De ce să semnezi?  Pentru că banii tăi au fost luați printr-o taxă „provizorie” care s-a dovedit ilegală. Pentru că ești umilit la ghișeu și blocat de un soft care te obligă să plătești ce nu datorezi. Este timpul să arătăm că suntem o comunitate unită care nu acceptă să fie jefuită!  ​Semnează și cere-ți banii înapoi! Distribuie să afle tot Sectorul 4! 

  • Sunt banii noștri: Partidele politice primesc anual zeci de milioane de euro direct din buzunarul contribuabililor (subvenții de la stat). Avem dreptul legal și moral să știm exact pe ce se duc acești bani. • Prevenirea corupției și a spălării de bani: Paradisurile fiscale sunt folosite la nivel global pentru a ascunde beneficiarii reali, a evita taxele și a spăla bani. Politica românească nu trebuie să finanțeze rețele obscure. • Siguranță națională: Deciziile politice mizează sute de miliarde de euro din bugetul național și fonduri europene. Nu putem permite ca partidele sau candidații să fie influențați de interese ascunse în spatele unor firme-fantomă de peste mări. “Semnează și tu pentru o politică curată! Dacă vrei ca politicienii să nu mai poată ascunde destinația banilor și vrei să blocăm accesul off-shore-urilor în democrația noastră, adaugă semnătura ta și distribuie această petiție!”  

Oamenii nu își mai pot desfășura normal activitățile de bază: igienă, gătit, spălat sau îngrijirea copiilor și a persoanelor vârstnice. Deși plătim facturile la timp, serviciul furnizat de RAJA S.A. este de foarte multe ori necorespunzător. Considerăm inacceptabil ca într-o comunitate întreagă accesul la apă să devină o problemă permanentă. Cerem soluții reale, investiții și respect pentru cetățeni.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Această problemă nu afectează doar câteva persoane, ci întreaga comunitate din Giroc. Dezvoltarea urbanistică haotică, lipsa infrastructurii corespunzătoare și lipsa de reacție a autorităților au impact direct asupra calității vieții tuturor locuitorilor. Fiecare construcție realizată fără respectarea regulilor înseamnă: - mai puține spații verzi; - trafic și parcări improvizate; - infrastructură suprasolicitată; - scăderea siguranței și a confortului locuirii; - deprecierea valorii proprietăților; - lipsa transparenței și a încrederii în instituțiile publice. Mulți cetățeni au făcut deja sesizări, însă au primit răspunsuri incomplete sau nu au primit răspuns deloc. Tocmai de aceea este nevoie de o voce comună și de implicarea unui număr cât mai mare de persoane. Împreună putem solicita: - respectarea legii și a regulilor de urbanism; - controale reale și transparente; - răspunsuri clare din partea autorităților; - dezvoltare responsabilă și infrastructură adecvată; - protejarea interesului public și a drepturilor cetățenilor. Doar prin implicare civică și acțiune colectivă putem opri abuzurile și contribui la un Giroc dezvoltat corect, legal și în interesul comunității.

  România este măturată de fenomene meteo extreme, iar lipsa de acțiune a autorităților ne costă viitorul alimentar. Doar în luna mai 2026, episoadele violente de grindină au pus la pământ sute de hectare de viță-de-vie în Vrancea, au distrus livezi întregi în Gorj și au compromis culturile de porumb și floarea-soarelui în vestul țării. În timp ce fermierii privesc neputincioși cum munca lor de o viață este transformată în gheață în doar câteva minute, infrastructura națională antigrindină – plătită din banii noștri – este blocată din motive birocratice și dezinformări grosolane. Sistarea lansărilor de rachete nu a adus ploaie, așa cum pretindeau falșii profeți ai secetei, ci a lăsat România complet vulnerabilă în fața dezastrelor climatice. Consecințele le suportăm deja cu toții: 1. Fermierii intră în faliment din cauza pagubelor de până la 70-100% per cultură. 2. Companiile de asigurări scumpesc masiv polițele sau refuză să mai asigure zonele expuse. 3. Consumatorii români vor plăti prețuri duble în piețe și magazine pentru fructe, legume și produse românești.  Semnează și tu! Protejează pământul românesc, susține fermierii și salvează mâncarea curată de la distrugere! 

În tot mai multe localități din România, conflictele om–urs au devenit o sursă reală de teamă, tensiune și nesiguranță pentru comunități. Oamenii au nevoie să se simtă protejați, iar autoritățile locale au nevoie de instrumente reale de prevenție și intervenție, nu doar de reacții de urgență după apariția unei tragedii. În multe cazuri, lipsa măsurilor preventive, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, lipsa infrastructurii anti-conflict și lipsa pregătirii administrative contribuie la agravarea situațiilor de risc. Fără prevenție și fără mecanisme locale clare, conflictele continuă să se repete. Această inițiativă susține măsuri concrete pentru reducerea conflictelor om–urs prin prevenție, monitorizare, educație comunitară și intervenție graduală, astfel încât viața oamenilor să fie protejată fără ca fauna sălbatică să devină victima unor probleme administrative și preventive nerezolvate. În același timp, multe dintre cauzele care favorizează apariția conflictelor rămân insuficient monitorizate sau controlate: gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, sursele antropice de hrană, perturbarea habitatelor, activități ilegale și existența unor situații documentate public care indică posibile acte de cruzime, capturare ilegală sau afectare a faunei sălbatice. Fără identificarea și reducerea reală a factorilor care determină coborârea exemplarelor de urs către localități, conflictele vor continua să fie tratate doar după apariția situațiilor de risc, în loc să fie prevenite. Atunci când violența împotriva animalelor este ignorată, minimizată sau sancționată superficial, societatea transmite un mesaj periculos: că suferința unei ființe vulnerabile nu contează și că astfel de fapte pot rămâne fără consecințe reale. Numeroase studii și specialiști au evidențiat legătura dintre cruzimea repetată împotriva animalelor, lipsa de empatie și comportamentele agresive sau antisociale. Aplicarea reală a legii nu înseamnă doar protecția animalelor, ci și protejarea valorilor unei societăți sănătoase, bazate pe responsabilitate, prevenție și respect față de viață. Schimbarea este importantă pentru că siguranța comunităților nu ar trebui să depindă de improvizație, lipsă de coordonare sau reacții luate prea târziu. Comunitățile au nevoie de soluții reale, responsabile și aplicabile înainte ca alte situații să escaladeze în tragedii evitabile. Modelul complet al Planului Local Urgent pentru prevenirea și gestionarea conflictelor om–urs, incluzând măsuri operative, proceduri preventive, infrastructură anti-conflict și mecanisme de intervenție graduală, poate fi consultat aici:  https://doi.org/10.5281/zenodo.20175587

• Menținerea încadrării până la 18 ani fără reevaluări frecvente ,pentru stabilitate și continuitatea terapiei. • Reevaluări doar în cazuri speciale sau la cererea familiei , pentru a reduce stresul birocratic asupra părinților și copiilor. • Criterii unitare la nivel național ,pentru ca toți copiii cu Tulburare de Spectru Autist să fie evaluați corect, indiferent de județ. • Evaluări făcute de specialiști în autism ,pentru a înțelege dificultățile reale, nu doar comportamentul observat câteva minute. • Păstrarea accesului la terapii și sprijin educațional ,deoarece progresul copilului depinde de continuitate. • Sprijin mai mare pentru integrarea școlară ,pentru a reduce excluziunea și abandonul școlar. • Simplificarea dosarelor și documentelor ,pentru ca familiile să piardă mai puțin timp cu birocrația și mai mult cu recuperarea copilului. • Recunoașterea autismului ca afecțiune neurodezvoltativă permanentă ,pentru ca progresul să nu fie confundat cu „vindecarea.

Pentru că o astfel de inițiativă are exact ingredientele unei cauze publice care poate mobiliza oameni dincolo de nișa „fanilor de concerte”. Declic ar avea motive puternice să susțină această petiție deoarece tema atinge simultan: • accesul la cultură; • dezvoltarea urbană; • imaginea internațională a României; • investițiile publice inteligente; • oportunitățile economice; • calitatea vieții într-o capitală europeană. Nu este doar despre muzică. Este despre infrastructură culturală modernă și despre felul în care statul român își tratează propriii cetățeni. Pentru membrii unei comunități civice precum Declic, mesajul poate deveni foarte puternic: • de ce România rămâne în urmă față de alte capitale europene; • de ce tinerii consumă cultură europeană, dar sunt obligați să plece în alte țări pentru experiențe complete; • de ce pierdem anual milioane de euro din turism cultural și evenimente internaționale; • de ce investițiile în infrastructură culturală sunt mereu amânate, deși au impact economic direct. În plus, campania are potențial mare de viralizare: • aproape fiecare român are o experiență frustrantă legată de concerte organizate prost; • există deja o percepție colectivă că România este „ocolită” de marile turnee; • subiectul generează reacții emoționale puternice și poate uni generații diferite. Pentru Declic, o astfel de petiție poate deveni: • o campanie despre modernizarea României; • o presiune publică asupra autorităților locale și centrale; • o conversație națională despre cultură și infrastructură; • un exemplu concret că societatea civilă poate cere proiecte mari, cu impact real. Ai putea formula chiar explicit către ei ideea că: Aceasta nu este o petiție pentru un concert în plus. Este o petiție pentru ca România să nu mai fie tratată ca o piață secundară cultural în Europa.

Această petiție este o strigăt de disperare, dar și de dreptate al unei mame care a rămas cu brațele goale. Băiețelul meu, Matei, un prematur luptător, s-a stins din viață după 60 de zile de chin la Maternitatea Polizu, în urma unei infecții severe.  Ulterior, controalele oficiale ale instituțiilor statului au confirmat o realitate cruntă: protocoalele medicale obligatorii, care aveau rolul de a-l proteja și de a-i asigura supraviețuirea, au fost încălcate. Markerii lui biologici și analizele au arătat o alertă constantă în organism, însă semnalele de alarmă au fost trecute cu vederea.  Este vital ca Ministerul Sănătății să intervină de urgență din următoarele motive:  1. Siguranța celorlalți nou-născuți: În timp ce citiți aceste rânduri, în acele incubatoare se află alți copii fragili a căror viață depinde în totalitate de respectarea strictă a regulilor de igienă și tratament.  2. Stoparea neglijenței: Lipsa de sancțiuni ferme naște monștri. Dacă managementul și medicii responsabili nu răspund în fața legii și nu sunt demiși, sistemul va continua să funcționeze defectuos, considerând viețile copiilor noștri simple statistici.  3. Prevenirea infecțiilor din spitale: Subraportarea sau ignorarea infecțiilor nosocomiale din secțiile de terapie intensivă reprezintă o problemă sistemică ce ucide prematuri pe bandă rulantă în România.  Nu putem lăsa moartea lui Matei să fie doar o fișă într-un sertar. Semnătura fiecăruia dintre voi înseamnă un scut pentru următorul copil care se va naște în acea maternitate. Vrem spitale sigure, vrem medici responsabili, vrem demnitate pentru copiii noștri! 

  Pentru că această măsură nu afectează doar „artiștii”, ci zeci de mii de oameni care obțin venituri ocazionale din creație intelectuală și care nu funcționează ca firme sau PFA-uri, care au din când în când un contract de drepturi de autor.  În loc să simplifice relația cetățeanului cu statul, obligația de înrolare în RO e-Factura transferă birocrație și costuri administrative asupra unor persoane care nu desfășoară activitate economică continuă și ale căror venituri sunt deja fiscalizate la sursă de către plătitorii de venit. Practic, pentru un venit ocazional, oamenii ar putea fi obligați să își facă semnătură electronică, să învețe proceduri fiscale complexe și să gestioneze sisteme digitale gândite pentru operatori economici.  Această campanie este despre proporționalitate, bun-simț administrativ și protejarea muncii culturale și intelectuale de suprareglementare. Dacă acceptăm astfel de obligații disproporționate pentru venituri deja fiscalizate, precedentul poate afecta tot mai multe categorii profesionale și tot mai multe persoane fizice în viitor. 

Această inițiativă nu este doar despre construirea unei clădiri. Este despre viitorul Bucureștiului și despre imaginea României în următoarele decenii.  Astăzi, capitala României nu are un reper cultural și arhitectural contemporan care să reprezinte generația actuală și ambițiile unei țări europene moderne. Avem nevoie de un spațiu capabil să găzduiască evenimente internaționale majore, concerte, expoziții, festivaluri și proiecte culturale care să aducă România mai aproape de marile capitale europene.  Un asemenea proiect ar însemna:  • mai mult turism; • investiții și dezvoltare urbană; • locuri de muncă; • spații publice moderne pentru cetățeni; • creșterea prestigiului internațional al Bucureștiului; • o nouă identitate culturală pentru România. Multe orașe europene au fost transformate prin proiecte arhitecturale curajoase care au devenit simboluri internaționale. Bucureștiul merită același lucru.   Această petiție este despre ideea că România poate construi nu doar pentru necesitățile prezentului, ci și pentru generațiile viitoare. Putem crea un simbol al creativității, culturii și încrederii în viitor — un reper care să completeze identitatea orașului și să devină un punct de interes pentru întreaga Europă.   Dacă și tu crezi că Bucureștiul merită un proiect cultural și arhitectural de anvergură internațională, alătură-te acestei inițiative.