Imaginile filmate în satul Toflea, județul Galați, sunt de o cruzime rară. Un cal a fost bătut cu bestialitate și forțat să tragă o încărcătură uriașă, în timp ce martorii priveau totul ca pe un spectacol. Deși a fost deschis un dosar penal, este nevoie de presiune publică pentru a ne asigura că animalul este confiscat urgent și plasat într-un adăpost sigur, iar agresorul primește pedeapsa maximă de 7 ani de închisoare, conform Legii 205/2004. Semnând această petiție, cerem autorităților să nu ignore acest act barbar și să transmită un mesaj clar: cruzimea împotriva animalelor se pedepsește aspru în România! Nu putem rămâne tăcuți în fața suferinței.

În ultimii ani, în Bistrița au apărut construcții cu mai multe apartamente între case, realizate pe terenuri mici. 👉 Rezultatul: - mai puțină intimitate, - mai multă aglomerare, - disconfort între vecini. În noul PUG, există riscul ca aceste situații să se accentueze, prin reguli mai permisive și suprafețe mai mici de teren. Nu contestăm dezvoltarea orașului. 👉 Dar vrem reguli clare: - limite de înălțime între case, - suprafețe minime de teren, - spații verzi și locuri de joacă obligatorii, - definirea clară a locuințelor semicolective. Bistrița trebuie să decidă cum vrea să arate orașul în viitor. PUG VECHI vs PUG NOU Suprafață teren: - PUG vechi: terenuri mai mari - PUG nou: terenuri mai mici Număr unități locative: - PUG vechi: mai puține apartamente - PUG nou: mai multe apartamente Regim de înălțime: - PUG vechi: P+1 / P+2 - PUG nou: P+2 / P+3 Distanțe față de vecini: - PUG vechi: mai mari - PUG nou: mai mici (ex: 3 m) Grad de ocupare (POT): - PUG vechi: aproximativ 30–35% - PUG nou: până la 40–50% Densitate (CUT): - PUG vechi: aproximativ 0.9–1 distante mai mari - PUG nou: până la 1.2–1.5 distante mai mici Spațiu verde: - PUG vechi: mai mult spatiu verde  - PUG nou: mai redus Reglementări: - PUG vechi: mai clare - PUG nou: interpretabile (locuințe semicolective) Impact asupra zonelor de case: - PUG vechi: dezvoltare mai echilibrată - PUG nou: risc de aglomerare crescută Noi, cetățenii, nu suntem de acord cu dezvoltări realizate între locuințe individuale care afectează dreptul la liniște și intimitate în propriile gospodării. Totodată, considerăm că astfel de construcții nu asigură întotdeauna condiții adecvate de locuire, precum spații verzi suficiente, locuri de joacă sau organizare coerentă a parcărilor. Solicităm administrației locale să stabilească reglementări clare și echilibrate, care să protejeze atât locuitorii caselor, cât și pe cei ai noilor dezvoltări. Semnează și spune-ți opinia pentru o dezvoltare cu respect față de ceea ce își doresc cetățenii.

Ar trebui sa se alăture si alte persoane în campania pentru schimbare pentru a fi ajutați atât medicii, cât și bolnavii pentru ca multi medici si bolnavi decedeaza, salvarea lor ajutând si societatea sa evolueze pentru ca sanatatea este foarte importanta.

Libertatea de alegere și egalitatea de gen reprezintă două idealuri pentru care o parte importantă a societății civile luptă activ, în fiecare zi. Dreptul femeilor de a decide asupra propriului corp este un principiu fundamental al drepturilor omului și este responsabilitatea noastră, a tuturor, să ne asigurăm că este un drept ce poate fi exercitat neîngrădit. Manifestații precum marșul anti-avort sunt un afront adus acestor drepturi și libertăți dobândite cu greu de societatea noastră, prin sacrificii care cer a fi respectate de către noi, urmașii celor care s-au jertfit pentru un viitor mai bun. Din respect față de idealurile pentru care s-a luptat în Revoluția din anul 1989, este important ca astfel de manifestații, care promovează îngrădirea unor drepturi și libertăți fundamentale, să nu fie permise în preajma unor locații simbol ale Revoluției, precum Piața Victoriei și Catedrala Mitropolitană.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lipsa unui trotuar pe strada Isaccei, pe tronsonul dintre Mineri (Caslita) și Baltag, pune zilnic în pericol siguranța locuitorilor care sunt nevoiți să circule pe carosabil, în imediata apropiere a traficului rutier. Această situație afectează în mod direct: • copiii care merg spre școală sau către stațiile de autobuz • persoanele în vârstă • toți cetățenii care depind de transportul public și sunt obligați să parcurgă pe jos acest traseu În contextul în care autoritățile au confirmat că extinderea transportului public nu este posibilă în viitorul apropiat, această problemă nu este temporară, ci una de durată. Fără intervenție, riscul producerii unor accidente grave rămâne ridicat.  Această problemă afectează întreaga comunitate.  Prin semnătură, cerem împreună o soluție pentru siguranța tuturor și creștem șansele ca autoritățile să acționeze mai rapid. 

Nimanui nu ii place sa isi vada copiii murdari de fecalele lasate pe spatiul public, nimanui nu ii place sa calce in fecalele lasate pe spatiul public. Nu este normal ca intr-o capitala europeana sa fie caca pe absolut toate trotuarele, fara exceptie.

Considerăm că amânarea acestor decizii afectează direct cetățenii și economia, iar lipsa intervenției rapide amplifică impactul negativ. Este momentul pentru acțiune, nu pentru planuri indefinite.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026