Întreaga comunitate de locatari a Beta Residence si Terra Gardens, împreună cu restul locatarilor din suburbia Cluj—Chinteni vor beneficia enorm de aceasta linie de transport, ne-având nevoie de escala la autogara Beta (singura linie curenta de acces cu transport public la Cluj-Napoca) pentru a face legătura intre orice alt punct de interes din Cluj-Napoca.

 În fiecare zi, mii de bucureșteni sunt obligați să împartă trotuarele cu trotinete electrice conduse cu viteză printre pietoni și cu dispozitive abandonate la întâmplare după încheierea curselor.  Copii, persoane în vârstă, părinți cu cărucioare și persoane cu dizabilități sunt nevoiți să ocolească trotinete lăsate pe trotuare, lângă treceri de pietoni, în stațiile transportului public sau chiar în fața intrărilor în blocuri.  Situația este cu atât mai greu de acceptat cu cât proprietarii de autoturisme plătesc taxe pentru ocuparea domeniului public și sunt sancționați dacă parchează neregulamentar. În schimb, firmele care închiriază trotinete își desfășoară activitatea folosind gratuit domeniul public ca spațiu de depozitare, iar utilizatorii pot abandona vehiculele aproape oriunde.  Tot mai mulți minori utilizează aceste dispozitive fără pregătire, fără experiență și fără respectarea regulilor de circulație, crescând riscul unor accidente grave.  Spațiul public trebuie să aparțină comunității. Trotuarele trebuie să fie sigure pentru pietoni, nu transformate în piste improvizate sau în parcări pentru trotinete.  Dacă și dumneavoastră considerați că Bucureștiul trebuie să redea prioritatea pietonilor și să administreze corect domeniul public, vă invităm să semnați această petiție. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Solicităm amenajarea unui nou parc de calistenice într-o zonă accesibilă din municipiul Constanța, pentru a oferi locuitorilor un spațiu modern, gratuit și sigur destinat activității fizice.  Calistenicele reprezintă un sport aflat într-o continuă creștere, practicat de copii, adolescenți și adulți. Acest tip de antrenament dezvoltă forța, mobilitatea, coordonarea și rezistența folosind propria greutate corporală, fără a necesita echipamente costisitoare sau abonamente la sală.  În prezent, numărul spațiilor special amenajate pentru calistenice din Constanța este limitat, iar acestea sunt adesea aglomerate sau insuficient echipate pentru numărul tot mai mare de practicanți. 

Pentru fiecare posesor de dronă din România, organizarea unui simplu zbor recreativ presupune deplasări, proceduri administrative și o planificare dificilă. Bucureștiul și numeroase orașe mari, printre care Constanța, Cluj, Arad, Timișoara, Suceava, Iași, Brașov și Craiova, sunt acoperite de zone geografice UAS restrictive în care zborurile sunt restricționate ori supuse unor condiții suplimentare. Situații similare există și în numeroase destinații turistice de la munte sau de la mare. În funcție de perimetrul ales, operatorul trebuie să informeze unitatea de trafic aerian sau să obțină  autorizarea instituției responsabile. Unele solicitări trebuie depuse cu mai multe zile lucrătoare înainte și pot necesita documente care să justifice scopul zborului. Aceste proceduri sunt greu de adaptat unui hobby dependent de vreme, vânt și timpul liber al operatorului. Între depunerea solicitării și data programată, condițiile meteorologice se pot schimba, iar reprogramarea poate presupune modificarea sau reluarea procedurii. În aceste condiții, unii posesori renunță să mai folosească dronele, le vând sau își asumă riscul unor zboruri efectuate fără respectarea procedurilor. Alte persoane renunță la achiziție după ce constată că drona poate fi utilizată legal cu dificultate în apropierea domiciliului. Problema afectează inclusiv dronele cu masa maximă la decolare sub 250 de grame, operate în subcategoria A1, concepută pentru operațiuni cu risc redus. Chiar dacă aceste drone nu necesită, în condițiile generale ale categoriei Open, o autorizație operațională prealabilă, restricțiile stabilite prin zonele geografice UAS rămân obligatorii. Dimensiunea propusă de minimum 500 × 500 de metri ar permite desfășurarea unor zboruri recreative, exerciții de pilotaj și activități FPV, fără limitarea dronelor la un spațiu insuficient pentru manevre sigure. În interiorul perimetrului, utilizatorii ar respecta în continuare regulile generale privind siguranța, altitudinea stabilită, protecția persoanelor, operarea în raza vizuală. Un asemenea spațiu ar reuni pasionații într-un loc cunoscut, accesibil și stabilit în urma unei evaluări de siguranță. Utilizatorii ar putea zbura împreună, și-ar putea perfecționa abilitățile de pilotaj și ar putea învăța regulile de operare responsabilă. Pentru tineri, dronele pot reprezenta o activitate  educativă. Pilotajul, construcția și configurarea dronelor dezvoltă interesul pentru electronică, mecanică, programare, fotografie, filmare și tehnologii aeronautice de viitor. Existența unor locuri legale și accesibile ar permite organizarea unor activități educative, demonstrații, întâlniri și evenimente dedicate. Pentru autorități, perimetrele urbane ar putea reduce numărul solicitărilor individuale și numărul zborurilor efectuate fără respectarea procedurilor. Activitatea ar fi concentrată în locuri cunoscute, semnalizate și îndepărtate de obiectivele sensibile. Din punct de vedere economic, creșterea numărului de utilizatori ar susține cererea pentru drone, componente, baterii, echipamente FPV, servicii de instruire, reparații, filmare și alte activități specializate. Pentru posesorii de drone, aceste perimetre ar însemna posibilitatea de a zbura legal aproape de domiciliu, fără deplasări repetate în afara orașului și fără obținerea unei aprobări separate pentru fiecare ieșire recreativă. Solicităm instituțiilor competente să pună în aplicare prevederile care permit delimitarea și publicarea unor zone geografice UAS destinate operațiunilor din categoria Open. Crearea acestor perimetre ar proteja siguranța spațiului aerian și le-ar permite posesorilor de drone să își practice pasiunea legal, responsabil și aproape de domiciliu. 

  Este important pentru că întreruperile frecvente de energie electrică și fluctuațiile de tensiune afectează direct viața de zi cu zi a locuitorilor din Lepșa și Greșu, dar și activitatea pensiunilor, magazinelor și a celorlalte afaceri locale. Într-o zonă montană, lipsa energiei electrice poate însemna mai mult decât un simplu disconfort: pot fi afectate sistemele de încălzire, pompele de apă, frigiderele, centralele, echipamentele de comunicații și aparatura electrică. Problema este cu atât mai importantă cu cât Lepșa și Greșu sunt localități turistice, iar întreruperile repetate afectează nu doar comunitatea locală, ci și experiența turiștilor și imaginea zonei. O rețea electrică sigură și stabilă este o condiție de bază pentru trai normal, pentru dezvoltarea turismului și pentru funcționarea economiei locale. De aceea, este nevoie de o soluție durabilă, nu doar de intervenții punctuale după fiecare avarie.

Pentru că viitorul nostru financiar trebuie să fie construit prin alegere, responsabilitate și libertate. Mulți dintre noi muncim de la o vârstă tânără și contribuim la un sistem în care nu avem posibilitatea de a decide cum sunt folosiți o parte din banii câștigați prin munca noastră. Această campanie nu cere eliminarea pensiei publice, ci cere un drept simplu: dreptul tinerilor de a alege și de a-și asuma responsabilitatea pentru propriul viitor. Alăturându-te acestei inițiative, susții ideea că fiecare persoană ar trebui să aibă acces la informații clare și posibilitatea de a lua decizii importante despre economiile sale pe termen lung. O schimbare reală începe atunci când oamenii își exprimă vocea. Dacă și tu crezi că generațiile tinere merită să fie ascultate și că sistemele publice trebuie să evolueze odată cu societatea, semnează această petiție. Împreună putem deschide o dezbatere despre libertate financiară, responsabilitate și despre cum putem construi un sistem mai adaptat realităților de astăzi.

   Locuitorii cartierului Racadau folosesc din ce in ce mai mult bicicleta pentru deplasari zilnice, activitati sportive si recreere. Cu toate acestea, in zona Pietonalei Valea Cetatii nu exista un spatiu securizat unde bicicletele sa poata fi lasate in siguranta. Un garaj securizat pentru biciclete ar contribui la reducerea furturilor, ar incuraja utilizarea transportului alternativ si ar face cartierul mai prietenos cu locuitorii care aleg mijloace de deplasare sustenabile. In plus, o astfel de investitie ar completa infrastructura deja dezvoltata de Municipiul Brasov pentru mobilitate urbana si ar raspunde unei nevoi reale a comunitatii. Daca locuiesti in Racadau, folosesti bicicleta sau iti doresti un cartier mai putin aglomerat si mai putin poluat, aceasta initiativa te priveste direct. Prin semnarea petitiei: • sustii dezvoltarea infrastructurii pentru biciclisti; • contribui la cresterea sigurantei bicicletelor in cartier; • incurajezi un stil de viata activ si sanatos; • sprijini reducerea traficului si a poluarii; • ajuti comunitatea sa obtina o investitie utila pentru locuitori. Cu cat mai multe persoane sustin aceasta cerere, cu atat mesajul transmis Primariei Municipiului Brasov va fi mai puternic. Impreuna putem demonstra ca exista o nevoie reala pentru amenajarea unui garaj securizat pentru biciclete in zona Pietonalei Valea Cetatii. Semneaza si distribuie petitia pentru un Racadau mai sigur, mai verde si mai prietenos cu biciclistii! 🚲

Prin implementarea acestei linii de transport, comunitatea locala ar avea doar de câștigat. De exemplu, o astfel de linie ar ajuta comunitatea cartierului Borhanci să aibă un acces mai ușor spre puncte de interes precum Cluj Arena,  BT Arena, malul Someșului, Vivo Mall și i-ar face mai implicați în viața orașului. Realizarea acestei linii ar putea să reducă timpul de așteptare în traficul din zonă. Totodata, pe traseu se află și stația de cercetare a USAMV, iar un astfel de traseu ar facilita accesul direct studenților facultății din zone precum Mănăștur și Grigorescu, ceea ce ar spori accesul la stația de cercetare .    

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

  România are nevoie de o administrație fiscală modernă, care să încurajeze conformarea voluntară și dezvoltarea mediului de afaceri, nu să aplice aceleași consecințe contribuabililor de bună-credință și celor care refuză să respecte legea. În prezent, dacă o societate depune cu întârziere situațiile financiare anuale, chiar și atunci când remediază imediat situația după notificarea ANAF, poate pierde regimul fiscal aplicabil. Astfel, sunt tratați la fel contribuabilii care își îndeplinesc obligațiile imediat după notificare și cei care ignoră complet obligațiile fiscale. Într-o economie digitalizată, întârzierile pot apărea și din cauze obiective: atacuri informatice, indisponibilitatea sistemelor informatice, probleme tehnice sau alte incidente independente de voința contribuabilului. O administrație modernă trebuie să țină seama de aceste realități și să încurajeze remedierea rapidă a neconformităților. Modificarea propusă nu elimină sancțiunile și nu încurajează întârzierile. Ea stabilește doar că sancțiunea privind modificarea vectorului fiscal trebuie aplicată contribuabililor care nu se conformează nici după notificarea ANAF, nu celor care își îndeplinesc obligațiile în termenul acordat. O astfel de schimbare ar avea efecte pozitive asupra economiei românești: • ar încuraja conformarea voluntară și dialogul dintre contribuabili și administrația fiscală; • ar reduce litigiile și costurile administrative suportate atât de stat, cât și de mediul privat; • ar oferi stabilitate fiscală întreprinderilor, în special IMM-urilor, care reprezintă motorul economiei românești; • ar permite antreprenorilor să își concentreze resursele pe investiții, dezvoltare și crearea de locuri de muncă, nu pe consecințe administrative disproporționate; • ar consolida încrederea în instituțiile statului și ar transmite un mesaj clar că buna-credință și conformarea voluntară sunt recunoscute și încurajate. O economie competitivă se construiește prin reguli ferme, dar echitabile. Statul trebuie să sancționeze neconformarea persistentă, însă trebuie să ofere și posibilitatea reală de remediere celor care demonstrează bună-credință. O administrație fiscală care încurajează conformarea voluntară este mai eficientă, colectează mai bine veniturile bugetare și contribuie la dezvoltarea sustenabilă a economiei.   Schimbarea nu are impact negativ asupra bugetului de stat.  Pentru că:  •  situațiile financiare sunt depuse oricum;  •  impozitele sunt datorate și se plătesc conform legii;  •  statul nu pierde venituri fiscale.  În schimb, statul:   •  reduce contestațiile și procesele;  •  reduce volumul de muncă administrativă;  •  menține stabilitatea fiscală a întreprinderilor care se conformează;  •  creează un climat mai predictibil pentru investiții.  

Mii de români riscă să piardă dreptul la TVA redus de 9% pentru locuințele achiziționate prin antecontracte anii trecuti deoarece tranzacțiile nu pot fi finalizate din cauza blocajului sistemelor informatice ale ANCPI. Din cauza indisponibilității sistemelor informatice ale ANCPI, notarii nu pot obține extrasele de carte funciară necesare autentificării contractelor și nu pot efectua formalitățile de înscriere în Cartea Funciară. Fără aceste proceduri obligatorii prin lege, tranzacțiile imobiliare nu pot fi finalizate, iar mii de cumpărători riscă să piardă cota redusă de TVA de 9% din motive care nu le sunt imputabile.   Multi cetateni erau deja programati sa semneze actele finale si nu au mai putut din cauza acestui blocaj informatic. Nu este corect ca românii să suporte consecințele unui blocaj administrativ pe care nu îl pot controla.