Pentru că libertatea de conștiință este garantată de constituție, iar noi considerăm că aceasta nu merge doar într-o direcție, aceea a satirizării sacrului. Nu suntem împotriva umorului religios, nu suntem împotriva criticării abuzurilor clericilor și ale absurdităților elucubrate de unii dintre ei prin media, dar suntem total împotriva folosirii simbolurilor și figurilor sacre în scop satiric, activist sau provocator. Și de-o parte, și de alta: nici grupurile identitare, nici partidele politice, nu ar trebui să aibă permisiunea de-a instrumentaliza Crucea, icoanele și alte elemente de cult în alte scopuri decât cele cărora au fost menite. A nu se înțelege că, de pildă, Crucea nu poate fi folosită în spectacole ori filme distopice sau satirice menite să pună ÎNTREBĂRI despre credință! Însă și asta, cu măsură! 

Situația drumurilor din localitatea Dumbrava nu este doar o problemă de confort sau de aspect estetic: este o problemă de siguranță, sănătate și drept egal al cetățenilor la servicii publice decente. Lipsa asfaltării și reparațiilor duce la: • formarea excesivă de praf, care afectează sănătatea oamenilor, în special copii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii; • poluarea aerului și a solului din imediata apropiere a drumurilor; • deteriorarea frecventă a vehiculelor (șasiu, suspensii, anvelope), care implică cheltuieli suplimentare pentru menținere; • acces dificil sau întârziat pentru ambulanță, poliție și pompieri în caz de urgență, permițând apariția unor situații de risc major pentru sănătate și siguranță. Acestea sunt aspecte de interes public esențiale, care ar trebui rezolvate de Primărie, în conformitate cu legislația privind bunurile publice și responsabilitatea administrației locale. În condițiile în care alte sate din comuna Itești au beneficiat de reabilitări și modernizări ale drumurilor, inclusiv cu sprijin din fonduri europene sau județene, localitatea Dumbrava a fost sistematic neglijată. Există convingerea puternică în rândul populației că această lipsă de investiții este legată de faptul că o parte semnificativă a cetățenilor nu a votat pentru actualul primar, ceea ce transformă o problemă de infrastructură într‑o problemă de discriminare și de imixtiune politică în gestionarea bunului comun. În plus, cetățenii din Dumbrava își plătesc regulat impozitele și contribuțiile la bugetul local, dar nu beneficiază de un minim de servicii publice corespunzătoare, în special în ceea ce privește infrastructura rutieră. Această situație generează frustrare, renunțarea la proiecte de dezvoltare personală și de afaceri, precum și dorința unor tineri de a migra către alte localități mai bine administrate. Localitatea Dumbrava dispune de o poziție geografică favorabilă: aproape de orașul Bacău, de autostrada A7 și de DN2, ceea ce ar putea sprijini un potențial economic și demografic important. Lipsa investițiilor în drumuri, însă, încurajează alegerea altor localități din împrejurimi, unde infrastructura este mai bine întreținută, ceea ce duce în mod direct la stagnare și chiar la declin demografic. De ce ar trebui să se alăture alți oameni? Acesta este un caz în care multe persoane sunt afectate în același mod și în care acțiunea colectivă are un efect real de presiune politică și de schimbare. Cu cât mai mulți cetățeni din Dumbrava și din comuna Itești semnează și susțin petiția, cu atât mai dificilă devine pentru administrație ignorarea situației. Alăturarea la campanie înseamnă: • solidaritate între locuitori și recunoașterea dreptului la un mediu sigur și curat; • exercitarea dreptului de inițiativă și participare civică, pentru a cere în mod pașnic și constructiv respectarea obligațiilor legale ale autorităților; • oportunitatea de a transforma frustrarea în acțiune practică, care poate conduce la reabilitarea drumurilor, la reîncrederea în comunitate și la o dezvoltare mai echilibrată a întregii comune.

Stadionul Emil Alexandrescu din Copou este folosit zilnic de sute de ieșeni care vor să facă sport, să se antreneze sau pur și simplu să aibă grijă de sănătatea lor. Cerem condiții decente pentru toți: grupuri sanitare funcționale, apă potabilă de calitate, iluminare, acces clar, reguli vizibile pentru folosirea pistei și soluții pentru depozitarea bunurilor personale. Această petiție nu este doar despre un stadion, ci despre respectul față de oamenii care aleg mișcarea, sănătatea și sportul. Primele sesizari au fost realizate pe platforma de sesizari a Primariei Iasi (https://eportal.primaria-iasi.ro/) la urmatoarele date: 19/03/2024 si 19/08/2025 (nr. raspuns: 36701/2024 si 104101/2025). Consider ca nu au fost indeplinite cererile acestor sesizari. Semnează și tu dacă vrei ca Stadionul din Copou să fie un spațiu sigur, curat și civilizat pentru întreaga comunitate.

Vreau sa ii indem si pe altii sa fie de acord cu mine si sa sustinem educatia sexuala in scoli. Cu educatia sexuala in scoli putem preveni multe cazuri de nasteri nedorite, complicate, periculoase s.a.m.d.

Recorder a publicat o investigație care arată cum se pun pile și se dau funcții politice în Poliție. În loc să verifice faptele, purtătorul de cuvânt al Poliției a ieșit public și i-a acuzat pe jurnaliști că „destabilizează statul” și că încalcă legea, deși a recunoscut că el nici nu s-a uitat la tot materialul. N-a adus nicio dovadă, doar amenințări. Îmi pasă pentru că povestea asta ne privește direct pe noi. Când ai o problemă, strigi după Poliție să te apere. Dar când Poliția devine o structură aservită politic, ea nu ne mai protejează pe noi, ci își protejează propriile privilegii. Când un oficial în uniformă atacă jurnaliștii independenți doar pentru că spun adevărul, mesajul ascuns este pentru noi toți: „Ciocul mic, nu aveți voie să știți ce facem noi din banii voștri”. Dacă îi lăsăm să îi reducă la tăcere pe cei care au curajul să vorbească, mâine-poimâine nu o să mai aibă cine să strige când ni se întâmplă nouă o nedreptate. De asta semnez petiția: ca să tragem o linie roșie și să le arătăm că nu ne pot intimida.”

De ce să semnezi?  Pentru că banii tăi au fost luați printr-o taxă „provizorie” care s-a dovedit ilegală. Pentru că ești umilit la ghișeu și blocat de un soft care te obligă să plătești ce nu datorezi. Este timpul să arătăm că suntem o comunitate unită care nu acceptă să fie jefuită!  ​Semnează și cere-ți banii înapoi! Distribuie să afle tot Sectorul 4! 

  • Sunt banii noștri: Partidele politice primesc anual zeci de milioane de euro direct din buzunarul contribuabililor (subvenții de la stat). Avem dreptul legal și moral să știm exact pe ce se duc acești bani. • Prevenirea corupției și a spălării de bani: Paradisurile fiscale sunt folosite la nivel global pentru a ascunde beneficiarii reali, a evita taxele și a spăla bani. Politica românească nu trebuie să finanțeze rețele obscure. • Siguranță națională: Deciziile politice mizează sute de miliarde de euro din bugetul național și fonduri europene. Nu putem permite ca partidele sau candidații să fie influențați de interese ascunse în spatele unor firme-fantomă de peste mări. “Semnează și tu pentru o politică curată! Dacă vrei ca politicienii să nu mai poată ascunde destinația banilor și vrei să blocăm accesul off-shore-urilor în democrația noastră, adaugă semnătura ta și distribuie această petiție!”  

Oamenii nu își mai pot desfășura normal activitățile de bază: igienă, gătit, spălat sau îngrijirea copiilor și a persoanelor vârstnice. Deși plătim facturile la timp, serviciul furnizat de RAJA S.A. este de foarte multe ori necorespunzător. Considerăm inacceptabil ca într-o comunitate întreagă accesul la apă să devină o problemă permanentă. Cerem soluții reale, investiții și respect pentru cetățeni.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Această problemă nu afectează doar câteva persoane, ci întreaga comunitate din Giroc. Dezvoltarea urbanistică haotică, lipsa infrastructurii corespunzătoare și lipsa de reacție a autorităților au impact direct asupra calității vieții tuturor locuitorilor. Fiecare construcție realizată fără respectarea regulilor înseamnă: - mai puține spații verzi; - trafic și parcări improvizate; - infrastructură suprasolicitată; - scăderea siguranței și a confortului locuirii; - deprecierea valorii proprietăților; - lipsa transparenței și a încrederii în instituțiile publice. Mulți cetățeni au făcut deja sesizări, însă au primit răspunsuri incomplete sau nu au primit răspuns deloc. Tocmai de aceea este nevoie de o voce comună și de implicarea unui număr cât mai mare de persoane. Împreună putem solicita: - respectarea legii și a regulilor de urbanism; - controale reale și transparente; - răspunsuri clare din partea autorităților; - dezvoltare responsabilă și infrastructură adecvată; - protejarea interesului public și a drepturilor cetățenilor. Doar prin implicare civică și acțiune colectivă putem opri abuzurile și contribui la un Giroc dezvoltat corect, legal și în interesul comunității.

  România este măturată de fenomene meteo extreme, iar lipsa de acțiune a autorităților ne costă viitorul alimentar. Doar în luna mai 2026, episoadele violente de grindină au pus la pământ sute de hectare de viță-de-vie în Vrancea, au distrus livezi întregi în Gorj și au compromis culturile de porumb și floarea-soarelui în vestul țării. În timp ce fermierii privesc neputincioși cum munca lor de o viață este transformată în gheață în doar câteva minute, infrastructura națională antigrindină – plătită din banii noștri – este blocată din motive birocratice și dezinformări grosolane. Sistarea lansărilor de rachete nu a adus ploaie, așa cum pretindeau falșii profeți ai secetei, ci a lăsat România complet vulnerabilă în fața dezastrelor climatice. Consecințele le suportăm deja cu toții: 1. Fermierii intră în faliment din cauza pagubelor de până la 70-100% per cultură. 2. Companiile de asigurări scumpesc masiv polițele sau refuză să mai asigure zonele expuse. 3. Consumatorii români vor plăti prețuri duble în piețe și magazine pentru fructe, legume și produse românești.  Semnează și tu! Protejează pământul românesc, susține fermierii și salvează mâncarea curată de la distrugere! 

În tot mai multe localități din România, conflictele om–urs au devenit o sursă reală de teamă, tensiune și nesiguranță pentru comunități. Oamenii au nevoie să se simtă protejați, iar autoritățile locale au nevoie de instrumente reale de prevenție și intervenție, nu doar de reacții de urgență după apariția unei tragedii. În multe cazuri, lipsa măsurilor preventive, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, lipsa infrastructurii anti-conflict și lipsa pregătirii administrative contribuie la agravarea situațiilor de risc. Fără prevenție și fără mecanisme locale clare, conflictele continuă să se repete. Această inițiativă susține măsuri concrete pentru reducerea conflictelor om–urs prin prevenție, monitorizare, educație comunitară și intervenție graduală, astfel încât viața oamenilor să fie protejată fără ca fauna sălbatică să devină victima unor probleme administrative și preventive nerezolvate. În același timp, multe dintre cauzele care favorizează apariția conflictelor rămân insuficient monitorizate sau controlate: gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, sursele antropice de hrană, perturbarea habitatelor, activități ilegale și existența unor situații documentate public care indică posibile acte de cruzime, capturare ilegală sau afectare a faunei sălbatice. Fără identificarea și reducerea reală a factorilor care determină coborârea exemplarelor de urs către localități, conflictele vor continua să fie tratate doar după apariția situațiilor de risc, în loc să fie prevenite. Atunci când violența împotriva animalelor este ignorată, minimizată sau sancționată superficial, societatea transmite un mesaj periculos: că suferința unei ființe vulnerabile nu contează și că astfel de fapte pot rămâne fără consecințe reale. Numeroase studii și specialiști au evidențiat legătura dintre cruzimea repetată împotriva animalelor, lipsa de empatie și comportamentele agresive sau antisociale. Aplicarea reală a legii nu înseamnă doar protecția animalelor, ci și protejarea valorilor unei societăți sănătoase, bazate pe responsabilitate, prevenție și respect față de viață. Schimbarea este importantă pentru că siguranța comunităților nu ar trebui să depindă de improvizație, lipsă de coordonare sau reacții luate prea târziu. Comunitățile au nevoie de soluții reale, responsabile și aplicabile înainte ca alte situații să escaladeze în tragedii evitabile. Modelul complet al Planului Local Urgent pentru prevenirea și gestionarea conflictelor om–urs, incluzând măsuri operative, proceduri preventive, infrastructură anti-conflict și mecanisme de intervenție graduală, poate fi consultat aici:  https://doi.org/10.5281/zenodo.20175587