De ce contează Un hub social iremediabil autentic Zona Liberă Cișmigiu este unul din puținele spații care răspunde nevoii părinților de a socializa în apropierea locurilor de joacă. Cercetările publicate pe platforme medicale confirmă că această configurație este vitală pentru sănătatea mintală a întregii familii: o pauză la o masă, cu o cafea, în timp ce copilul este în siguranță, reduce epuizarea parentală, iar schimbul de experiențe cu alți părinți combate izolarea socială. Contra-măsură față de "mall-ificarea" vieții sociale Datele Barometrului de Consum Cultural (2022–2024) arată o tendință îngrijorătoare: procentul persoanelor care frecventează mall-urile a crescut de la 57% în 2014 la peste 80% în 2023. Reintroducerea facilităților de relaxare în Cișmigiu este o contra-măsură necesară pentru a readuce cetățenii în spațiul public autentic. În același timp, băncile din jurul zonei respective au dispărut de peste 2 ani, fiind în proces de restaurare încă de atunci. Menționăm că în alte zone din parc au fost aduse mult mai repede băncile.  Siguranță publică și urbanism tactic Teoria "Eyes on the Street" (Jane Jacobs) demonstrează că parcurile devin periculoase când sunt lăsate în stare pur contemplativă. O terasă activă oferă supraveghere naturală din partea personalului și clienților, transformând zona dintr-una de risc într-o rută sigură pentru pietoni. Operatorii și clienții spațiilor devin adesea „gardieni" informali ai parcului. Conformitate urbanistică Parcul Cișmigiu este clasificat în PUG ca zonă V1a. Regulamentul aferent permite explicit: • Unități de alimentație publică (cafenele, restaurante, puncte comerciale mici) • Amenajări pentru odihnă și recreere • Construcții pentru activități culturale — cu condiția respectării regulii de 15% din suprafața totală Aliniere la strategia municipală și la bunele practici europene Strategia Culturală a Municipiului București 2016–2026 (ARCUB) stabilește ca direcție strategică „recuperarea spațiului urban de către locuitori". Spații similare funcționează cu succes în toate marile capitale europene: • Paris — terasele din Grădinile Luxemburg și Tuileries sunt esențiale pentru „cultura cafenelelor" • Lisabona — municipalitatea a restaurat Quiosque de Refresco, transformându-le în inima vieții publice • Zurich — chioșcul din parcul Josefwiese (25+ ani de activitate) organizează evenimente comunitare săptămânale Nu cerem o terasă. Cerem să nu dispară o comunitate. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Pentru că nu este o problemă care îi privește doar pe cei care joacă, ci întreaga comunitate. Păcănelele afectează familii, tineri, copii și felul în care arată și funcționează orașul nostru. Când astfel de locuri ajung să facă parte din peisajul zilnic, în special în zone centrale, nu mai vorbim doar despre afaceri private, ci despre interes public. Cu cât suntem mai mulți, cu atât vocea cetățenilor va fi mai greu de ignorat! Această campanie este despre dreptul oamenilor de a spune cum vor să arate Câmpulungul!

Această campanie este despre siguranța și demnitatea orașului nostru. Jocurile de noroc nu sunt o problemă izolată, ci o „epidemie” tăcută care ne afectează pe toți, direct sau indirect. Iată de ce semnătura ta contează: Protejăm copiii: Nu este normal ca prima imagine pe care un elev o vede când iese de la ore să fie o reclamă luminoasă la păcănele. Trebuie să scoatem aceste tentații din drumul lor și să le oferim un mediu sănătos. Salvăm familii: Dependența de jocuri de noroc duce la datorii, depresie și destrămarea familiilor din Blaj. Fiecare semnătură pune presiune pe autorități să nu mai pună profitul firmelor de jocuri deasupra liniștii noastre. Recuperăm imaginea Blajului: Orașul nostru, „Mica Romă”, are o istorie și o cultură de care suntem mândri. Prezența agresivă a sălilor de jocuri la orice colț de stradă știrbește frumusețea acestui loc. De ce să te alături? Singur, un cetățean poate fi ignorat. Dar dacă suntem sute sau mii de semnatari din Blaj, Primăria și Consiliul Local nu vor mai putea întoarce privirea. Semnătura ta este puterea mea de a merge în fața lor și de a le spune: „Nu sunt doar eu, este întreg orașul care cere această schimbare!” Alătură-te acum pentru a lăsa moștenire un Blaj mai curat și mai sigur generațiilor care vin!

Este important deoarece cartierul Hipodrom, unul dintre cele mai populate din Brăila, nu are în prezent o legătură directă cu Gara CFR și cu principalele spitale din oraș (Spitalul Nr 1 și Sf. Spiridon). Elevii, navetiștii și pacienții sunt obligați să schimbe mai multe mijloace de transport sau să parcurgă distanțe mari pe jos din Barieră. ​Introducerea Liniei 9 va decongestiona traficul de pe Linia 2 și va oferi o alternativă rapidă și eficientă prin centrul istoric, folosind autobuze de capacitate medie adaptate infrastructurii. Alăturarea brăilenilor la această petiție este esențială pentru a demonstra Primăriei că transportul public are nevoie de soluții logice, nu doar de trasee vechi care nu mai fac față nevoilor actuale.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate.  (1) Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. (2) 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. (3) În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. (4) Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. (5) Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. (1) - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA (2) - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară (3) - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele (4) - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders (5) - Ordonanța de urgență 7/2026

Această petiție este importantă deoarece vizează corectitudinea și credibilitatea unei competiții naționale destinate elevilor performanți.    Olimpiada Națională de Științe Socio-Umane ar trebui să fie un reper al meritocrației, unde elevii sunt evaluați obiectiv, pe baza unor criterii clare și transparente. În realitate, experiențele relatate de mai mulți participanți indică probleme serioase în procesul de evaluare: lipsa transparenței, aplicarea neuniformă a baremului și posibile influențe subiective în acordarea punctajelor.    Aceste aspecte nu afectează doar rezultatele individuale, ci și încrederea elevilor în sistemul educațional. Atunci când munca și pregătirea nu sunt evaluate corect, motivația și respectul față de competiții scad semnificativ.    De asemenea, solicitarea de a avea acces la lucrările premiate (în formă anonimizată) este esențială pentru a asigura transparența și pentru a permite o înțelegere reală a criteriilor de evaluare. Fără această deschidere, diferențele de punctaj rămân neclare și pot genera suspiciuni legitime. Din 89 de contestatii depuse,88 au fost RESPINSE,iar una a fost admisa,fara marire de nota.Elevii participanti,profesorii si parintii cer CLARIFICARI!De ce atat de multe respinse?Pe ce TEMEI?Care este motivul pentru care a fost doar O CONTESTATIE ADMISA?   Această petiție nu reprezintă doar nemulțumirea unui singur participant, ci reflectă o problemă semnalată de un număr mai mare de elevi, care își doresc un sistem corect, predictibil și bazat pe merit.    Prin urmare, considerăm că este necesară o intervenție din partea instituțiilor responsabile pentru a verifica modul de evaluare și pentru a restabili încrederea în această competiție. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Această schimbare este vitală pentru mii de femei din România care doresc să își construiască o carieră onestă în industria frumuseții. În prezent, fetele care termină un curs de calificare se lovesc de un zid: nu se pot angaja fără experiență, dar nici nu pot dobândi experiență legal, deoarece nu își permit să plătească chirii și utilități comerciale de sute de euro fără a avea încă un portofoliu de clienți.  Este important pentru că:  • Susține educația: Orice meserie se învață prin practică. Statul trebuie să permită această etapă de învățare fără a o pedepsi cu amenzi.  • Combate munca la negru: Oferind o alternativă legală pentru primul an, încurajăm fetele să rămână în sistemul legal, nu să se ascundă.  • Ajută mamele și tinerele: Multe cursante sunt mame care au nevoie de flexibilitatea de a exersa de acasă până când afacerea lor devine sustenabilă.  Nu cerem privilegii, cerem doar șansa de a învăța corect și legal meseria pe care am ales-o!  Noi, absolventele cursurilor acreditate de STILIST PROTEZIST DE UNGHII , școlile de formare profesională, saloanele din România și susținătorii noștri, solicităm introducerea în legislație a „Stagiului de practică independentă la domiciliu” pentru debutantele din industria de înfrumusețare. 1. Care e problema? După finalizarea cursului acreditat ANC și obținerea diplomei, o cursantă nu are unde să exerseze legal pentru a căpăta experiența minimă cerută de piața muncii.  •  Saloanele nu angajează debutante fără portofoliu de minim 100-200 de lucrări, pentru că nu pot risca să lase o începătoare să învețe direct pe clientele fidele, plătitoare. •  Școlile nu pot oferi practică post-curs, deoarece legea le obligă să angajeze cu contract de muncă orice persoană care prestează activitate în spațiul școlii, chiar dacă e practică neremunerată. •  Lucrul la domiciliu propriu e interzis fără autorizații de spațiu comercial de la DSP, care presupun investiții de minim 4.000€. Rezultatul: Piața e blocată. 80% din fete sunt forțate să intre în ilegalitate și să lucreze „la negru” pe prietene ca să învețe. Statul pierde, clientele riscă igienic, fetele riscă amenzi, iar saloanele nu găsesc personal. 2. Ce solicităm concret: Modificarea Legii 76/2002 și a Normelor DSP pentru a permite: „Stagiul de practică independentă la domiciliu – 12 luni” pentru absolvenții cu diplomă acreditată ANC, cod COR 514102, în următoarele condiții: 1.  Durată limitată: 12 luni calendaristice, o singură dată în viață, pe CNP.  2.  Fără încasări: Beneficiara stagiului nu realizează venituri. Poate solicita persoanelor-model doar contravaloarea consumabilelor folosite, strict pe baza bonului fiscal de achiziție de la furnizor, prezentat la cerere organelor de control. 3.  Înregistrare oficială: La începerea stagiului, persoana se înregistrează online, gratuit, într-un Registru Național gestionat de ANOFM. 4.  Transparență: Ține un „Caiet de practică” cu data, numele persoanei-model și semnătura acesteia. 5.  Norme minime de igienă obligatorii: sterilizator cu aviz, dezinfectanți avizați de Ministerul Sănătății, mănuși de unică folosință, mască. 6.  După 12 luni: Pentru a continua activitatea, persoana are obligația să se autorizeze conform legislației în vigoare (PFA/II/SRL + avize DSP). 3. De ce susțin și saloanele această măsură: În prezent, piața se confruntă cu un paradox: saloanele se plâng că „nu se mai găsesc fete bune de angajat”, dar în același timp refuză debutantele pentru că nu au experiență și nu pot risca imaginea salonului cu o începătoare pe clientele fidele.   Stagiul de practică la domiciliu rupe acest cerc vicios. Timp de 1 an, fata învață pe cont propriu, pe răspunderea ei. La final, salonul poate angaja o manichiuristă cu 300 de lucrări la activ, cu poze before/after, cu recenzii, care poate produce din ziua 1. Scade riscul pentru patron, crește calitatea serviciilor din piață, se rezolvă criza de personal calificat. 4. De ce e corect și sigur pentru toată lumea: Pentru STAT: Reduce munca la negru. Apare o bază de date cu debutantele. După 1 an, trec pe PFA și plătesc taxe. Impact bugetar zero pe perioada stagiului. Pentru CLIENTE: Cresc standardele de igienă, pentru că stagiul impune sterilizator cu aviz. Clientele știu că fata e „la practică” și își asumă. Pentru CURSANTE ȘI ȘCOLI: Deblochează intrarea în meserie. Școlile nu mai sunt în ilegalitate. Fetele capătă portofoliu legal și devin angajabile. Pentru SALOANE: Rezolvă criza de personal calificat. Saloanele recrutează fete cu mână formată, fără să mai piardă timp și bani cu formarea de la zero. Scade riscul de a pierde cliente din cauza greșelilor de începător. Nu cerem pomeni. Nu cerem să lucrăm fără taxe. Cerem dreptul legal la PRACTICĂ, exact cum au rezidenții la medicină sau avocații stagiari. Cerem 1 an în care o debutantă să poată face 300 de seturi de unghii legal, pe consumabile, ca să nu mutileze prima clientă plătitoare.  Precedent european există: În Marea Britanie „sole trader” poate lucra de acasă din prima zi. În Franța există „micro-entrepreneur” cu regim simplificat. România poate face un pas mic: să permită practica, nu încasarea. Semnează dacă ești de acord că siguranța clientelor, startul corect în meserie și deblocarea pieței muncii sunt mai importante decât birocrația. UPDATE 12.04.2026: Am completat textul cu garanțiile anti-abuz, problema școlilor acreditate și beneficiile directe pentru saloane, la sugestia comunității. Scopul petiției rămâne neschimbat: drept la practică legală, nu la evaziune.

​Este timpul ca infrastructura Craiovei să se adapteze nevoilor cetățenilor, nu invers. Parcul Nicolae Romanescu este cel mai frumos spațiu verde din oraș, dar utilitatea lui este limitată în prezent de ora de deschidere stabilită recent, care nu acoperă nevoile celor matinali.  ​Această schimbare este vitală pentru că:  • ​Sănătatea nu poate aștepta: Sute de craioveni — alergători sau bicicliști — vor să facă mișcare înainte de muncă. Ora 06:30 este mult prea târziu pentru cineva care trebuie să ajungă la birou la 08:00 sau 08:30. • ​Evitarea căldurii sufocante: Verile în Craiova sunt foarte călduroase, iar după ora 07:00 dimineața disconfortul termic începe deja să se simtă. Intervalul 05:00 - 07:00 oferă răcoarea necesară pentru un antrenament eficient și plăcut, fie că ești pe bicicletă, la alergat sau la plimbare. • ​Accesibilitate pentru toți: Fie că alergi, te plimbi sau preferi o tură cu bicicleta, parcul ar trebui să fie accesibil atunci când temperaturile și timpul ne permit să îl folosim. • ​Comunitate activă: Oamenii care aleg să se trezească la 5 dimineața pentru mișcare sunt motorul unui oraș sănătos. Ei merită susținuți, nu ținuți la poartă. ​Semnează această petiție pentru a arăta autorităților că suntem mulți și că vrem un oraș care încurajează sportul la orice oră. Fiecare semnătură ne aduce mai aproape de o Craiovă cu adevărat europeană!