Dorim o padure urbana amenajata in acel spatiu. Zona deja este extrem de aglomerata, in zona fiind numeroase alte terenuri sportive, se construieste un patinoar, exista Arena Nationala, multiple bazine de inot. Nu mai este nevoie de o alta sursa de trafic si poluare, terenurile sportive publice fiind de obciei o sursa de zgomot, aglomeratie si poluare. Dorim curatarea zonei si amenajarea padurii urbane ca sa fie cu adevarat un spatiu verde in folosul comunitatii.  In acest sens, aducem si urmatoarele argumente: 1. Argumentul Urbanistic: Zona are deja suficientă infrastructură sportivă Saturația de profil: Zona Turnului de Parașutism se află fix în proximitatea Complexului Sportiv „Lia Manoliu” și a Arenei Naționale. Acel perimetru abundă deja în infrastructură de sport (stadion, terenuri, săli, piste). Complementaritatea: Ceea ce îi lipsește cu adevărat acestei zone dens construite nu sunt alte betoane, garduri sau suprafețe din tartan, ci o „pădure urbană” pentru deconectare, recreere pasivă, liniște și umbră. O funcțiune diferită va deservi un segment mult mai larg de cetățeni. 2. Argumentul Ecologic: Biodiversitatea și insulele de căldură Protejarea unui ecosistem gata format: Spațiul funcționează deja ca un habitat matur. Păsările, aricii și insectele polenizatoare (atrase de pomii fructiferi) depind de acest loc. Transformarea lui ar însemna distrugerea ireversibilă a acestei faune utile și ar atrage reacții negative din partea asociațiilor de protecție a mediului. Filtru natural: Vegetația sălbatică reține umezeala și scade temperatura resimțită vara cu câteva grade bune (combătând efectul de „insulă de căldură”), filtrând totodată poluarea fonică și noxele. Gazonul sintetic, cauciucul sau cimentul unui teren de sport ar avea un efect de seră. 3. Argumentul Social: Incluziune și libertate de mișcare Utilizarea organică existentă: Comunitatea folosește deja spațiul în mod natural pentru sport (alergare, antrenamente individuale), dar și pentru activități care nu au loc pe un teren de sport marcat: picnicuri, plimbat câini, explorat natura cu copiii. Acces 100% democratic: Terenurile de sport formale vin la pachet cu garduri, lacăte, program de funcționare, reguli stricte și, de multe ori, taxe de închiriere sau concesiuni către privați. Păstrarea zonei ca spațiu natural garantează că locul rămâne public, deschis și gratuit pentru absolut toată lumea, oricând. 4. Argumentul Administrativ și Financiar Eficiența banului public: O intervenție blândă, de tip mentenanță (strângerea deșeurilor, toaletarea de siguranță a crengilor cu risc de prăbușire, curățarea potecilor existente și amplasarea câtorva coșuri de gunoi) necesită un buget infim. Un proiect de infrastructură sportivă de la zero implică studii de fezabilitate scumpe, săpături, turnare de materiale, iluminat nocturn și mentenanță costisitoare a suprafețelor sintetice. Evitarea coșmarului birocratic (avizele de defrișare): Amenajarea unor terenuri de sport la standarde necesită spațiu deschis, ceea ce ar însemna inevitabil tăierea copacilor existenți. Obținerea avizelor de defrișare de la PMB este extrem de greoaie în acest moment și este un subiect sensibil politic. O simplă igienizare ecologică se poate executa rapid, ocolind birocrația și aducând primăriei aplauzele cetățenilor.

  Este importantă această campanie deoarece aceste autobuze vor facilita transportul elevilor spre licee. Sunt foarte mulți elevi care vor să învețe și sunt dezavantajați de transportul până la liceu. Drumul spre liceu uneori poate fi foarte obositor, iar elevii pot lipsi la primele ore din cauza programului de transport dezordonat.

Pentru milioane de români, hainele second-hand nu sunt un moft, ele eu un rol important în garderobe noastră. Este un mod inteligent de a economisi și de a îmbrățișa un mod de viață sustenabil. Moda „preloved” (deja purtată) a devenit un simbol al stilului de viață modern—etic, conștient și chiar stilat.   Sunt o soluție.  ·       Sunt haine pentru copii care cresc repede.  ·       Sunt o alternativă decentă într-o perioadă în care prețurile cresc constant.  ·       Sunt o alegere responsabilă pentru planeta noastră.    Alătură-te mișcării pentru a te asigura că hainele second-hand rămân accesibile în România. Semnează această petiție.    Astăzi, o nouă propunere legislativă riscă să afecteze exact aceste beneficii.    Deși scopul declarat este combaterea importurilor ilegale de deșeuri — un obiectiv pe care ARETEX îl susține ferm — măsurile propuse vor face dificilă vânzarea de haine și încălțăminte second-hand, fără a adresa prin măsuri concrete problema reală.    În forma actuală, 14 măsuri afectează direct activitatea second-hand, în timp ce niciuna nu vizează în mod specific importurile ilegale de deșeuri.    Aceste măsuri vor îngreuna considerabil activitatea operatorilor corecți, iar efectul direct va fi resimțit de consumatori: mai puține opțiuni și prețuri mai ridicate pentru hainele second-hand, precum și o disponibilitate redusă, întrucât multe magazine vor fi nevoite să se închidă din cauza creșterii costurilor. Peste 10 000 de locuri de muncă vor fi în pericol.    Ce înseamnă asta pentru oameni:  • mai puține haine accesibile  • prețuri mai mari  • magazine care se închid  Și, în același timp: •  descurajarea consumului responsabil  • limitarea accesului la alternative sustenabile  • pierderea unei opțiuni moderne și creative de a ne exprima stilul  În loc să reducem deșeurile, riscăm să le creștem.   Întrebarea esențială: Dacă această lege va face hainele accesibile mai scumpe, va reduce reutilizarea și va afecta operatorii corecți — cine are de câștigat? Într-un astfel de scenariu, este legitim să ne întrebăm dacă nu cumva: •  consumul de haine noi, produse rapid și ieftin  • și modelele de tip fast fashion și ultra fast fashion vor deveni singura alternativă accesibilă pentru mulți consumatori. Este urgent! – avem nevoie de semnătura ta până pe 15 aprilie pentru a susține dorința românilor de a proteja sectorul de haine și încălțăminte second-hand și de a opri importurile ilegale de deșeuri. Noi, cei care promovăm această petiție suntem ARETEX (Asociația Română pentru Reutilizare și Reciclare Tetile), iar poziția noastră o puteți consulta aici în detaliu. 

România are nevoie urgentă de educație responsabilă în ceea ce privește animalele. Copiii primesc o educație greșită: sunt duși să cunoască animale care de fapt nu își manifestă comportamentul natural. Prin expunerea la cruzime de către părinți, copiii își pierd empatia față de animale și ajung să manifeste comportamente violente asupra animalelor - tot mai multe cazuri de cruzime extremă dovedesc acest lucru. Ulterior, cruzimea asupra animalelor recidivează asupra oamenilor. Multitudinea de cazuri de cruzime asupra animalelor și corelarea cu cazurile de violență domestică ne arată că trebuie să intervenim urgent, acolo unde încep aceste comportamente, iar studiile arată că încep cu animalele.  Inclusiv din punct de vedere financiar, social și logistic, aceste spații insalubre și neconforme nu aduc niciun beneficiu, din contră: consumă resurse, poluează și încurajează comportamentul abuziv față de animale și implicit, față de oameni.  Multiplele eșecuri și tragedii care s-au întâmplat în toată țara sunt mărturia faptului că aceste spații trebuie închise urgent.  România are nevoie de educație responsabilă.  Distribuie petiția! Asociația Toto&Pufi Animals International  Asociația Agent Green

Kiseleff ar trebui să rămână loc de plimbare, liniște, aer, întâlnire și acces liber, nu spațiu ocupat periodic de consum, zgomot și infrastructură de eveniment.  Chiar și temporar, astfel de festivaluri lasă urme: sol tasat, iarbă afectată, deșeuri, stres pentru păsări și alte viețuitoare, plus poluare sonoră. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

De ce se mai investesc atâția bani într-un program care este este caracterizat, de aproape 24 de ani, de o calitate îndoielnică a alimentelor, de o proastă organizare (care conduce la ilegalități și la un stres în plus pentru cadrele didactice), de mari câștigători de licitații, de nerespectarea reglementărilor și de o imensă risipă de mâncare? Care mai este scopul acestui program, care nu se adaptează la nevoile reale ale copiilor? Căror interese servește, atâta timp cât proasta organizare poate conduce la profitul necuvenit al unor firme sau și doar al unor angajați din școli? De ce nu își asumă nimeni poate renunțarea la acest program, care promovează o falsă, chiar populistă, echitate între copiii din medii socioeconomice total diferite? Consider că bugetul pentru ”corn și lapte” ar trebui investit, mai degrabă, în programe de masă caldă și afterschool pentru copiii din medii defavorizate, unde o astfel de inițiativă ar putea avea rezultate notabile. Investind direcționat spre locurile unde există problemele reale de abandon școlar și sărăcie, probabil s-ar putea angaja și personal dedicat acestei inițiative, degrevându-se cadrele didactice, la nivel național, de niște sarcini care nu prea au legătură cu vocația lor. Dacă și tu consideri că petiția aceasta se referă la o problemă gravă, dacă și tu ți-ai pus vreodată problema de unde vin, cât costă, ce conțin și unde se duc aceste cornuri și cutii de lapte risipite, te invit să semnezi și să dai mai departe. Ideal ar fi chiar să urmărești îndeaproape subiectul, fiindcă s-ar putea să fie nevoie chiar de o mobilizare națională de strângere de semnături fizice. Mulți ne-am lovit de acest ”corn și lapte” în țara noastră și nu cred că ar fi greu să strângem 100.000 de semnături fizice și să trecem de pragul constituțional necesar pentru inițierea unui proiect de lege (inițiativă legislativă cetățenească).

 Peste 20% - 25% din populația (cu sau fără dizabilități) a României nu își permite un trai decent, conform datelor recente. Mai multe surse indică faptul că peste 4 milioane de români trăiesc în situații de deprivare materială severă sau la limita sărăciei. Pentru toți cei care nu pot ieși în stradă, dar pot semna și comenta. Pentru toți aceia care încălcarea Art. 47 din Constituție este evidentă. Pentru TOATE persoanele cu dizabilități din România care cred că demnitatea și viața independentă sunt prioritare. Pentru 46096 dintre semenii care fac diferența între 1300 lei (cuantumul pensiei de invaliditate gradul I grav) și 4322 lei (coșul minim/2025). În opinia multor experți în drept social, este o încălcare a principiului statului social și a dreptului la un trai decent, prevăzut de Constituție.  - dreptul la demnitate ne este încălcat;  - dreptul la un trai decent ne este încălcat;  - dreptul la viață independentă ne este încălcat;  - dreptul la șanse egale ne este încălcat;  - drepturile prevăzute de Legea 448/2006 (facilități și scutiri de taxe și impozite) ne sunt încălcate... 

❗️Mămici, avem o problemă reală. Din indemnizația de creștere copil ni se rețin 10% pentru CASS — automat, fără să fim întrebate. Adică exact în perioada în care: 👶 avem cele mai mari cheltuieli   💸 veniturile sunt deja reduse   😓 depindem de fiecare leu   ➡️ Și NU avem dreptul să alegem. Nu spun că sistemul de sănătate nu e important.   Dar de ce NU putem decide noi? 🔹 Vrei să contribui? Perfect.   🔹 Ai asigurare privată sau nu vrei? Ar trebui să fie alegerea ta. 👉 Am inițiat o petiție prin care cerem ca această contribuție să devină OPȚIONALĂ. Nu e doar despre bani.   E despre dreptul de a decide pentru tine și familia ta. ✍️ Semnează și tu! 📢 Dă mai departe — sunt mii de mame în aceeași situație. Împreună putem schimba ceva!

  Știai că pragul de 300 RON pentru voucherele de sărbători nu s-a mai schimbat din 2022? În timp ce prețul coșului de Paște s-a dublat, statul consideră că 300 RON sunt suficienți. Orice leu în plus este taxat cu 45%. Hai să cerem împreună: 1️⃣ Creșterea pragului la 500 RON. 2️⃣ Indexarea automată cu salariul minim. Semnează pentru ca munca ta să fie prețuită la valoarea reală de astăzi, nu la cea de acum 4 ani! ✍️ 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026