• Siguranta noastra in trafic. STOP alcool la volan!
    Consumul de alcool reprezintă una dintre cauzele frecvente de conturbare a capacității de conducere, deși există tendința de a se subestima rolul său. Legea prevede o pedeapsă cu închisoare de la 1 la 5 ani pentru conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge. Haideti sa ne asiguram impreuna ca tuturor celor depistati cu concentratie de alcool si/sau stupefiante la volan le va fi automat anulat permisul de conducere fara drept de recuperare. De asemenea in cazul in care din evenimentul rutier rezulta victime cerem reanalizarea legii si acordarea de inchisoare cu executare fara posibilitate de reducere a pedepsei. In 25.02.2021 pe tronsonul Agnita -Sibiu DJ 106 in zona cartierului Bavaria la ora la care locuitorii de pe Valea Hartibaciului, din Agnita pana la Sibiu, se indreapta spre locul de munca, un sofer baut trimite doi tineri in spital . Extras din presa locala: Stire initiala ora 07:49! “Două persoane au fost rănite într-un accident, în zona Bavaria, din cauza unui șofer băut. Accidentul s-a petrecut la kilometrul 6, în zona Bavaria, potrivit autorităților care s-au deplasat la fața locului. Din primele informații, ar fi implicate trei autovehicule, transmite Elena Welter, purtător de cuvânt al Inspectoratului de Poliție al Județului Sibiu. Două persoane primesc îngrijiri medicale și sunt, la acest moment, conștiente. Actualizare.Un șofer, în vârstă de 36 de ani, care conducea pe direcția Agnita -Sibiu nu a păstrat distanța de siguranță, intrând în coliziune cu autoturismul condus regulamentar în fața sa, de un sibian de 35 de ani, pe care l-a proiectat într-un alt autoturism condus regulamentar din sens opus, de un sibian în vârstă de 36 de ani. Șoferii care conduceau regulamentar au fost răniți și transportați la spital. Șoferul care nu ar fi păstrat distanța este din Roșia și prezintă o concentrație de 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, relatează Elena Welter, din partea poliției Sibiu. Traficul este blocat total în continuare.” Acesta este doar unul dintre evenimentele rutiere datorate consumului de alcool. Cei doi tineri putem fi oricare dintre noi sau cei dragi noua atata timp cat viziunea " Zero alcool la volan " nu reprezinta decat o sintagma, un tiltu de ziar, nu un MOD DE VIATA.
    287 din 300 Semnături
    Inițiat de Alina Leb
  • Grupa a-2-a de muncă
    După data de 1 aprilie 2001 grupele de muncă, cel puțin grupa a doua de muncă, nu s-a mai luat în considerare la calculul vechimii în muncă. Înainte de această dată la fiecare an lucrat în condiții de muncă deosebite s-a calculat suplimentar la vechimea în muncă 25%, adică câte 4 luni/an. Am vorbit cu mulți prieteni din toată România și majoritatea sunt de acord ca acordarea acestor drepturi să fie făcută doar la calcularea vechimii în muncă nu și la calcularea eventualelor drepturi bănești. Suntem conștienți că economia României nu poate în această perioadă suporta cheltuieli suplimentare din bugetul de stat. Cei care am lucrat în condiții deosebite de muncă, adică de toxicitate suntem îndreptățiți după atâția ani de muncă grea, să avem măcar dreptul să intrăm în pensie mai repede, în funcție de recalcularea de patru luni pe an în cazul grupei a doua de muncă.
    5 din 100 Semnături
    Inițiat de Ludovic Csiszer
  • Interzicerea braconajului mascat în ape interioare Olt, Prut, Siret, și Dunăre cu excepția Deltei
    Pescuitul comercial practicat pe apele interioare ale țării este nesustenabil și nici măcar rentabil din punct de vedere economic. Conform TAC 2021 (cotele de pescuit alocate în 2021) este evident că pescarii comerciali aproape vin de acasă cu bani ca să pescuiască apele interioare. Pe Dunăre, de la intrarea în țară (Baziaș) până la Tulcea totalul capturii alocate în 2021 este de 1123 de tone, valorând (la 4 euro/kilogram, preț exagerat pentru unele specii ca plătica, mreana sau carasul) generând în medie aproximativ 740 de lei/lună/pescar comercial (sunt 2430 de pescari și 810 ambarcațiuni aprobate), sumă brută, fără a lua în considerare taxele, echipamentul, combustibilul etc. Aplicând același algoritm (4 euro/kilogram raportați la captura alocată și împărțită suma generată la numărul de pescari și apoi la 12 luni ca să raportăm venitul pe an, fără a lua în considerare taxele, echipamentul, combustibilul etc.) reiese că: Pe Prut sunt 72 de tone pentru 138 de pescari comerciali, dispunând de 46 de ambarcațiuni, generând 834 lei/lună/pescar comercial Pe Olt sunt 130 de tone pentru 204 de pescari comerciali, dispunând de 68 de ambarcațiuni, generând 1019 lei/lună/pescar comercial Pe Siret sunt 21 de tone pentru 63 de pescari comerciali, dispunând de 21 de ambarcațiuni, generând 533 lei/lună/pescar comercial. Ne vine greu să credem că cineva poate din 533-1019 lei/lună să achite taxele (ex. licențiere), benzina (iar motoarele de barcă nu consumă tocmai puțină) și să acopere costurile cu logistica aferentă practicării pescuitului comercial, înfruntând adesea condiții meteorologice vitrege. Pare mai degrabă o evaziune fiscală mascată de cotele alocate, care trebuie să admitem, sunt infime, nu justifică prezența pescarilor comerciali în apele interioare. Totodată este o invitație la braconaj, de cele mai multe ori autoritățile care ar trebui să verifice cotele sunt inexistente (de ex ANPA are aprox 100 de angajați, cu tot cu cei din birouri, iar în total în zonele destinate pescuitului comercial sunt autorizați 2835 de pescari comerciali). Cerem limitarea în funcție de sustenabilitatea activității până la interzicerea pescuitului comercial în apele interioare ale României (cu excepția Deltei Dunării și Mării Negre, zone unde activitatea de pescuit comercial este una tradițională)!
    3.383 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Andrei Moise
  • Solicitam MAPN sa retraga Proiectul de Lege priviind Politia Militara
    Consideram ca acest proiect de lege, prin forma sa este degradant si totodata periculos pentru cetateni si pentru un stat democratic, conferind o serie de noi posibile abuzuri, cat si derapaje tipice sistemelor autoritare.
    9 din 100 Semnături
    Inițiat de Cosmin Olteanu Picture
  • Vrem transmiterea online a ședințelor CL Bolintin Deal
    Pentru transparenta decizionala a autoritatilor si pentru corecta informare a cetatenilor.
    128 din 200 Semnături
    Inițiat de Nicu Costinas Picture
  • Interzicerea reclamelor la medicamente și suplimente alimentare
    Consider ca niciun medicament sau supliment alimentar nu ar trebui cumpărat sau consumat fără recomandarea unui cadru medical. Nu este sănătos ca pe piața sa existe atât de multe medicamente sau suplimente alimentare care pot fi achiziționate fără rețetă, medicamente care pot pune viata în pericol. Primul pas ar trebui făcut prin interzicerea publicității asupra medicamentelor, următorul pas ar trebui sa fie interzicerea achiziției de medicamente sau suplimente alimentare fără rețetă.
    27 din 100 Semnături
    Inițiat de Ovidiu Boboc
  • Experiențele femeilor în pandemie nu trebuie ignorate!
    Istoria recentă a crizei economice din 2007 ne arată că problemele specifice ale femeilor sunt tratate marginal și lipsesc de pe agenda publică. Cu toate acestea, realitatea ne demonstrează că inegalitățile de gen se adâncesc în momente de criză, precum cea existentă. De la începutul pandemiei până în momentul de față: 1. Două treimi dintre persoanele care au intrat în șomaj de la începutul pandemiei sunt femei; 2. Femeile s-au confruntat cu insuficiența resurselor de trai din cauza pierderii locurilor de muncă; 3. Violența domestică s-a intensificat. Victima este captivă în aceeași locuință cu agresorul, iar accesul la servicii de sprijin și la justiție sunt îngreunate (precum procedurile online care nu sunt accesibile tuturor); 4. Echilibrul viața privată - viață profesională este afectat prin împovărarea și mai mare a femeilor cu treburile domestice și de îngrijire și deteriorarea sănătății mintale; 5. Accesul femeilor a servicii de sănătate de calitate este îngreunat. Semnează și tu petiția dacă îți dorești să trăiești într-o societate în care aceste experiențe nu sunt minimizate, ci sunt tratate cu seriozitate și responsabilitate! Petiția este realizată de către Centrul FILIA în cadrul proiectului “Femeile în timpul și după coronavirus: Informare, Cercetare și Advocacy pentru Egalitate de Gen” desfășurat în parteneriat cu Agenția Națională pentru Egalitate de Șanse, cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Conținutul acestei pagini nu reprezintă în mod necesar poziția oficială a Granturilor SEE și Norvegiene 2014-2021; pentru mai multe informații accesați www.eeagrants.org.
    770 din 800 Semnături
    Inițiat de Centrul FILIA
  • Fără pantofari și sănii pe pârtiile din România
    Admirăm organizarea și restricțiile de acces al cetățenilor neechipați corespunzator pe pârtiile domeniilor schiabile din Europa, dar în România tolerăm astfel de comportamente, cu repercursiuni grave în urma unor accidente, ce ar putea fi evitate. Alegem să practicam sportul în siguranță pentru noi și ceilalți.
    16 din 100 Semnături
    Inițiat de Alexandru Horhocea
  • Solicităm bani de la bugetul de stat pentru burse!
    Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit. În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie). Susținători ai demersului: 1. Societatea Academică din România (SAR); 2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău) 3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP); 4. Forumul Tinerilor din România (FTR); 5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan); 6. Federația Coaliția pentru Educație; 7. Organizația Salvați Copiii; 8. Fundația World Vision; 9. Roma Education Fund (REF); 10. Institutul pentru Solidaritate Socială; 11. Asociația Human Catalyst; 12. Asociația Politeia; 13. Platforma Civică ARESEL.
    1.151 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Școli Curate Picture
  • Cerem reducerea programului hiper/supermarketurilor!
    Sunt nascuta pe 16 octombrie. Incepand cu 2016 aceasta zi s-a declarat ziua nationala a alimentatiei si a combaterii risipei alimentare. Cred ca ai vazut si tu ca de cativa ani ne confruntam cu cantitati uriase de gunoi, din care mare parte este data de mancare, in diverse forme. Ce m-a motivat acum este ce am citit recent si anume: dupa perioada sarbatorilor de iarna cantitatea de deseuri creste cu 40% fata de o perioada normala, iar alimentele sunt unele dintre cele mai intalnite deseuri. Daca esti de acord cu macar 2 dintre punctele de mai jos sau poti adauga inca 2 puncte, te rog sa mi te alaturi in aceasta cauza: reducerea programului super/hipermarketurilor prin inchiderea prin rotatie in zilele de sambta si duminica. Ce avem de castigat? 1. Reducem consumul excesiv. Cei mai multi bani se duc pe mancare: Romania 26% din venit fata de 13% in restul UE. 2. Implicit reducem cantitatea de mancare aruncata. 3. Orientam lumea spre a-si petrece timpul liber (in conditii normale) in parc, cinema, teatru si nu la cumparaturi, poate doar de carte ("Într-o țară cu analfabetism funcțional îngrijorător, nu e de mirare că românii sunt pe ultimul loc în Europa la consumul de carte. Potrivit Eurostat, 93,5% dintre conaționali nu cumpără nici măcar o carte pe an, drept urmare avem cele mai puține librării pe cap de locuitor".) 4. Reducem expunerea oamenilor in perioada Covid 19, atat a angajatilor cat si a cumparatorilor. 5. Si angajatii au nevoie de zile libere odata cu restul familiei: sambata, duminica si zilele libere nationale. (de multe ori magazinele raman deschise in aceste zile). 6. Reducem amprenta de carbon (mai putine transporturi, mai putin combustibil, mai putina poluare, mai putine deseuri, etc). 7. Ne vom disciplina in ale cumparaturilor. Imi permit sa iti dau un sfat: inainte de a achita produsele la casa, arunca o privire in cosul de cumparaturi. Chiar ai nevoie de toate produsele? Iti multumesc si ma bazez pe tine! Loredana
    42 din 100 Semnături
    Inițiat de Lori Bălan
  • Îl vrem pe Mihai Goțiu comisar general al Gărzii Naționale de Mediu
    Garda Națională de Mediu (GNM) este principala instituție cu rol de inspecție, control și sancționare a respectării, respectiv încălcării reglementărilor legate de protecția mediului în România. ”GNM are atribuții în aplicarea politicii Guvernului în materia prevenirii, constatării și sancționării încălcării prevederilor legale privind protecția mediului, inclusiv a nerespectării reglementărilor prevăzute în legile specifice domeniului controlului poluării industriale și managementului riscului, substanțelor și preparatelor periculoase, biodiversității și ariilor naturale protejate, fondului de mediu și altor domenii prevăzute de legislația specifică în vigoare.” (art. 2, alin. (2), din HG 1005/2012, privind organizarea și funcționarea Gărzii Naționale de Mediu). GNM poate dispune sancțiuni, poate controla și poate solicita retragerea, suspendarea ori anularea avizelor, acordurilor, autorizațiilor de mediu/autorizații integrate de mediu (inclusiv în domeniul pădurilor) atunci când sunt încălcate ori când au fost emise cu nerespectarea prevederilor legale. GNM are obligația să sesizeze organele de cercetare atunci când constată fapte de natură penală în domeniul respectării normelor de mediu. GNM propune și participă la elaborarea de proiecte de acte normative în domeniul protecției mediului; organizează evenimente cu caracter educativ și colaborează cu organizațiile civice din domeniul protecției mediului. Comisarul general al Gărzii Naționale de Mediu este numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea conducătorului autorității publice centrale pentru protecția mediului (ministrul Mediului). În timpul negocierilor legate de formarea Coaliției de Guvernare, s-a agreat că nominalizarea pentru comisarul general al GNM să fie făcută de USR PLUS, aceasta urmând să fie însușită de ministrul Mediului, respectiv prim-ministru.
    6.476 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Jani Monoses
  • Fără discriminare în Sănătate
    Încă de la elaborarea actualei legii a salarizării, o parte importantă a personalului din unitățile sanitare a fost grav discriminată. Este vorba de personalul TESA (tehnic economic și administrativ) dar și de personalul auxiliar- sanitar. Discriminarea începută în 2017 a continuat în ciuda protestelor și a fost adâncită și mai rău prin eliminarea personalului Tesa de la stimulentele pentru Covid 19, iar în finalul 2020 s a mai dat inca o lovitura aceluiași personal discriminat prin blocarea creșterii de 1/4, sume nete cuprinse intre 200 și 400 lei lunar.
    1.376 din 2.000 Semnături
    Inițiat de UNIUNEA TESA