• Vrem perdele forestiere în jurul platformelor industriale din judeţul Mureş!
    Semnează petiţia noastră prin care solicităm realizarea de perdele forestiere în jurul platformelor industriale, cu rol de protecţie: • Antipoluare – arboretul şi subarboretul din perdelele forestiere reţin particulele materiale şi gazele nocive din aer, cunoscută fiind capacitatea arborilor şi arbuştilor de acumulare sau metabolizare a noxelor: de exemplu un curent de aer poluat cu bioxid de sulf în concentraţie de 0,1 mg/m3 poate fi complet depoluat prin traversarea sa lentă peste un ha de pădure; • Fonică - arborii şi arbuştii din perdeaua forestieră atenuează zgomotul produs de platformele industriale; perdelele forestiere sunt bariere de sunet la fel de eficiente ca pereţii de piatră (reducerea poluării sonore cu până la 6-8 decibeli, dând senzaţia de scădere a zgomotului cu 30-40%); • Estetică - construcţiile şi echipamentele industriale inestetice nu mai sunt vizibile sau sunt vizibile doar parţial; perdelele forestiere înfrumuseţează peisajul din zonele urbane în care funcţionează platformele industriale, îmbunătăţind biodiversitatea şi asigurând durabilitatea mediului urban; • Protecţia stării de bună sănătate a populaţiei - perdelele forestiere realizează o epurare microbiană, în special perdelele care au în componenţa lor conifere, diminuează conţinutul de CO2 din aer, deoarece consumul anual şi stocarea în biomasă ajung la 40 tone per ha, reîmprospătează aerul, pentru că eliberarea de oxigen va atinge 30 tone O2 per ha, la maturitatea arborilor. Îţi mulţumim! Grupul Civic plusdeverde https://www.facebook.com/plusdeverde
    375 din 400 Semnături
    Inițiat de plusdeverde . Picture
  • Solicităm stoparea accesului motocicliștilor enduro pe Valea Căpușului
    Deși până în prezent au fost depuse mai multe petiții de către locuitori din Căpușu Mic la instituțiile vizate , acestea au fost în mare măsură ignorate, răspunsul în plan concret al autorităților fiind de cele mai multe ori inexistent. Cu siguranță sprijinul vostru ar putea fi determinant și ar insufla energie locuitorilor din micul sat care se luptă de ani de zile cu aceste abuzuri. Unii dintre ei sunt timorați de faptul că e periculos să te opui unor ”oameni plini de bani și printre care se află politicieni și avocați”.
    575 din 600 Semnături
    Inițiat de Daramus Ovidiu
  • Demiterea ministrului mediului, Tanczos Barna
    În cele 6 luni care au trecut de când România îl are ca ministru al mediului pe Tanczos Barna nu s-a schimbat nimic în bine. Ba din contră. Acest ministru a coalizat cu vânătorii de trofee, cu mafia lemnului și blochează inițiative legislative benefice naturii, precum și finanțări cheie pentru rezolvarea unor probleme de mediu. Singurele victorii pentru natură sunt cele în instanțele de judecată. Mentalitatea la minister nu s-a schimbat deloc. Natura nu este văzută ca suport al vieții ci ca pe o piedică care trebuie rezolvată. Acestea sunt doar câteva dintre problemele majore pentru care acest ministru trebuie schimbat urgent: ANIMALE SĂLBATICE 1. Favorizează pe față vânătoarea de trofee prin atitudinea pe care o afișează și prin inițiativele legislative disperate pe care le promvează. 2. A eșuat să abordeze esența problemei (degradarea habitatului, schimbările climatice și persecuția), dar se comportă ca un instigator la ucidere. 3. Se face vinovat de pierderile de vieți omenești și de pagubele suferite de oameni prin blocarea tuturor fondurilor care ar fi putut reduce conflictul om-urs și care ar fi putut îmbunătăți coexistența și coadaptarea (de exemplu: a blocat banii alocați în 2019 pentru garduri electrice). 4. Tergiversează realizarea și aplicarea unui plan național de acțiune pentru salvarea speciei urs. 5. Creează premisele pentru vânarea altor specii strict protejate: râs și pisică sălbatică. 6. Continuă să permită exclusiv asociațiilor de vânătoare să administreze fauna României din banii obținuți prin împușcarea animalelor deși studiile arată că ecoturismul prin tururi ghidate de specialiști produc de 14 ori mai mulți bani și locuri de muncă. PĂDURI 1. A secretizat datele Inventarului Forestier National despre dimensiunea tăierilor ilegale la presiunea lui Constantin Tobescu, lobbyst al industriei lemnului, finanțat de firme austriece, precum și a noului secretar de stat Sorin Ionut Banciu. 2. A secretizat datele din SUMAL pe care publicul le-a cerut la Marșul pentru Păduri și care au devenit obligatoriu de oferit publicului prin HG. 3. Nu dorește să folosească fondurile din PNRR pentru stoparea deșertificării și creșterea suprafeței împădurite a țării de la 29% la 40%. Ambiția domniei sale este de a planta 40 mii hectare până în 2026 deși România are nevoie urgentă de 2 milioane de hectare cu păduri noi. 4. Nu a reformat fundamental Romsilva. BIODIVERSITATE 1. Nu a pus capăt tăierilor în parcuri naționale și în rezervații. 2. Nu susține stricta protecție a 10% din suprafața României, așa cum prevede strategia europeană pentru biodiversitate. 3. Tăierile abuzive în siturile Natura 2000 continuă deși România se află în infringement din partea Comisiei Europene. Ministrul și-a luat secretar de stat pentru păduri pe Sorin Ionut Banciu pentru a păcăli Comisia Europeană că totul este în regulă, dar în realitate nu s-a schimbat nimic, nici în teren, nici în legislație. 4. Blochează aprobarea directivei INSPIRE care stabilește digital și precis limitele tuturor ariilor protejate. În acest fel, mafia imobiliarelor și Romsilva mută limitele ariilor naturale protejate după bunul plac pentru investiții distructive. 5. Refuză protejarea strictă a ultimelor păduri seculare și primare (aproximativ 500.000 de hectare) și promovează prin PNRR construirea de noi drumuri forestiere, inclusiv în aceste păduri. 6. Refuză realizarea strategiei naționale pentru ecoturism. 7. Susține exclusiv silvicultori în Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate (ANANP), deși această agenție trebuie condusă și formată din specialiști în științele naturii. DEȘEURI 1. Blochează HG-ul pentru sistemnul garanție - returnare care a fost dezbătut și agreat încă de anul trecut. 2. Nu interzice importul de deșeuri. 3. Blochează digitalizarea deșeurilor. 4. Blochează realizarea rampelor de colectare separată a deșeurilor casnice mari pentru fiecare unitate administrativ-teritorială în parte. APE 1. A blocat radarul balastierelor 2. Promovează betonarea râurilor, inclusiv cu bani din PNRR, în loc să renatureze râurile. SCHIMBĂRI CLIMATICE 1. Nu a prezentat un plan concret de acțiune pentru reducerea cu 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră, așa cum sunt ambițiile Europei.
    12.055 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Salvați cascada Bigăr!
    Cascada Bigăr e mai mult decât o simplă „stâncă” prăbușită. Dintre numeroasele cascade cel puțin la fel de frumoase din zonă, ea a avut șansa să fie fotografiată, să apară într-o revistă internațională, să fie cunoscută de foarte mulți oameni. A devenit faimoasă și soarta ei norocoasă a ajutat și „rudele” ei mai puțin cunoscute să fie apreciate: cascada Beușnița, lacul Ochiul Bei, cascada Vaioaga, Morile de la Rudăria, Tunelurile de pe Cheile Nerei, calea ferată Oravița-Anina și muuulte altele. Pentru cei care au luat la pas măcar o parte dintre aceste frumuseți ale Banatului montan, știu despre ce minunății povestim aici. Să ajungi în zona asta este destul de greu dacă nu ești din apropiere. Minim 6 ore faci din București. 🟢 Acum 7 ani, când ne-am apucat noi de reamenajarea zonei de vizitare a cascadei, în apropierea Bigărului nu găseai aproape nicio pensiune, deci nici cazare sau alte servicii minime nu aveai la dispoziție. Și totuși turiștii au venit. Din ce în ce mai mulți. Au venit pentru cascada Bigăr (că de ea au auzit mai ușor) și au văzut și restul. 🟢 Au oferit localnicilor un motiv să dezvolte mici afaceri locale asociate turismului. O alternativă la exploatarea resurselor naturale din zonă, precum tăierile de lemne, care hrăneau până nu demult majoritatea familiilor dimprejur. 🟢 Cascada Bigăr a adus turiști și din afară, din Chile până în Noua Zeelandă. Oameni care ne-au cunoscut astfel țara. Peste 100.000 de turiști anual, de pretutindeni. Bigăr a devenit un simbol național și internațional pentru frumusețile naturii de care am avut norocul să existe în România. Darul nostru de la Mama Natură. 🔴 Acum a căzut. Poate că s-ar fi putut interveni pentru a prelungi momentul acestui deznodământ, nu știm încă. 📣 Întrebarea este însa dacă lăsăm natura să-și urmeze cursul și probabil în niște decenii de aici încolo o nouă stâncă se va forma... sau intervenim pentru a salva un simbol național? Și, odată cu el, zecile de familii de localnici care au rămas sau s-au întors în zonă pentru a face o mică afacere. Iar turiștii să se poată bucura din nou de frumusețea cascadei Bigăr, o frumusețe ce va fi susținută cât mai discret printr-un sistem de prindere bine gândit. Noi credem că merită măcar încercat să analizăm soluțiile tehnice posibile pentru a reface acest loc special. Nu va mai fi la fel niciodată, ca atunci când alunecăm și ne lovim puternic: cicatricile vor rămâne, dar mergem mai departe. Cascada Bigăr se afla într-o zonă de protecție integrală. Conform OUG 57/2007, art.22, alineatul 6 f, se poate interveni într-un asemenea loc “în scopul reconstrucției ecologice a ecosistemelor naturale și al reabilitării unor ecosisteme necorespunzătoare sau degradate, cu avizul Administrației Ariei Naturale Protejate, în baza hotărârii Consiliului Știintific, și aprobate de către autoritatea publică centrală pentru protecția mediului și pădurilor.” Din discuțiile preliminare pe care le-am purtat cu mai mulți experți în domeniu, părerile sunt împărțite dacă există sau nu soluții tehnice fezabile pentru o astfel de intervenție. Orice soluție propusă ar trebui să aibă la bază analize serioase – studii geotehnice, determinarea compoziției, densității, volumului și greutatii bucății de stâncă desprinse, măsurători topografice etc. ➡️ Invităm și alți experți, autorități publice - locale și județene - și ONG-uri să se implice în proces prin oferirea de puncte de vedere sau soluții. Dacă vreți să vă implicați alături de noi, ne puteți scrie la adresa viitorplus@viitorplus.ro. ViitorPlus – asociația pentru dezvoltare durabilă a demarat în 2014 singurul proiect de amenajare eco-turistică din zona cascadei Bigăr, prin care a fost construită o pasarelă de acces în siguranță pentru turiști vis-a-vis de cascadă, parapeți de protecție a pietonilor față de mașinile care circulau pe DN57b între parcare și cascadă, panouri de informare și educare, coșuri de gunoi, amenajarea aleilor de acces în Parcul național etc. Proiectul a fost implementat printr-un proces de consultare a instituțiilor pe plan local, atragerea de fonduri din zona privată, administrarea unui proces complex de avizare și monitorizarea unui grup divers de furnizori cu specializari diverse. https://www.viitorplus.ro/bigar-amenajare-ecoturistica/
    1.208 din 2.000 Semnături
    Inițiat de ViitorPlus asociația pentru dezvoltare durabilă Picture
  • Vrei ca România să nu mai fie groapa de gunoi a Europei !?
    Această lege este foarte importantă pentru că numai așa s-ar putea limita aducerea gunoaielor toxice în România! Apele și aerul nostru vor fi mai puțin poluate dacă se iau măsuri urgente ! Ne afectează și ne va afecta pe toți în timp dacă nu se va face o astfel de lege!
    16 din 100 Semnături
    Inițiat de Silviu Marian
  • S.O.S. - Cetățenii din Săcele își vor cartierele curate
    Întreaga comunitate romă din Săcele, județul Brașov (în mod special cetățenii din cartierele Gârcini și Subobrej) s-a mobilizat, s-a adresat autorităților pentru a cere curățenie în cartierele în care trăiesc. Străzile, pământul și apa Tărlungului sunt poluate de deșeuri depozitate ilegal. Deșeurile din comunitățile rome din Gârcini și Subobrej produc probleme locuitorilor, sănătății acestora și aspectului general din Săcele. Localitatea Săcele datează din anul 1366, este o localitate turistică de interes local, iar Drumul Național 1A și posibilul drum Săcele-Valea Doftanei-Câmpina traversează cartierul Gârcini. Ne mobilizăm în masă și dorim să avem cartiere curate și o viață sănătoasă. Da, este clar, trebuie făcută curățenie și strânse mii de tone de deșeuri pentru ca apoi miza trebuie să fie prevenția, acțiune pe cauze, nu pe efecte.
    81 din 100 Semnături
    Inițiat de Fekete Florian
  • Interzicerea Pescuitului Comercial in raul Prut si lacul Stanca Costesti
    Este foarte important pentru că toate speciile de pești, indiferent de valoarea lor economică, își au rolul lor bine definit în cadrul ecosistemelor acvatice, iar păstrarea acestui tezaur viu impune o cunoaștere științifică susținută în timp și spațiu, plus o continuă educare a populației autohtone actuale și mai ales viitoare, în spiritul conservativ și de exploatare durabilă a resursei din raul Prut si lacul de acumulare Stanca Costesti.
    2.193 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Dan Chirosca
  • Opriți distrugerea spațiilor verzi din inima Oradei
    Primăria Municipiului Oradea promite să dezvolte Oradea într-un oraș pentru oameni. Credem în acest caz că trebuie să fie conștientă că zona malului drept al Crișului a devenit un real spațiu al comunității, un spațiu viu în care oamenii își petrec timpul în principal datorită faptului că pot lua contact cu natura în mijlocul orașului. Considerăm că suntem norocoși să avem un astfel de spațiu verde, traversat de apă în centrul orașului. Este un loc unic prin diversitatea naturală cât și prin poziționarea sa. În toate orașele europene astfel de locuri sunt protejate de către cetățeni împreună cu autoritățile locale și se derulează acțiuni de extindere a acestora. Astfel de zone ne protejează de poluarea inerentă vieții la oraș și nu întâmplător a devenit un spațiu al comunității, locul preferat de întâlnire a localnicilor de toate vârstele. Mai mult decât atât, a devenit și o atracție turistică. Această zonă s-a mai aflat în pericolul intervenției Primăriei în urmă cu 15 ani, când ecologiștii orădeni s-au opus stând în fața buldozerelor, moment în care Primăria Municipiului Oradea a agreat că nu va interveni în această zonă a malului al Crișului Repede. Context: În data de 05.05.2021, Primăria Municipiului Oradea, prin firma executantă RER Vest au demarat procedurile de decolmatare a malului drept al Crișului Repede în Oradea în zona Parcului Libertății - Pod Dacia. Au tăiat un arbore. În data de 06.05 au continuat lucrările, tăind alți doi arbori. Există un proiect de construire a unei rampe de acces pentru mame cu cărucioare și persoane cu dizabilități, proiect de care orădenii află din presă și care nu este făcut public. Semnează și tu petiția prin care cerem protejarea naturii din centrul orașului!
    546 din 600 Semnături
    Inițiat de Romina Popa
  • Interziceți vânzarea de trofee de urs în UE!/ Ban the selling of brown bear trophies in EU!
    Pentru ca pericolul intereselor economice ale asociațiilor de vânătoare din Romania să nu mai planeze asupra acestei specii protejate, trebuie ca uciderea urșilor sa nu mai poată fi transformată în profit. Interzicerea comercializării și deținerii (de la data intrării în vigoare a actului normativ) de trofee și carne de urs brun se impune ca cea mai eficientă și rapidă metodă prin care aceste derogări ilegale sa nu mai poată fi emise în mod abuziv. Dacă Statul român nu va lua măsurile legale, impuse de legislația națională și europeană privind conservarea speciilor și a ariilor protejate, ursul brun va fi dispărut deja ca specie, iar ariile protejate vor fi fost rase de pe fata pământului. Va rugam să dispuneți măsuri acum, până nu va fi prea târziu. For the danger of economic interest of the Romanian hunters’ associations will no longer be a threat for this protected species, the killing of brown bears should not be turned into profit anymore. The ban of selling and owning (since the normative act comes into force) of brown bear trophies and meat is the most efficient and fast method for these illegal derogations cannot be issued. If Romania will not take the legal measures required by the national and European legislation regarding the conservation of protected species and areas, the brown bear and the protected areas will disappear. Please take action now, before it will be too late!
    23.484 din 25.000 Semnături
    Inițiat de FPAM Federatia pentru Protectia Animalelor si Mediului Picture
  • Opriti distrugerea Parcului Natural Bucegi
    Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!
    267 din 300 Semnături
    Inițiat de Radu Ion Antonescu
  • Cerem stoparea imediată a tăierii pădurii din Parcul Național Retezat, de pe valea Râului Alb
    Poți citi mai multe despre situația de pe Valea Râului Alb aici: https://www.declic.ro/taieri-ilegale-parcul-national-retezat/ --------------------------------------------------------- Este siderant faptul că mafia lemnului a ajuns să ne mutileze chiar și primul nostru parc național, Parcul Național Retezat. Înseamnă că absolut nimic din patrimoniul natural al României nu mai este protejat. Parcurile naționale sunt de departe cele mai importate arii naturale protejate și peste tot în lume regula generală este că în parcurile naționale nu se efectuează exploatări forestiere. Exploatările forestiere nu afectează doar biodiversitatea, ele distrug solul, microrelieful, peisajul și afectează sedimentele din râu, așadar alterează cadrul fizico-geografic. OUG 57/2007 prevede că ”managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală”. Prin urmare, exploatarile forestiere in parcurile nationale sunt ilegale. Mai mult, Parcul Național Retezat nu are plan de management aprobat, deci nu există nicio zonare aprobată a parcului și nu se poate invoca nicio "derogare" prin zonare de la interdicția exploatării pădurii în parcul național. În baza principiului precauției din legislația de mediu orice exploatare trebuie sistată până la zonarea parcului prin plan de management aprobat. Mai mult, suntem în infringement pe păduri și pentru că amenajamente silvice din situri Natura 2000 au fost aprobate fără evaluare adecvată, cum este cazul și cu toate amenajamentele silvice din bazinul Râului Alb. Pădurea din bazinul superior al Râului Alb era neatinsă, așa cum trebuie să fie. Dar în 2013/2014, începând din zona de conservare specială a geoparcul adiacent, a fost prelungit (în loc să fie dezafectat) un drum de tractor, prin limba de grohotiș care asigurase până atunci o protecție naturală pentru pădurea de mai sus. Drumul ilegal a fost continuat în parcul național, ajungând până în golul alpin. Cu ajutorul acestui drum ilegal este distrusă pădurea din parcul național. Chiar dacă ar fi fost un drum legal, el trebuia închis demult, pentru că drumurile de tractor sunt drumuri temporare. Administrația parcului național a accesat fonduri europene dintr-o axă de finanțare destinată protecției naturii, dar le folosește ca să realizeze un plan de management care încalcă flagrant OUG 57/2007, plan prin care se facilitează exploatarea pădurii de pe cea mai sălbatică și valoroasă vale a parcului, o vale în care nu există nicio clădire, nici măcar un traseu turistic. A inclus, în draftul planului de management, bazinul Râului Alb în zona de conservare durabilă! Adică folosește fondurile exact pentru opusul destinației lor. Potrivit art. 22, alin (2) din OUG 57/2007 întreg bazinul Râului Alb din parcul național trebuie introdus în zona cu protecție strictă. Conform literaturii științifice Râul Alb este ultimul râu nealterat din Carpații Românești și trebuie folosit ca etalon, după cum prevede Ghidului nr. 10 pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa [1]. Este și cel mai important râu relativ la rezoluția IUCN ”Conservation of the last wild rivers of Europe” (WCC 2000 RES 047). Trebuie să încetăm să ne facem că nu știm ecologie, să încetăm să segmentăm și distrugem natura ”pe bucăți”. Râul Alb, fiind cel mai bine conservat râu complet din punct de vedere ecologic, trebuie să fie protejat. Dar starea râului depinde de integritatea pădurii din bazinul acestuia, care trebuie protejate în întregime, împreună cu râul. Sănătatea râului depinde de integritatea pădurii. Există mecanisme legale pentru compensarea proprietarilor de păduri de pe suprafețe unde exploatarea este interzisă. Nu există nicio scuză pentru distrugerea acestei văi, acestui ultim eșantion care mai poate arăta generațiilor următore cât de magnifice erau odinioară văile carpatine. Avem o directivă privind daunele de mediu, transpusă prin OUG 68/2007, care nu prea a fost aplicată încă în România. Distrugerile cauzate de tăierea drumului de tractor prin natura intactă și exploatarea efectuată cu ajutorul lui reprezintă cu siguranță daune de mediu grave. Vinovații trebui să aducă suprafețele afectate la starea inițială, în primul rând prin închiderea drumului de tractor și refacerea suprafeței distruse când drumul a fost taiat, pângărind natura neatinsă atât în parcul național, cât și în zona de conservare specială a geoparcului. [1] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/rra.3770
    4.451 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • STOP finanțării construcției de noi MHC-uri / STOP financing the construction of new SSHPPs
    Prin finanțarea amintită se alocă 7.2 milioane EURO pentru retehnologizarea, și CONSTRUIREA DE MICROHIDROCENTRALE [1] Am văzut cu toții ce înseamnă microhidrocentralele, cum au fost mutilate văi sălbatice ale Carpaților și cum rămân albii seci pentru a produce energie așa-zis ”verde”[2], deoarece evaluările de impact asupra mediului nu se fac în mod corect, sunt învăluite în corupție și nu există un control al autorităților responsabile precum Administrațiile Bazinale, Agențiile pentru Protecția Mediului sau Garda Națională de Mediu. În România funcţionează, în prezent, 528 microhidrocentrale cu puteri sub 4 MW, cu o capacitate instalată totală de 468,6 MW, conform celor mai recente date ale Transelectrica[3]. Asta înseamnă o capacitate de producție cam cât a unui baraj mărișor [4]. Ei bine, nu numai că se distrug ireversibil râuri și peisaje, dar aceste microhidrocentrale nici măcar nu produc mare lucru, astfel cantitatea de energie obținută din investiții noi ar putea fi produsă prin retehnologizarea unor microhidrocentrale existente, cu investiții nu doar într-o tehnologie mai performantă ci și în îmbunătățirea conectivității, astfel încât peștii să se poată deplasa din nou pe cursurile de apă. Prin retehnologizare, capacitatea de producție a MHC-urilor deja construite ar putea fi îmbunătățită substanțial, cu impact de mediu practic zero. Pe de altă parte, există alternative de energie regenerabilă cu adevărat verzi, cu impact redus asupra naturii și atunci se pune întrebarea – de ce să ne distrugem și acele puține cursuri de apă care mai sunt încă naturale? Să nu uităm că energia solară a devenit cea mai ieftină sursă de energie regenerabilă, cu costuri de mediu infime [5]. Să ne bineînțelegem, au fost distruse deja sute de râuri, pentru a se construi 528 de microhidrocentrale, care produc în total, cam cât produce un baraj mai mărișor! Multe dintre aceste MHC-uri vor fi abandonate datorită ineficienței acestora, după dispariția schemei de sprijin, fără să existe planuri de reconstrucție a mediului! Atragem atenția că MHC-urile reprezintă o crimă de mediu, amenajarea lor în vremuri actuale fiind în totală opoziție cu ceea ce se întâmplă râurilor din țările civilizate, unde există o tendință clară în ceea ce privește renaturarea acestora, baraje importante fiind înlăturate pentru a se restabili rute de migrație a peștilor întrerupte timp de zeci de ani (uneori mai mult de un secol) [6]. De asemenea, construirea unor noi MHC-uri CONTRAVINE strategiei Uniunii Europene, care prevede ca până în anul 2030 să aibă loc refacerea cursului natural a cel puțin 25.000 de km din lungimea râurilor din spațiul european [7]! Astfel, în timp ce retehnologizarea MHC-urilor existente, cu potențialul de a integra facilități adecvate de migrație a peștilor este binevenită, finanțarea unor MHC-uri noi este inacceptabilă. Semnează petiția, nu ne mai putem permite să pierdem râuri, îngroșând buzunare ale unor ”băieți deștepți”! [1] Ghidul solicitantului https://www.innovasjonnorge.no/globalassets/eea-grants/romania/ro-energy/hydropower/2020_ro-energy_call-1-hydropower_v.1.0-nov.2020_final_ro-translation.pdf [2] ROMANIA, TE IUBESC! - PRAPAD IN NUMELE ENERGIEI VERZI https://protvplus.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/episodul/1618-romania-te-iubesc-prapad-in-numele-energiei-verzi [3] PATRES Producătorii de energie hidro vor intra în faliment datorită taxelor solicitate de Apele Române https://www.agerpres.ro/economic-intern/2021/02/16/patres-producatorii-de-energie-hidro-vor-intra-in-faliment-din-cauza-taxelor-percepute-de-apele-romane--662315 [4] Hidrocentrale construite https://www.arcgis.com/apps/MapSeries/index.html?appid=ce0b7dd5d70c40edb8973382f2df2e3b# [5] Energia solară, oficial, cea mai ieftină sursă de electricitate din istorie https://www.go4it.ro/content/stiinta/energia-solara-oficial-cea-mai-ieftina-sursa-de-electricitate-din-istorie-19160629/ [6] Harta europeană a barierelor de migrație înlăturate https://damremoval.eu/dam-removal-map-europe/ [7] Comisia Europeană https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/QANDA_20_886 ENGLISH Title: STOP financing the construction of new SSHPPs What do you want to achieve: Elimination of funding for “construction of small scale hydro power plants” through Call 1.1 ‘Increased capacity to deliver renewable energy’ – Hydropower, for the Energy Programme in Romania financed under the EEA financial mechanism 2014-2021 Why it is important: The mentioned funding allocates 7.2 million EURO for the refurbishment, and the CONSTRUCTION OF NEW SMALL SCALE HYDRO POWER PLANTS - SSHPPs [1] We have all seen what SSHPPs mean, how wild valleys of the Carpathians have been mutilated and how dry river beds have been left, in order to produce so-called “green” energy [2], because environmental impact assessments are not done correctly, they are shrouded in corruption and there is no control of the responsible authorities such as the Water Basin Administrations, the Environmental Protection Agencies or the National Environmental Guard. In Romania, there are currently 528 SSHPPs with capacities below 4 MW, with a total installed capacity of 468.6 MW, according to the latest data from Transelectrica [3]. This means a production capacity of about as much as a large dam [4]. Well, not only rivers and landscapes are irreversibly destroyed, but these small scale hydro power plants do not even produce much, so the amount of energy produced obtained from new investments could be produced by upgrading existing SSHPPs, with investments not only in new technologies , but also in improving connectivity, so that fish can move again freely on the watercourses. ........................................................ FOR ENTIRE ENGLISH TEXT PLEASE FOLLOW THIS LINK: https://textsaver.flap.tv/lists/3vcf
    1.470 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Aqua Crisius Picture