• Credit nevoi personale pe 10 ani
    Pentru ca în lipsa măririi perioadei de rambursare la 10 ani, vor profita ifn-urile cu dobânzi de 5000% pe an de nevoia de bani a persoanelor fizice și îi vor băga și mai tare în datorii!
    8 din 100 Semnături
    Inițiat de George Barna
  • Solicităm Ministerului Culturii măsuri urgente pentru a salva patrimoniul construit
    Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere. Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului. Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările inițiate de organizații profesionale și de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum și de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute. Cadrul legislativ de protecție a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permițând, fără riscul unei sancțiuni, derapaje în procedurile de avizare și intervenții de natură să distrugă moștenirea culturală locală și contribuția națională la patrimoniul european. Celor care ar avea în continuare rezerve față de propunerile de mai sus, opunându-le retorica economică facilă a dezvoltării imediate și cu orice preț, le reamintim că păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări. Turismul cultural, intrinsec legat de protejarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, este o componentă esențială a industriei turismului care aduce unor țări ca Franța, Italia sau Spania venituri anuale de zeci de miliarde de euro. Și nu este vorba doar de patrimoniul major, de marile monumente, ci de patrimoniul urban și rural în ansamblul lor! Nu dorim să facem comparații forțate, dar patrimoniul istoric al României este suficient de valoros și de divers pentru a se bucura de toată atenția. Acestea sunt gândurile prin care noi, semnatarii acestei scrisori, arhitecți, profesori, oameni de cultură, cetățeni, vă cerem, domnule Ministru al Culturii, să dispuneți măsurile necesare în vederea opririi acestui adevărat atentat la adresa istoriei și patrimoniului cultural național! Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii, dintre care redăm doar câteva, în ordinea alfabetică a numelor: Vlad Alexandrescu – prof. univ., senator, fost ministru al Culturii Flavius Baias – prof.univ., fost Decan al Facultăţii de Drept, UB Ana Blandiana Lidia Bodea – director editura Humanitas Librăriile Cărtureşti Ştefan Câlţia - pictor Magda Cârneci – scriitor şi critic de artă Rodica Crişan - arhitect, prof. UAUIM Mihaela Criticos – arhitect, conf. UAUIM, Expert atestat MC Diana Culescu – peisagist, dr., preşedinte AsoP Hanna Derer – arhitect, dr.habil.arh. Constantin Flondor - pictor Vlad Gaivoronschi – arhitect, prof. Alexandru Găvozdea – arhitect, Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România Ştefan Ghenciulescu – arhitect, conf. UAUIM, partener revista Zeppelin Mihai Ghyka – fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii Dan Grigore – pianist concertist şi profesor ICOMOS România Augustin Ioan – arhitect, prof. UAUIM Marcel Iureş - actor Emil Ivănescu – arhitect, preşedinte OAR - Bucureşti Miklós Köllö – arhitect, expert atestat MC Nicolae Lascu – arhitect, prof. UAUIM Gabriel Liiceanu – Universitatea Bucureşti Răzvan Luscov - arhitect, profesor UAUIM Marius Manole – actor TNB Claudiu Mesaroş - Prodecan, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, UVT Radu Mihăilescu - arhitect Mariana Mihuţ - actriţă Bodgan Mincă – conf. Facultatea de Filozofie, UB Dan Mohanu – profesor UNARTE Horia Moldovan – arhitect, conf., Decan Facultatea de Arhitectură UAUIM Petru Mortu – arhitect, conf. UAUIM, specialist atestat MC Tatiana Niculescu - scriitoare Edmond Niculuşcă – fondator ARCEN Mihai Opreanu – arhitect, conf. UAUIM, expert atestat MC Radu Paraschivescu - scriitor Lila Passima – şef secţie educaţie muzeală MŢR Theodor Paleologu – preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al culturii Horea Paştină - pictor Ioana Pavelescu - actriţă Eugen Pănescu – arhitect Ioana Pârvulescu - eseist Oana Pelea - actriţă Andrei Pleşu Nicolae Raţiu – Preşedintele “Centrul Raţiu pentru Democraţie” Victor Rebengiuc - actor Andrei Rosetti – pictor, membru fondator NOIMA Ana Scarlat – membră UNITER, fost diplomat cultural la Budapesta, ICR Virgil Scripcariu - sculptor Iulia Stanciu – arhitect, prof. UAUIM, coordonator GL Patrimoniu OAR Bucureşti Şerban Sturdza – arhitect, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio Mihai Şora Alexandru Tomescu - violonist Şerban Ţigănaş – arhitect, secretar general UIA Ion Vianu – scriitor Matei Vişniec Sever Voinescu – redactor şef “Dilema Veche” Ana Maria Zahariade – arhitect, prof. UAUIM, vicepreşedinte OAR Pentru lista completă puteți accesa link: https://stiri.declic.ro/scrisoare-deschisa-salvare-cladiri-patrimoniu
    2.363 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Fundația PRO PATRIMONIO
  • Demiterea urgentă a ministrului Mediului Costel Alexe
    Costel Alexe tocmai a aprobat uciderea a 25.000 de căprioare. Semnează acum pentru demiterea lui din fruntea Ministerului Mediului!
    15.247 din 20.000 Semnături
    Inițiat de Federatia pentru protectia animalelor si mediului FPAM Picture
  • Vrem acces liber in pădure
    Accesul în natură trebuie să fie liber pentru toată lumea, pentru ca toţi oamenii să aibă acces la serviciile oferite de pădure: recreere, cunoaştere, educaţie, sănătate. Interdicţia actuală, existentă din 2008, este imposibil de aplicat, fiindcă este imposibil de supravegheat permanent toate pădurile şi doar lasă loc la aplicarea discreţionară de măsuri de limitare a accesului, care creează conflicte inutile între administratorii silvici şi public.
    10.073 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican Picture
  • Pozele care pot opri transporturile ilegale de lemn!
    La ora actuală în România un camion din două transportă lemn tăiat ilegal! După estimări acceptate și de Ministerul Mediului, la fiecare mc lemn tăiat legal, din păduri publice și private se taie ilegal înca 1.2 metrii cubi, adică fiecare set de acte înseamnă un camion cu lemn tăiat legal și încă 1-2, uneori chiar 3 camioane cu lemn tăiat ilegal, care circulă cu aceleași acte. Ministerul Mediului poate da dispoziție fără sa mai fie nevoie de nici o altă lămurire dezbatere, ca pe portalul InspectorulPadurii.Ro care acum este funcțional, să se atașeze poze făcute când pleacă camioanele din păduri, o astfel de poză cu dispunerea buștenilor într-un camion, este ca o amprentă. Astfel s-ar putea face deosebirea dintre transporturile cu lemn tăiat legal și camioanele care transportă cu același set de hărtii, lemn tăiat ilegal. Poza cu coordonate GPS exacte ar avea și ora la care s-a făcut încărcarea în camion/remorcă cu lemn tăiat legal. Acest modul cu pozele de încarcare este contractat și implementat, doar trebuie lăsat să intre în funcțiune, orice amânare ar dovedi doar rea voința și ipocrizie. Ministrul Mediului d.Costel Alexe a făcut mai multe promisiuni încălcate sau amânate nejustificat. Când i s-a cerut să ia măsuri să se respecte legea, să se oprească tăierile ilegale din parcuri naționale și rezervații, dânsul a zis ca trebuie să mai dezbatem. Cererea este conform cu cererile făcute de societatea civilă la Marșul pentru Păduri și conform cu alte petitii inițiate de Declic, Agent Green, Greenpeace și multe alte asociații formale și informale, prin toate aceste demersuri societatea civilă cere insistent, punerea în funcțiune la întregul sistem informatic sumal+inspectorulpadurii.ro, conform caietelor de sarcină de la licitații publice, conform cu toate componentele implemente deja, conform contractelor angajate de Ministerul Mediului și parțial (60%) plătite (forțat) de catre Minister, în urma deciziiilor obținute prin jusțiție - Hotarâre 5269/2019 13.08.2019 și Hotarâre 1006/2019 30.10.2019. Cerem sa devină publice TOATE opțiunile aplicației inspectorul pădurii - hărți amenajistice, limitele ariilor naturale protejate conform proiectului Inspire, limitele zonării interne ale parcurilor naționale și naturale, pădurile virgine din catalog, fonduri de vânătoare, alarme forestiere, APVuri cu detalii firma / tip taiere / volum / durată exploatare și avize transport cu detalii locație / firmă. Toate aceste module acum sunt ascunse publicului în timp ce toate firmele de exploatare, ocoalele silvice și gărzile forestiere au acces la aceste informații, lipsa aceasta de transparența crează o discriminare clară. Cerem Ministrului Cotel Alexe să oprească tăierile din arii protejate, măsură la care nu e nimic de dezbătut din moment ce este încălcată în mod sfidător legislația în vigoare. Mai multe amănunte puteți citi aici >> https://www.facebook.com/notes/coalitia-transilva/pozele-care-pot-opri-transporturile-ilegale/560030038195733/
    2.672 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Sica Org
  • Susținem producția națională de medicamente
    Taxa clawback se face vinovată pentru faptul că peste 2000 de medicamente, inclusiv 400 de medicamente originale, au fost retrase de pe piață. Pentru multe dintre acestea nu există altrenative terapeutice. Taxa clawback s-a dublat în ultimii 3 ani, de la 12,4%, în trimestrul III din 2015, la 24,6%, în primul trimestru din 2019. Se așteaptă ca la finalul anului să ajungă la 30%. Trebuie să susținem creșterea producției autohtone de medicamente! În virtutea Constituției României, care prin prevederile articolului 34 garantează dreptul la ocrotirea sănătății iar prin cele ale articolului 22 garantează dreptul la viață, În virtutea Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului, care prin prevederile articolului 3 garanteaza dreptul la viaţă, la libertate şi la securitate, In virtutea Convenţiei Europene a Drepturilor Omului care, prin prevederile articolului 2, stipulează că dreptul la viaţă al oricărei persoane este protejat prin lege. Având în vedere că în contextul crizei globale generate de infecția cu noul virus COVID 19 toate țările vor fi nevoite sa-și facă stocuri de medicamente, limitând sau chiar oprind exporturile acestora, Considerând că sumele generate prin taxa de clawback pot constitui o sursă importantă pentru stimularea industriei de medicamente din România, Având în vedere efectele benefice asupra întregii populații prin creșterea producției autohtone de medicamente, Cerem Guvernului României să adopte o Ordonanță de Urgență prin care să suspende plata taxei de clawback.
    3.378 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Dr. Cătălin Grigorescu Vicepresedinte RE:START ROMANIA Picture
  • Modificarea vârstei până la care un părinte poate primi concediu medical pentru un copil bolnav
    Legea permite ca un părinte să primească concediu medical pentru un copil bolnav doar dacă acesta nu are încă împlinită vârsta de 7 ani (în cazuri excepționale, pentru afecțiuni grave, până la 16 și în cazul copiilor cu dizabilități până la 18 ani). Nu cred că un copil de 7 ani este suficient de responsabil pentru a se trata singur, fără supraveghea unui adult. Un simplu caz de gripă presupune pe lângă administrarea medicamentului și monitorizarea continuă a temperaturii și luarea măsurilor corespunzătoare. Cred că este ceva prea complicat pentru un copil de 7 ani, vârsta de la care părintele nu mai are dreptul la concediu medical pentru îngrijirea copilului.
    2.428 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Angela Calborean
  • TOȚI PENTRU Costel Vânătoru
    Cercetătorul Costel Vânătoru a fost îndepărtat de la conducerea Băncii de Gene din Buzău şi înlocuit cu directorul Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), Adrian Chesnoiu. Cercetătorul Costel Vânătoru și-a dedicat ultimii 34 de ani cercetării, el fiind coordonator al Stațiunii de Cercetare Legumicolă Buzău și un om care a contribuit la dezvoltarea și aclimatizarea multor specii de plante și a păstrării semințelor. În ultimii ani, a pus la punct la Buzău Banca de Gene, proiectul fiind unul personal. Imediat după instalarea Guvernului Orban, cercetătorul buzoian își exprima speranța că cei aflați acum la putere nu vor pune bețe în roate înființării proiectului Banca de Gene, pe care-l numea ”un proiect de țară, un proiect de siguranță națională, nu unul politic”. Toți buzoienii cu mic cu mare vom merge în fața Prefecturii Buzăului. Cerem revocarea deciziei Guvernului Orban de a-l demite de la conducerea Băncii de Resurse Genetice Vegetale - pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice şi Medicinale pe cercetătorul Costel Vânătoru. Nu tolerăm o astfel de decizie a celor de la capitală. #impreunaSalvamBancaDeGene #Buzau #2019 #CostelVanatoru #BancaDeGene Intrați pe eveniment și distribuiți prietenilor. https://facebook.com/events/451183812477446/ Ne întâlnim Duminică 15 Decembrie 2019 ora 11:00 Pe Platoul Daciei, din Buzău. Dați de știre la tot orașul.
    5.895 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Vlad Stefan Orjan Picture
  • Retragerea Ordinului național „Steaua României” acordat lui Adrian Năstase
    Pentru ca tinerii să înțeleagă că nu poți fi un bun român, dacă ești dublu condamnat penal! Niciun părinte nu-și crește copiii în cultul furtului, al minciunii, și al escrocheriei! Decât dacă e părinte denaturat!
    5.135 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Iliescu Liviu Picture
  • Asumarea răspunderii Guvernului pentru "locale" în două tururi
    Semnatarii prezentei petiţii consideră şi afirmă explicit că alegerile într-un singur tur sunt mai rău decât inutile: sunt un simulacru, sunt contrariul democraţiei, subminează însăşi ideea de reprezentare şi creează condiţii mai mult decât favorabile pentru re-capturarea statului, "de jos în sus", de către diverse grupuri de interese ulterior coalizate gregar. Singura justificare a alegerilor într-un singur tur e că organizarea lor ar costa ceva (nici măcar pe jumătate) mai puţin - economie de resurse răsturnată curând prin efortul edililor nereprezentativi de a-şi consolida puterea "locală" prin cheltuieli discreţionare, "cu dedicaţie" către propriii sprijinitori. În consecinţă, a stabili, în prima jumătate a anului viitor, toţi decidenţii din teritoriu ai României printr-un asemenea scrutin de mascaradă ar reprezenta nu doar o sfidare la adresa tuturor celor care, în stradă, în Parlament sau prin vot cetăţenesc, au luptat în ultimii ani împotriva corupţiei şi a disoluţiei puterii responsabile, ci, mai grav, o continuare directă şi potenţial-decisivă a de-democratizării societăţii româneşti.
    11.821 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Dumitru Cornel Vilcu Picture
  • Spunem NU vânătorii necondiționate de urși!
    - Vânarea ursului ”la liber”, fără nici un fel de restricții privind numărul exemplarelor împușcate, fără o situație clară și o analiză legată de clasele de vârstă, structura pe sexe, sporul natural etc. va avea consecințe incalculabile asupra acestei specii de interes prioritar, inclusiv o destabilizare mai pronunțată la nivel de populație. În ultimii ani în care s-a practicat vânătoarea, au fost extrase cele mai mari și viguroase exemplare, fapt ce a destabilizat echilibrul în cadrul populației, dar și comportamentul speciei (inclusiv prin practicile de hrănire complementară masivă). Efectele în cazul vânătorii ”libere” vor adânci haosul și vor deveni în timp bazele a noi conflicte, ducând și la degenerarea genetică a speciei. - Un asemenea mod de vânătoare nu rezolvă situațiile conflictuale punctuale, întrucât nu este împușcat strict ursul-problemă, ci cel care valorează mai mult din punct de vedere economic (un trofeu de urs valorează în medie 8000 de euro). - Directiva Habitate a UE plasează ursul în lista speciilor cu protecție strictă și a căror conservare necesită desemnarea unor arii speciale de conservare (Anexele II și IV). - Tot Directiva Habitate prevede clar că aprobarea derogărilor de la măsurile speciale de conservare se poate face doar dacă alte soluții alternative au fost implementare fără succes, ceea ce din păcate nu este cazul la noi, din lipsa implementării acestora, din lipsa unui plan și a unei finanțări susținute în acest sens. - România riscă declanșarea procedurii de infringement. Amendamentul 20 din proiectul menționat încalcă flagrant atât Directiva Habitate, cât și pe cea de internă, care o transpune (OUG 57/2007). - Managementul populației de urs și prevenirea conflictelor om-urs nu poate fi realizat fără o conlucrare a tuturor factorilor cheie interesați și fără a avea date științifice solide disponibile care să fie folosite pentru fundamentarea tuturor deciziilor. - Prin decizia scoate ursul de pe lista speciilor strict protejate, ne întoarcem la situația de dinainte de 2007, când România a fost acceptată în UE. Pe 28 septembrie 2016 Ministerul Mediului propunea vânătoarea ca singură alternativă de control a conflictului dintre om și animalele sălbatice. În urma presiunii publice acesta a decis să oprească vânătoarea pe bază de cote la urs, pentru a reforma întregul sistem de management al acestei specii. Trei ani mai târziu, perioadă în care nu s-au făcut pași concreți în această direcție, se dă undă verde masacrului și intereselor fără scrupule de a exploata fără limite simbolul Carpaților.
    34.872 din 35.000 Semnături
    Inițiat de WWF România
  • Protejaţi caprele negre!
    PETIȚIE: Ministerul Mediului Apelor şi Pădurilor propune o cotă de recoltă de 566 exemplare de capră neagră care vor fi împuşcate în sezonul 2020-2021. In sezonul 2019-2020, 422 de capre negre au fost impuscate, din cota aprobata de 609 exemplare. Capra neagră este o specie emblematică pentru Carpaţi şi România. Cu toate acestea, din unele zone a fost vânată şi braconată până la dispariţie şi reintrodusă, cum e cazul Munţilor Rodnei. Capra neagră ar trebui să fie protejată în România, ca parte a zestrei naţionale a ţării cu cea mai bogată biodiversitate din UE. Ea este protejată la ora actuală numai în zonele unde vânătoarea este interzisă, cum ar fi parcurile naţionale. Capra neagră este victima unui paradox. Deoarece ruda sa vest-europeană este abundentă (datorită înmulţirii libere din cauza lipsei prădătorilor naturali, lupul şi râsul), specia nu este protejată în UE şi deci nici în România. Capra neagră ar trebui să-şi redobândească statutul de specie protejată în România, tocmai pentru că avem exemple de unde lipsa acestui statut a dus la dispariţia ei iar populaţia se află în declin. Este greu la ora actuală să avem o imagine exactă asupra efectivelor de capră neagră la nivel naţional, din lipsa unor studii şi a unor metodologii validate ştiinţific. Datele pe care sunt stabilite cotele de recoltă sunt centralizate de la gestionarii fondurilor de vânătoare, care le adună în baza unor observaţii punctuale şi sporadice. Conform acestor date centralizate de către autoritate, populaţia caprelor negre este în creşere, de la 6722 exemplare în 2005, la 8158 exemplare în 2019, în timp ce efectivele optime au fost stabilite la 6174 exemplare, fără să se ştie în baza a ce studii. Aceste date sunt însă contestate de către organizaţiile de mediu. La evaluări paralele făcute de către acestea, în anumite zone s-au identificat doar 25% din populaţiile evaluate de către gestionarii fondurilor de vânătoare şi însuşite de către autoritate. Studiind statistic evaluările, cotele de recoltă şi evoluţia numărului de animale împuşcate este clar că acestea au serioase probleme, din moment ce apar fluctuaţii foarte mari, care depăşesc orice evoluţie naturală a speciei. La ora actuală capra neagră este protejată doar în parcurile naţionale şi în zonele unde vânătoarea este interzisă. În acelaşi timp există numeroase fonduri de vânătoare care se suprapun total sau parţial cu aceste zone de protecţie, fără însă a exista o evidenţă şi diferenţiere clare dintre efectivele din zonele de excludere a vânătorii şi cele din afara acestora, şi deci nici între cotele de recoltă şi animalele vânate. Capra neagră nu reprezintă niciun pericol direct sau indirect pentru oameni, nu produce pagube de niciun fel animalelor domestice şi culturilor agricole, având habitatul în zonele stâcoase alpine şi subalpine, populaţia este ţinută sub control de către prădătorii naturali care realizează cea mai bună selecţe pe cale naturală. Nu există altă raţiune pentru vânătoare, decât cea a obţinerii trofeelor şi a profitului pentru câţiva gestionari din vânătoarea de trofee. Haideți să semnăm si să promovăm câți mai mulți petiția pentru protejarea caprelor negre, să le arătăm că ne pasă de ele, până-i convingem pe politicieni să le protejeze. Trăiască și capra neagră, nu numai cea a vecinului! Detalii: https://florinak.wordpress.com/2019/06/18/propunere-legislativa-pentru-protejarea-caprei-negre/ ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 12.05.2020 Desi Ministrul Mediului Costel Alexe a anuntat ca Guvernul va sustine initiativa legisativa pentru protejarea caprei negre (https://www.green-report.ro/protectie-ciocarlia-capra-neagra/), Ministerul Mediului, Apelor si Padurilor  a pus in dezbatere publica proiectul de ordin prin care se aproba impuscarea a altor 566 capre negre in sezonul de vanatoare 2020-2021: http://www.mmediu.ro/articol/mmap-supune-consultarii-publice-proiectul-de-ordin-privind-aprobarea-cotelor-de-recolta-pentru-speciile-de-fauna-de-interes-cinegetic-la-care-vanatoarea-este-permisa-pentru-perioada-15-mai-2020-14-mai-2021/3292?fbclid=IwAR3HDa4YUQVFWoD36fRNreFwcTMlDbOtQoQ8Je6baCk2hLXK9r_rUTTLxFQ In sezonul trecut, 2019-2020, 422 capre negre au fost impuscate, din cota totala acordata de 609 exemplare. Haideti sa le scriem pana vineri 15 mai, cand se incheie dezbaterea publica, ca nu mai suntem de acord cu impuscarea caprelor negre, la aceste adrese: virgil.pitu@map.gov.ro, petitii@mmediu.ro. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 11.02.2020 Inițiativa legislativă a ajuns in Comisia pt. mediu si echilibru ecologic a Camerei Deputatilor. Discutiile au fost amanate pana la primirea unui punct de vedere din partea Guvernului. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 09.10.2019 Senatorii au respins inițiativa legislativă. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 1.10.2019 Senatorii Comisiei pentru Ape, păduri, pescuit și fond cinegetic au votat pentru protejarea caprelor negre. Din pacate voturile celor două comisii se adună, astfel că, raportul comun al celor două comisii este de respingere a legii care care protejază caprele negre. ------------------------------------------------------------------------------------------------ UPDATE 17.09.2019 Senatorii Comisiei pentru Agricultură au votat împotriva protejării caprelor negre. ------------------------------------------------------------------------------------------------
    14.098 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican Picture