Rezultatul schimbărilor descrise a adus: • insuficiențe la nivelul orarelor – suprapuneri de laboratoare/ore de curs, studenții fiind nevoiți să se deplaseze din zona centrală a municipiului Cluj-Napoca către Innovation Park (un drum de 1 oră și 30 de minute cu transportul public oferit de CTP Cluj-Napoca) în perioade mai scurte de o oră, • lipsa totală a opțiunilor de mâncare pentru studenți la sediul Innovation Park, • săli de curs neadecvate predării (fiind concepute ca spații de business), • un impact negativ asupra vieții personale a profesorilor facultății, aceștia fiind obligați să facă naveta pentru orele lor de predare. Fiindcă studenții plătesc pentru educația universitară, cea mai bună facultate din țară ar trebui să asigure un învățământ cât mai eficient, însă aceste rezultate demonstrează contrariul.

  Mâine și tu poți fi interzis! Azi vor să interzică motocicletele, dar mâine și tu poți fi interzis. Nu lăsa ca libertatea de mișcare să fie decisă de campanii mediatice și de câțiva care strigă mai tare. Semnează pentru reguli corecte, nu pentru interdicții.    1️⃣ Apără echilibrul între drepturile cetățenești  • O interdicție totală ar afecta libertatea de circulație și dreptul de a folosi mijloace de transport legale. • Prin petiție, locuitorii arată că nu doresc ca drepturile unora să fie restrânse doar pe baza nemulțumirilor subiective sau a presiunii mediatice.   2️⃣ Promovează soluții reale, nu gesturi populiste   • Zgomotul urban nu se rezolvă prin interzicerea unei categorii de vehicule, ci prin măsuri aplicabile tuturor: verificarea evacuărilor neconforme, controale la sursa de zgomot, educație rutieră. • O petiție trimite autorităților mesajul că cetățenii preferă reglementare corectă și dialog, nu interdicții „de imagine”.   3️⃣ Protejează diversitatea și progresul urban   • Motocicletele nu sunt doar hobby, ci și mijloc de transport eficient, cu amprentă de trafic și parcare mai mică decât mașinile. • Interzicerea lor ar însemna pași înapoi pentru mobilitate, contrar ideilor de oraș verde și fluid.   4️⃣ Descurajează manipularea mediatică   • Când jurnaliști cu audiență ridicată folosesc platformele pentru a crea panică și a cere interdicții radicale, se poate ajunge la decizii politice dezechilibrate. • O petiție semnată de cetățeni transmite clar că nu toți acceptă narativele construite pe emoție și exagerare.   5️⃣ Încurajează participarea civică   • Este un mod prin care locuitorii își arată vocea și responsabilitatea, nu doar lasă deciziile la latitudinea autorităților sau a câtorva voci puternice din presă. • Într-o democrație, tăcerea poate fi interpretată ca acord tacit.   💡 Concluzie: O astfel de petiție nu este doar despre motociclete, ci despre cum se iau deciziile într-o comunitate: pe bază de fapte, dialog și respect pentru drepturile tuturor, sau sub presiunea unor campanii emoționale.  

Această decizie este importantă deoarece: 1. Siguranța cetățenilor este pusă în pericol - Trotinetele electrice circulă adesea fără respectarea regulilor de circulație, pe trotuare, în sensuri greșite sau cu viteză excesivă. - În Iași, au fost raportate numeroase accidente în zone aglomerate precum Copou, Palas sau Podu Roș, punând în pericol pietonii, în special copii și vârstnici. - Lipsa echipamentului de protecție și a instruirii utilizatorilor amplifică riscul de răniri grave.  2. Haos urban și degradarea spațiului public - Trotinetele sunt abandonate haotic pe trotuare, în stații de autobuz, pe pistele de biciclete sau în fața instituțiilor publice. - Acest comportament afectează accesul persoanelor cu dizabilități, al părinților cu cărucioare și al turiștilor. - În zonele istorice, precum centrul vechi sau bulevardul Ștefan cel Mare, imaginea orașului este afectată vizibil. 3. Vandalism și lipsa controlului - Conform raportului local, actele de vandalism asupra trotinetelor electrice sunt frecvente în Iași: distrugerea, aruncarea în râuri, deteriorarea bateriilor. - Operatorii precum Bolt au raportat pierderi semnificative și au introdus funcții de monitorizare, dar fenomenul persistă. - Lipsa unui sistem de identificare și sancționare eficient face imposibilă tragerea la răspundere a utilizatorilor abuzivi. 4. Impact ecologic și economic discutabil - Deși promovate ca „eco-friendly”, multe trotinete au durată de viață scurtă, iar bateriile sunt greu de reciclat. - Costurile de mentenanță, colectare și reparații sunt suportate indirect de administrația locală și contribuabili. 5. Lipsa unui cadru legislativ coerent - În prezent, legislația națională nu impune permis, asigurare sau înregistrare pentru trotinete electrice. - Acest vid legislativ permite utilizarea necontrolată, fără responsabilitate juridică în caz de accident sau daune.

Parlamentarii AUR au depus o propunere legislativă prin care fiecare copil ar trebui să înceapă ziua de școală cu intonarea imnului și rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”. Oficial, participarea ar fi „opțională”. În realitate, toată lumea știe ce înseamnă asta: presiune, stigmatizare și manipulare.  Școala trebuie să fie un spațiu al educației și al gândirii critice, nu o sală de ritualuri politice și religioase. Elevii și profesorii trebuie să învețe liber, nu să fie împinși zilnic într-o rutină care combină naționalismul cu religia – o formă evidentă de îndoctrinare.  Repetată zilnic, această practică nu cultivă respectul pentru țară sau credință, ci transformă copiii în executanți ai unui ritual mecanic. Este o metodă veche, folosită de regimuri autoritare: condiționarea prin rutină.  Mai grav, „opționalul” invocat de AUR e o minciună. Cine va avea curajul să refuze, când presiunea grupului îl va eticheta imediat drept „nepatriot” sau „nereligios”? Într-o clasă de copii, asta nu e libertate, ci șantaj emoțional.  Solicităm Parlamentului României și Ministerului Educației să respingă această propunere periculoasă. Educația trebuie să rămână liberă, neutră și bazată pe cunoaștere reală, nu pe ritualuri impuse.  Spune și tu NU manipulării copiilor noștri! Semnează acum petiția! 

- Elevii olimpici care ar fi luat bursă pe meritul lor, nu mai iau burse - Bursele de olimpic sunt adevăratele burse de merit, cele care se acordă pe criteriu de note fiind susceptibile corupției - Tăierile burselor afecteza mai ales elevii vulnerabili

- Sustine educatia de calitate a elevelor si studentelor din Romania - Un plan de actiune clar adresat acestor fete indeparteaza stigma, frica si depresia ce se pot instala, fiind inlocuite cu protectie si respect - Incurajeaza dreptul la opinie al pacientelor

1. Deficitul de personal medical din multe unități sanitare determină angajații să facă naveta pe distanțe considerabile, întrucât nu există suficiente posturi în localitatea de domiciliu. 2. Costurile ridicate ale carburantului și ale transportului public afectează direct venitul net al cadrelor medicale, în special în contextul actual al creșterii prețurilor la utilități și al inflației. 3. În alte sectoare bugetare (educație, administrație publică, transporturi) există deja reglementări care prevăd decontarea integrală sau parțială a transportului, ceea ce creează un dezechilibru și o discriminare indirectă față de personalul medical. 4. Condițiile de muncă din sistemul sanitar implică adesea ore suplimentare, ture de noapte și gărzi, ceea ce crește și mai mult povara financiară pentru deplasare. Solicităm: • Introducerea în legislația muncii aplicabilă personalului sanitar a dreptului la decontarea cheltuielilor de transport, indiferent dacă este vorba de transport public sau privat. • Posibilitatea decontării în baza documentelor justificative (abonamente, bonuri de carburant) sau prin acordarea unei indemnizații lunare forfetare. • Alinierea drepturilor personalului medical cu cele ale altor categorii profesionale din sectorul public. Considerăm că această măsură ar contribui la creșterea atractivității profesiei, la reducerea migrației personalului medical și la îmbunătățirea calității serviciilor medicale oferite pacienților.

Oare de ce ar fi important? Cat timp fostul presedinte Ion Iliescu a fost in viata nu s-a vrut acest muzeu. Acum, dupa moartea acestuia a venit momentul sa fie...E de datoria noastra sa facem posibil acest proiect. Pentru noi, memoria celor pieduti atunci, supravietuitorilor si copiilor nostri. Acum putem veni impreuna sa aratam aceasta parte de istorie atat de necesara...

Pentru că sănătatea oamenilor nu este un experiment, o afacere sau un teren de joacă. În prezent, oricine cu un cont de Instagram și un curs de câteva săptămâni poate deveni „nutriționist” în ochii publicului. Oferă planuri alimentare, „sfaturi” pentru afecțiuni grave și influențează alegeri cu impact direct asupra sănătății – fără niciun control, fără răspundere, fără formare medicală. Între timp, adevărații profesioniști în nutriție – dieteticienii licențiați – sunt forțați să respecte reguli stricte, birocrație, formare universitară și standarde etice. Dar efortul lor este anulat în ochii publicului de vocile mai zgomotoase ale dezinformării. De ce ar trebui să se alăture și alții? • Pentru că fiecare pacient merită să primească sfaturi de la cineva pregătit științific, nu doar carismatic. • Pentru că mamele noastre, copiii noștri, bunicii noștri pot ajunge pe mâna unor „coach-i” care promit vindecări magice și detox-uri periculoase. • Pentru că toți studenții la Nutriție și Dietetică trebuie să aibă garanția că meseria lor nu va fi călcată în picioare de cei cu diplomă de weekend. • Pentru că România merită să alinieze legislația la standardele europene în domeniul sănătății. Tăcerea autorităților permite impostorilor  să continue.  Semnătura ta înseamnă un pas spre o nutriție sigură, clar reglementată, cu profesioniști reali. Hai să arătăm că meseria noastră contează. Hai să protejăm sănătatea publică, începând cu adevărul.

Această petiție este importantă pentru că protejează tinerii de influențele negative ale unor artiști care glorifică consumul de droguri și violența. Festivalurile sunt spații publice unde se modelează atitudini și valori, iar promovarea acestor mesaje toxice pune în pericol sănătatea fizică și mentală a adolescenților. Prin interzicerea acestor manifestări, protejăm generațiile viitoare de riscuri inutile și construim o cultură care respectă viața și siguranța fiecăruia. E un pas esențial spre o societate responsabilă, care nu acceptă normalizarea autodistrugerii și a agresiunii. 

I. Introducere – Cazul care a expus o fisură în sistem  În mai 2025, la Grădinița cu Program Prelungit Șag (Timiș), copii de 3–5 ani au fost hrăniți cu alimente contaminate. DSP Timiș a confirmat oficial contaminarea cu stafilococ coagulazo-pozitiv și enterobacterii (adresa nr. 13599/06.06.2025) și, ulterior, a recunoscut (adresa nr. 23684/25.09.2025) că unitatea funcționa fără aviz sanitar DSP. Două adevăruri oficiale, un singur responsabil moral: DSP Timiș și directorul său, Florin Ardelean.   II. Contextul juridic și normativ  1️⃣ Ordinul MS nr. 1456/2020, art. 4, 10, 14 – interzice funcționarea fără aviz DSP și impune suspendarea activității. 2️⃣ HG nr. 857/2011, art. 62 alin. (2) – stabilește răspunderea pentru lipsa autorizației. 3️⃣ Codul penal, art. 297–298 – sancționează neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu cu consecințe asupra sănătății publice. 4️⃣ Codul administrativ, art. 369–372 – obligă DSP la control preventiv. 5️⃣ Constituția României, art. 34 și 52 – garantează dreptul fundamental la sănătate și răspunderea funcționarilor publici. 6️⃣ Jurisprudență CEDO – Tătar vs. România (2009) – statul are obligația pozitivă de a acționa preventiv. 7️⃣ Carta Drepturilor Fundamentale a UE, art. 35 – dreptul la protecție sanitară și siguranță alimentară.   III. Faptele de inacțiune și protecție instituțională  După incident, DSP Timiș, sub conducerea Florin Ardelean:  • nu a dispus suspendarea activității grădiniței;  • nu a declanșat un control extraordinar;  • a semnat documente contradictorii, recunoscând lipsa avizului dar invocând „lipsa riscului iminent”;  • a omis informarea Ministerului Sănătății, Prefecturii și Senatului;  • a permis continuarea programului „Masă Sănătoasă” într-o clădire neautorizată sanitar.  Aceasta definește neglijența instituțională cu efect public – o complicitate administrativă care subminează încrederea în stat.  III.1. Competența profesională a conducerii DSP Timiș  Potrivit Adeverinței oficiale nr. 15537/18.11.2013 emisă de DSP Timiș, actualul director Florin Ardelean a fost încadrat între 2008 și 2013 în funcția de șofer, cu normă întreagă de 8 ore, în baza unui contract individual de muncă. Ulterior, a fost promovat pe linie administrativă în cadrul aceluiași serviciu, fără a deține o pregătire medicală universitară.  Conform articolului publicat de cotidianul Adevărul la data de 3 ianuarie 2024, peste 40 de angajați ai DSP Timiș și-au exprimat oficial nemulțumirea față de această numire, semnalând lipsa competențelor medicale și experienței în domeniul sănătății publice.  Această situație ridică întrebări fundamentale de etică administrativă:  • Cum poate o instituție sanitară județeană să fie condusă de o persoană fără formare medicală? • Cum poate un fost angajat non-medical să gestioneze decizii care afectează sănătatea publică a copiilor? Aceasta nu este o chestiune personală, ci una instituțională, care privește responsabilitatea Ministerului Sănătății în numirea și supravegherea conducerilor DSP-urilor din România. IV. Analiza doctrinară și comparativă  Conform Harvard Public Health Ethics Framework, inacțiunea într-o situație de risc cunoscut reprezintă institutional omission of duty – culpă instituțională sistemică. În doctrina Oxford School of Governance, omisiunea aplicării unei legi imperative în domeniul sănătății publice este governance failure by omission. CEDO – Tătar vs. România (2009), Stoian vs. România (2021), Fernandes vs. Portugalia (2017) – confirmă obligația pozitivă a statului de a preveni riscurile sanitare, în special pentru minori.  Prin refuzul aplicării Ordinului MS 1456/2020, DSP Timiș a:  • încălcat principiul precauției sanitare; • încălcat dreptul copilului la protecție efectivă (art. 22 și 34 din Constituție, art. 24 Carta UE); • creat un precedent periculos, în care inacțiunea devine normă administrativă.   V. Concluzie și cereri publice  Această petiție cere nu doar o demitere, ci restaurarea principiului legalității în sănătatea publică. Solicităm: 1️⃣ Demiterea imediată a directorului DSP Timiș, Florin Ardelean; 2️⃣ Deschiderea unei anchete disciplinare și penale pentru inacțiune administrativă gravă; 3️⃣ Intervenția corpului de control al Ministerului Sănătății; 4️⃣ Audit național al tuturor unităților școlare fără aviz DSP; 5️⃣ Raport public complet privind acțiunile DSP-urilor după incidente sanitare.   VI. De ce este o cauză publică  Cazul Șag nu este o excepție locală. Este simptomul unui sistem care a încetat să reacționeze. Când o direcție de sănătate publică ignoră legea, copiii devin victimele birocrației. Această petiție este un apel pentru responsabilitate, un document de sănătate publică adresat Guvernului României, Parlamentului European și instituțiilor internaționale de protecție a sănătății.  “România nu are nevoie de un nou scandal sanitar. Are nevoie de instituții care reacționează atunci când viața copiilor este pusă în pericol.” Cazul de la Grădinița Șag nu este doar o abatere administrativă, ci o lecție despre indiferența unui sistem care a uitat că sănătatea publică este o obligație, nu o opțiune. Când o instituție chemată să prevină devine complice prin tăcere, încrederea socială se prăbușește, iar copiii devin victime ale birocrației și neglijenței.  Solicităm Ministerului Sănătății să acționeze ferm și exemplar, prin demiterea directorului DSP Timiș, Florin Ardelean, declanșarea unei anchete administrative și penale, precum și emiterea unei directive naționale prin care nicio unitate de învățământ să nu mai poată funcționa fără aviz sanitar valabil.  Această petiție nu aparține doar unui părinte, ci fiecărui cetățean care crede că legea trebuie să apere viața, nu funcția.

Decizii care vor impacta generații de actuali și viitori elevi ai Colegiului, și nu numai, trebuie să fie dezbătută în spațiul public. Inițiativa de a transforma terenul actual într-unul sintentic de fotbal nu a trecut prin Consiliul Local Baia Mare și nici printr-o dezbatere publică.  Noi, cetățenii orașului, trebuie să ne expimăm clar poziția față de această situație. Primarul, consilierii locali, precum și conducerea Colegiului trebuie să asculte vocea comunității.