Linia 434 a devenit, din păcate, insuficientă pentru volumul actual de locuitori ai comunei noastre. Dincolo de disconfortul fizic, suplimentarea acestei linii este o necesitate urgentă din următoarele motive care ne afectează pe toți: 1. Recâștigarea timpului personal: În prezent, din cauza numărului mic de autobuze pe traseu, timpul de așteptare în stațiile din Chiajna depășește adesea 20-30 de minute la orele de vârf. Suplimentarea liniei ar reduce acest timp la jumătate, ceea ce înseamnă că fiecare dintre noi ar câștiga cel puțin o oră în plus pe săptămână petrecută cu familia, nu în stație. 2. Siguranță și Demnitate: Dimineața, autobuzele 434 ajung în stațiile dinspre capăt deja arhipline. Suntem forțați să călătorim în condiții de nesiguranță, înghesuiți, sau pur și simplu să privim cum autobuzul trece prin stație fără să mai poată opri. Nu este un moft, este dreptul nostru la un transport civilizat pentru care plătim taxe și abonamente. 3. Alternativa reală la mașina personală: Toți ne plângem de traficul de pe strada Apeductului sau din zona Roșu. Singura cale de a reduce numărul de mașini mici din trafic este să avem un transport în comun previzibil și eficient. Dacă 434 ar veni la intervale scurte, mulți dintre noi am lăsa mașina acasă, fluidizând astfel chiar drumul pe care circulă autobuzul. 4. Accesul copiilor și tinerilor la educație: Mulți elevi din Chiajna depind de această linie pentru a ajunge la liceele din București. Întârzierile repetate ale autobuzului le afectează parcursul școlar și îi expune la pericole în stațiile neamenajate unde așteaptă perioade lungi de timp.  

 Situația reală a suprafețelor aflate în protecție 

  Siguranța copiilor noștri: Suntem îngrijorați de riscul consumului de stupefiante asociat evenimentelor comerciale de tip discotecă. Vrem ca acest spațiu să devină unul sigur, cu activități sănătoase. Stop risipei din banii tăi: Primăria a investit masiv în această clădire, dar noi avem acces la ea doar de 2 ori pe an. Este inacceptabil ca o investiție publică să servească doar profitului privat. Educație și Tradiții: Cerem un program săptămânal care să includă proiecții de film (cinema) pentru copii și tineri, plus revigorarea Horei Satului pentru toate generațiile. Transparență: Vrem să știm cum este gestionat acest bun public și cerem prioritate pentru activitățile comunității în fața oricărui contract comercial. 

Mulți copii ajung cititori pentru că "au întâlnit" o carte, nu pentru că au primit un link. Lectura pe ecran este, de cele mai multe ori, superficială. Pentru formarea gândirii critice, cartea tipărită rămâne net superioară. Digitalul nu înlocuiește cartea fizică — o completează. Fără cărți fizice și fără biblioteci, nu formăm cititori digitali, ci formăm ne-cititori! Iar o societate care nu citește și nu gândește este o societate pierdută.

  Înțelegem nevoia autorităților de a colecta venituri, însă considerăm că acest lucru nu ar trebui să se facă într-un mod care împiedică activitatea societății civile sau colaborarea cu cetățenii.  Prezenta petiție vizează tarifele de închiriere ale sălilor publice utilizate pentru evenimente, întâlniri sau activități dedicate comunității. Începând cu luna decembrie 2025, autoritățile locale și județene au introdus tarife pe oră pentru aceste spații, fără o consultare prealabilă a organizațiilor neguvernamentale sau a altor actori interesați. Municipiul Ploiești detine prin instituțiile sale, mai multe săli importante – precum sala de 200 a Consiliului Județean Prahova, sala Europa, sala Marea Unire, precum și spațiile de la Filarmonica Paul Constantinescu și Teatrul Toma Caragiu.  Tarifele stabilite sunt însă foarte ridicate pentru ONG-urile locale, deși, în trecut, unele dintre aceste săli erau puse la dispoziție gratuit. Creșterea bruscă și substanțială a taxelor limitează posibilitatea ONG-urilor de a organiza întâlniri, dezbateri, consultări publice și evenimente comunitare.  În plus, această abordare afectează negativ activitățile dedicate tinerilor și altor categorii sociale vulnerabile. 

Testarea psihologică și psihiatrică a politicienilor care candidează la funcții de conducere poate fi importantă din câteva motive clare, legate de interesul public, nu de viața lor privată. În primul rând, funcțiile de conducere presupun putere mare de decizie sub presiune. Stabilitatea emoțională, capacitatea de autocontrol, toleranța la frustrare și raportarea realistă la consecințe sunt esențiale. Anumite tulburări netratate pot afecta judecata, impulsivitatea sau relația cu realitatea, cu impact direct asupra deciziilor publice. În al doilea rând, testarea poate identifica riscuri de comportament distructiv. Trăsături precum narcisismul patologic, paranoia accentuată sau tendințele antisociale nu sunt simple „defecte de caracter”, ci pot conduce la abuz de putere, conflict constant, incapacitatea de a accepta critica sau de a respecta reguli instituționale. Un alt argument este protecția instituțiilor democratice. Liderii cu dificultăți psihice severe sau cu mecanisme de adaptare fragile pot reacționa disproporționat în situații de criză, pot personaliza excesiv funcția sau pot confunda interesul propriu cu cel public. Testarea nu garantează competența, dar poate reduce riscul unor disfuncții grave. De asemenea, există o dimensiune de transparență și încredere publică. Așa cum anumite profesii cu responsabilitate mare presupun evaluări medicale periodice, este rezonabil ca accesul la putere politică să includă un minim de verificare a capacității psihice de a exercita acea putere. Deci, este importantă delimitarea corectă: testarea nu ar trebui să excludă automat persoane cu diagnostice, ci să evalueze funcționarea reală, tratamentul și capacitatea de a lua decizii raționale. Scopul nu este stigmatizarea, ci prevenția și protejarea interesului public.

Este important pentru că aici nu vorbim doar despre nivelul taxelor, ci despre respectarea regulilor de bază ale administrației locale: transparență, legalitate și predictibilitate. HCL nr. 291/23.12.2025 a fost publicată abia la 03.02.2026, dar a fost aplicată pentru începutul anului. Asta creează un precedent periculos: dacă acceptăm ca hotărâri cu impact financiar major să fie adoptate netransparent și făcute publice după ce produc efecte, atunci oricare dintre noi poate fi pus în fața unor obligații fiscale fără informare, fără dezbatere și fără posibilitatea reală de a reacționa. Oamenii ar trebui să se alăture pentru că: • afectează direct bugetele familiilor din Râșnov, prin taxe mai mari stabilite fără predictibilitate; • nu este o problemă individuală, ci una care lovește toți contribuabilii; • împreună avem șanse reale să obținem o soluție corectă și rezolvabilă: abrogarea hotărârii, revenirea la nivelul anterior și compensarea sumelor încasate necuvenit; • presiunea publică reduce riscul ca astfel de decizii să se mai ia "pe tăcute” în viitor. Cu cât suntem mai mulți, cu atât mesajul este mai clar: comunitatea cere reguli corecte, decizii transparente și taxe stabilite legal.

 SOLICITĂM: 1. RESPINGEREA proiectului de lege de către Senat. 2. Organizarea unui NOU REFERENDUM LOCAL pentru a vedea dacă cetățenii de azi acceptă taxe de municipiu pentru servicii de oraș degradat. 3.  VREM investiții reale în infrastructura de sănătate, spații verzi și siguranță la incendiu, înainte de orice schimbare de rang.  Semnează și tu dacă vrei ca orașul Voluntari să se dezvolte întâi cu servicii de calitate și abia apoi să ne ceară taxe de municipiu!

 De zeci de ani Programele Fondului de Mediu vin direct servite de la politicieni și nu sunt argumentate aproape deloc științific. Consultarea publică, pe repede înainte, se face fragmentat doar pentru ghidurile de finanțare. Niciodată nu s-a făcut o dezbatere pentru întreg bugetul AFM, care acumulează peste 3 miliarde de EUR - 1% din PIB.  Așa cum se face, de exemplu, pentru Programele structurale europene PDD și PNDR/PS PAC, care împreuna beneficiază de fonduri mai mici decât AFM. Oamenii de știință și specialiștii de mediu nu au nicio contribuție la aceasta mare împărțeala politică.  Nici măcar Evaluarea Strategică de Mediu (SEA) nu se face pentru finanțarea AFM. Așa se ajunge să se plătească dedicat prime de sechestrare a carbonului pentru păduri de salcâm, specie invaziva, în valoare de aproape 90 milioane Euro.  Din exterior asistăm, ca spectatori, la cum un fost ministru insistă public pentru anveloparea clădirilor din banii AFM, iar actualul demnitar mută fondurile la canalizare, pentru care s-a pierdut finanțarea de la PNRR. Și pentru toate aceste schimbări, din timpul anului trecut, se clamează, bineînțeles, interesul comunităților locale.  Însă, în toată această polemică generalizată, niciun om politic nu pomenește nimic de conservarea biodiversității sau de arii protejate. Deși în mod normal, acestea pot fi foarte greu sărite și omise, pentru că ocupă 24% din suprafața țării!  Când nu se reușește dirijarea banilor în direcția dorită, se pierd chiar și fondurile europene pentru biodiversitate. De o gravitate foarte mare este neaccesarea de către Agenția Națională pentru Arii Naturale Protejate/ ANMAP și MMAP a finanțării prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) - componenta C2 din Pilonul I, pentru ”Păduri și protecția biodiversităţii”. S-a reușit absorbția doar a 5% din totalul de 370 mil. EUR.  O altă confirmare a lipsei de inițiativă a conservării rezultă și din faptul că sumele încasate din 2018 până în prezent, de către ANANP / ANMAP, din tarifele instituite (de aproximativ 1 mil. lei/an, totalizând aproape 7 mil. lei) conform art. 30 alin (3) și (4) din OUG 57/2007, aprobată cu modificări și completări prin Legea 49/2011, nu s-au cheltuit deloc pentru realizarea unor măsuri de conservare concrete în ariile naturale protejate, așa cum prevede legea. Din cauza lipsei acute de inițiativă, cea mai mare parte din aceste fonduri au fost virate la bugetul de stat la sfârșitul anului.  Lipsa de interes a condus și la scăderea sumei alocate pentru PDD, Prioritatea 2, la mai puțin de o treime din suma cheltuită pentru POIM, Axa 4, în trecut.  Această reducere substanțială este cauzată de eșecul neaccesării finanțării, acordate biodiversității prin PNRR și chiar POIM, ce a provocat neîncrederea în alocarea de către Comisia Europeană a unor fonduri foarte mari, pentru care, ulterior, să nu existe interesul necesar să fie accesate.  Natura, neavând în spate nicio conexiune politică a vreunei industrii, fie ea auto, panouri solare sau apă - canal, construcții edilitare, este complet neglijată, pentru că la nivelul conducerii nu este interesat nimeni de serviciile ecosistemice, ci doar de cele materiale, care aduc bani și sprijin electoral  imediat. În schimb, în lipsa unei ”industrii a conservării naturii”, cu legături politice, este necesar ca noi toți, care înțelegem că viața pe termen lung nu poate exista doar din bani mulți, fără serviciile de neînlocuit ale naturii, să reușim să introducem subiectele de conservare si arii protejate, inclusiv finanțarea lor, pe agenda acestor guvernanți ignoranți. 

Pentru o viata mai normala, pentru dreptate. 

  Impozitele s-au dublat, dar omenia a rămas pe loc? În timp ce Primăria Dragalina colectează sume record din noile taxe, vecinii noștri cu dizabilități pierd din puterea de cumpărare în 2026 din cauza inflației. Alte primării din țară oferă deja acest ajutor (ex: București, Cluj).  Semnează pentru a cere Consiliului Local să folosească banii noștri pentru fapte bune, nu doar pentru birocrație! Fiecare semnătură pune presiune pe primar să includă acest sprijin în bugetul pe 2026. 

  Argumentele noastre pentru sesizarea Guvernului: 1. Contextul Economic Critic: Municipiul Hunedoara este o fostă zonă mono-industrială, grav afectată de închiderea Combinatului Siderurgic( Arcelor Mittal). Lipsa alternativelor economice și dependența majoră de sistemul public (Spitalul Municipal fiind cel mai mare angajator-1300 angajași) justifică necesitatea unui sprijin fiscal similar celui din Munții Apuseni sau Delta Dunării. 2. Vulnerabilitatea Socială: Cu peste 20.000 de pensionari și un proces de îmbătrânire accelerat, comunitatea noastră nu poate suporta majorări de impozite care depășesc capacitatea de subzistență. 3. Precedentul Legislativ (Ianuarie 2026): Guvernul României a reconfirmat la 30.01.2026 că reducerea de 50% la impozitul pe proprietate este o măsură vitală pentru susținerea populației din regiuni cu constrângeri economice. Solicităm Primăriei să argumenteze în fața Guvernului că Hunedoara îndeplinește aceleași criterii de „constrângeri structurale majore”.   4.  Precedentul deciziei din Decembrie 2024: Guvernul a demonstrat recent, prin HG nr. 1697/18.12.2024, că lista localităților protejate se poate completa dacă există interes. S-au adăugat localități din  județele Alba si Hunedoara, respectiv comuna Certeju de Sus (jud. Hunedoara) 5. Ce solicităm aleșilor locali: 6. Adoptarea unei Hotărâri de Consiliu Local prin care să se ceară oficial Guvernului completarea Anexei 1 din HG 323/1996 cu Municipiul Hunedoara si în concordanță cu OG nr. 27/1996.  7. Negocierea unui „Pact pentru Hunedoara” care să prevadă scutiri sau reduceri masive pentru a preveni falimentul personal al mii de familii. 8. Nu suntem „cetățeni de rangul doi”! Dacă satele din Apuseni, Municipiul Brad și orașul Geoagiu primesc protecție, hunedorenii care au construit industria țării merită același respect.