Prin implementarea acestei linii de transport, comunitatea locala ar avea doar de câștigat. De exemplu, o astfel de linie ar ajuta comunitatea cartierului Borhanci să aibă un acces mai ușor spre puncte de interes precum Cluj Arena,  BT Arena, malul Someșului, Vivo Mall și i-ar face mai implicați în viața orașului. Realizarea acestei linii ar putea să reducă timpul de așteptare în traficul din zonă. Totodata, pe traseu se află și stația de cercetare a USAMV, iar un astfel de traseu ar facilita accesul direct studenților facultății din zone precum Mănăștur și Grigorescu, ceea ce ar spori accesul la stația de cercetare .    

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

  România are nevoie de o administrație fiscală modernă, care să încurajeze conformarea voluntară și dezvoltarea mediului de afaceri, nu să aplice aceleași consecințe contribuabililor de bună-credință și celor care refuză să respecte legea. În prezent, dacă o societate depune cu întârziere situațiile financiare anuale, chiar și atunci când remediază imediat situația după notificarea ANAF, poate pierde regimul fiscal aplicabil. Astfel, sunt tratați la fel contribuabilii care își îndeplinesc obligațiile imediat după notificare și cei care ignoră complet obligațiile fiscale. Într-o economie digitalizată, întârzierile pot apărea și din cauze obiective: atacuri informatice, indisponibilitatea sistemelor informatice, probleme tehnice sau alte incidente independente de voința contribuabilului. O administrație modernă trebuie să țină seama de aceste realități și să încurajeze remedierea rapidă a neconformităților. Modificarea propusă nu elimină sancțiunile și nu încurajează întârzierile. Ea stabilește doar că sancțiunea privind modificarea vectorului fiscal trebuie aplicată contribuabililor care nu se conformează nici după notificarea ANAF, nu celor care își îndeplinesc obligațiile în termenul acordat. O astfel de schimbare ar avea efecte pozitive asupra economiei românești: • ar încuraja conformarea voluntară și dialogul dintre contribuabili și administrația fiscală; • ar reduce litigiile și costurile administrative suportate atât de stat, cât și de mediul privat; • ar oferi stabilitate fiscală întreprinderilor, în special IMM-urilor, care reprezintă motorul economiei românești; • ar permite antreprenorilor să își concentreze resursele pe investiții, dezvoltare și crearea de locuri de muncă, nu pe consecințe administrative disproporționate; • ar consolida încrederea în instituțiile statului și ar transmite un mesaj clar că buna-credință și conformarea voluntară sunt recunoscute și încurajate. O economie competitivă se construiește prin reguli ferme, dar echitabile. Statul trebuie să sancționeze neconformarea persistentă, însă trebuie să ofere și posibilitatea reală de remediere celor care demonstrează bună-credință. O administrație fiscală care încurajează conformarea voluntară este mai eficientă, colectează mai bine veniturile bugetare și contribuie la dezvoltarea sustenabilă a economiei.   Schimbarea nu are impact negativ asupra bugetului de stat.  Pentru că:  •  situațiile financiare sunt depuse oricum;  •  impozitele sunt datorate și se plătesc conform legii;  •  statul nu pierde venituri fiscale.  În schimb, statul:   •  reduce contestațiile și procesele;  •  reduce volumul de muncă administrativă;  •  menține stabilitatea fiscală a întreprinderilor care se conformează;  •  creează un climat mai predictibil pentru investiții.  

Mii de români riscă să piardă dreptul la TVA redus de 9% pentru locuințele achiziționate prin antecontracte anii trecuti deoarece tranzacțiile nu pot fi finalizate din cauza blocajului sistemelor informatice ale ANCPI. Din cauza indisponibilității sistemelor informatice ale ANCPI, notarii nu pot obține extrasele de carte funciară necesare autentificării contractelor și nu pot efectua formalitățile de înscriere în Cartea Funciară. Fără aceste proceduri obligatorii prin lege, tranzacțiile imobiliare nu pot fi finalizate, iar mii de cumpărători riscă să piardă cota redusă de TVA de 9% din motive care nu le sunt imputabile.   Multi cetateni erau deja programati sa semneze actele finale si nu au mai putut din cauza acestui blocaj informatic. Nu este corect ca românii să suporte consecințele unui blocaj administrativ pe care nu îl pot controla.

Fără investiții în cercetare și inovare, România își amanetează viitorul economic. În timp ce media Uniunii Europene alocă peste 2% din PIB pentru cercetare și dezvoltare, țara noastră rămâne blocată la un nivel critic de aproximativ 0,5%, ocupând constant ultimul loc în Tabloul de Bord European privind Inovarea (EIS). Consecințele acestei subfinanțări cronice se simt direct în societate: 1. Exodul creierelor: Tinerii cercetători, doctoranzii și specialiștii capabili sunt forțați să plece în străinătate pentru a-și continua activitatea în condiții decente și laboratoare moderne. 2. Economie bazată pe muncă ieftină: Fără inovare autohtonă și transfer tehnologic către IMM-uri, România rămâne o economie de consum și de lohn, dependentă de importul de tehnologie și lipsită de locuri de muncă înalt calificate și bine plătite. 3. Nerespectarea legii: Legea prevede un prag țintă de 1% din PIB pentru finanțarea publică a R&D, însă această obligație este ignorată sistematic la fiecare construcție bugetară. Aceasta nu este doar o luptă a comunității științifice sau a universităților — este o cauză care afectează viitorul fiecărui cetățean. Alătură-te acestei campanii pentru că: 1. Oprim plecarea tinerilor din țară: Fiecare semnătură este un semnal clar că ne dorim ca tinerii noștri performanți să aibă resurse, oportunități și respect acasă, nu doar peste hotare. 2. Punem presiune pe decidenți înainte de aprobarea bugetului: Politicienii funcționează pe bază de priorități electorale și presiune publică. Cu cât suntem mai mulți, cu atât devine mai greu pentru Guvern și Parlament să ignore 1% din PIB pentru R&D. 3. Milităm pentru bani publici cheltuiți cu cap: O economie bazată pe cunoaștere creează locuri de muncă mai bine plătite, servicii publice mai bune și un trai mai bun pentru noi toți. 4. Cerem responsabilitate și transparență: Nu cerem doar bani, ci o reformă reală: evaluări corecte, infrastructură de laborator modernă și combaterea risipirii fondurilor. Fără sprijinul tău, cercetarea va rămâne o simplă anexă ignorată în bugetul de stat. Semnează și dă mai departe pentru o Românie care creează tehnologie, nu doar o importă!

Fiecare semnătură înseamnă o speranță și un gest de dragoste față de Casa lui Dumnezeu. Împreună putem arăta că această biserică este vie, iubită și necesară comunității. Vă mulțumim din suflet pentru tot sprijinul și pentru toate rugăciunile voastre! Noi, preoții bisericii, vom continua să săvârșim Sfânta Liturghie în fiecare zi, Acatistul zilnic, Taina Sfântului Maslu zilnic și să citim Psaltirea neîncetat. Acolo unde este multă rugăciune, vin și ispite. De aceea, să rămânem uniți, cu credință și nădejde, iar lacrimile noastre să se prefacă în rugăciuni și mai fierbinți către Dumnezeu. Suntem încredințați că Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie nu ne va părăsi și va mijloci pentru noi înaintea lui Dumnezeu. Doamne, ajută!

În ultimii ani, Sectorul 2 a încurajat responsabil proprietarii de animale să utilizeze țarcurile special amenajate. Acest obiectiv este unul legitim. Totuși, responsabilitatea trebuie să fie reciprocă. Dacă administrația dorește ca cetățenii să respecte regulile și să folosească aceste spații, are obligația morală și administrativă de a le menține într-o stare care să nu pună în pericol sănătatea și integritatea animalelor sau a oamenilor. Un țarc degradat, vandalizat și lipsit de iluminat nu își mai îndeplinește funcția pentru care a fost construit și transmite mesajul că domeniul public poate fi neglijat fără consecințe. 

    Atacul cibernetic care a paralizat sistemul național de cadastru e-Terra arată că nepotismul nu mai este doar o problemă morală, ci o amenințare directă la adresa siguranței noastre și a economiei naționale [arenait.ro].     Din cauza unor angajați numiți politic, care au folosit parole administrative banale și au ignorat avertismentele oficiale de securitate, mii de tranzacții imobiliare sunt blocate, iar datele statului sunt scoase la vânzare pe internet [arenait.ro, economedia.ro].    Este inacceptabil ca infrastructurile critice ale României (energia, sănătatea, cadastrul, comunicațiile) să fie lăsate pe mâna unor „pile” fără competențe tehnice reale.     Oamenii incompetenți din departamentele IT guvernamentale ne expun zilnic în fața hackerilor și a războiului hibrid [consilium.europa.eu].    Semnând această petiție, cerem curățarea sistemului administrativ: vrem ca specialiștii adevărați să ne protejeze infrastructura, iar cei care numesc incompetenți pe funcții cheie să răspundă penal și patrimonial pentru pagubele produse!

Promovarea unui stil de viață activ: În lipsa unor spații dedicate, tinerii sunt privați de posibilitatea de a face mișcare într-un mod organizat. Un skatepark îi încurajează să renunțe la sedentarism și să adopte un stil de viață sănătos prin sport. Siguranța publică: În prezent, tinerii folosesc trotuarele, parcările și piețele din cartiere, ceea ce duce inevitabil la conflicte cu ceilalți cetățeni și la riscuri mari de accidentare. Un spațiu specializat elimină aceste pericole pentru toată lumea. Prevenirea marginalizării: Un skatepark devine un punct de întâlnire pozitiv, unde tinerii învață disciplina, perseverența și respectul pentru comunitate. Este un hub social care oferă un sens și un scop timpului liber. Investiție în viitor: Un oraș care investește în infrastructura pentru tineri este un oraș care îi va convinge pe aceștia să rămână aici. Un skatepark modern atrage tinerii, reduce abandonul școlar prin oferirea unei alternative atractive și pune Câmpulungul pe harta orașelor care pun preț pe sportul urban.

  Aceasta nu este doar o petiție pentru un parc, ci pentru demnitatea noastră ca cetățeni! Bucureștiul este pe primele locuri în Europa la poluare și pe ultimele locuri la suprafața de spațiu verde per locuitor. Cu toate acestea, atunci când avem un spațiu public uriaș, gata amenajat, o administrație abuzivă decide să pună lacătul pe porți și să ne trimită să ne plimbăm pe trotuare înguste printre mașini. 

Pistele pentru biciclete amplasate pe trotuare sunt discontinue și generează conflicte între pietoni și bicicliști. Amenajarea unor piste continue pe carosabil, separate fizic de traficul auto și prevăzute cu semafoare dedicate în intersecții, reduce riscul de accidente, oferă un traseu sigur pentru copii și adulți și încurajează utilizarea bicicletei ca mijloc de transport. Menținerea pistelor existente până la finalizarea celor noi asigură continuitatea infrastructurii și evită perioadele în care bicicliștii rămân fără alternative sigure. ✍️ 𝗦𝗲𝗺𝗻𝗲𝗮𝘇ă 𝗽𝗲𝘁𝗶ț𝗶𝗮 ș𝗶 𝘁𝗿𝗶𝗺𝗶𝘁𝗲-𝗼 𝗹𝗮 𝟯 𝗽𝗿𝗶𝗲𝘁𝗲𝗻𝗶 𝗰𝗮𝗿𝗲 𝗴â𝗻𝗱𝗲𝘀𝗰 𝗹𝗮 𝗳𝗲𝗹 𝗰𝗮 𝘁𝗶𝗻𝗲.

  În ultimii ani, folosirea telefonului pe difuzor în mijloacele de transport public a devenit o obișnuință care afectează confortul tuturor. Convorbiri private, apeluri video, muzică și clipuri redate la volum ridicat transformă un spațiu comun într-unul în care liniștea și respectul pentru ceilalți dispar treptat.  Poate că ai observat și tu fenomenul. Poate ai vrut să citești câteva pagini în drum spre serviciu, să te odihnești după o zi grea sau pur și simplu să ajungi acasă fără să asculți, fără voia ta, conversațiile altor oameni. Pentru mulți, este doar un disconfort. Pentru alții însă – copii mici, persoane în vârstă, oameni cu migrene, anxietate sau tulburări de procesare senzorială, inclusiv persoane autiste – zgomotul constant poate deveni copleșitor.  Nu cerem interzicerea telefoanelor și nici sancțiuni exagerate. Cerem doar un gest firesc de respect: folosirea căștilor și evitarea difuzorului în transportul public.  În multe orașe europene, astfel de mesaje fac deja parte din regulile de conviețuire și contribuie la un climat mai civilizat. Credem că și Bucureștiul poate face acest pas.  Dacă și tu îți dorești un transport public mai liniștit, mai respectuos și mai prietenos pentru toți, semnează această petiție și distribuie-o mai departe. Schimbările mari încep, de multe ori, cu un gest simplu făcut de cât mai mulți oameni.