea, exact de către cei pe care nu aţi vrut să-i deranjaţi!!!". Nu putem sta nepăsători la ceea ce se întâmplă. Nu ezitați să SEMNAȚI și să DISTRIBUIȚI PETIȚIA! Înregistrarea video a unui interviu cu Dr. Voicu este disponibilă la linkul: http://goo.gl/GTMGqu, iar un articol despre evenimentul de susținere din Cluj, din data de 25 august, aici: http://www.romaniacurata.ro/asa-se-schimba-o-tara-note-foto-video-de-la-cursul-de-solidaritate-universitatea-din-piata-pentru-camelia-roiu-si-elena-voicu/

Revigorarea turismului din Banatul montan, mai ales ca acest drum ar putea ajuta turistii sa ajunga repede si in siguranta la deja celebra Cascada Bigar, la morile de apa de la Rudaria, la Gladna, pe Cheile Nerei sau pe Clisura Dunarii.