• Vreau TRANSPORT PUBLIC DECENT pe ruta Năvodari-Constanța !
    La Suceava, Craiova, Sibiu, Lugoj, Alexandria, Gura Humorului, Deva, Brăila, Câmpia Turzii, Iași se poate! Toate aceste localități au terminat de implementat sau implementează proiecte de transport public local intern sau către localitățile limitrofe, cu autobuze electrice.Toate proiectele s-au realizat cu fonduri europene! Vrem ca și la Năvodari, să reinființăm linia 23 ECO! Vrem transport public cu autobuze electrice pe ruta Năvodari-Constanta! Vă mulțumim! Grupul de Inițiativă Locală NĂVODARI
    1.266 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Grupul de Initiativa Locala Picture
  • Parcul Central - Biblioteca Națională
    Au trecut mai bine de 40 ani de la amenajarea unui parc nou în București - Parcul Plumbuita. Capitala se sufocă iar construcțiile sunt ridicate haotic și fără viziune (ca să nu spunem mai mult). Administratia actuală ne înghesuie tot mai mult intre betoane. Avem nevoie de un parc nou în zona centrală a orașului pentru a menține aerul respirabil și pentru a nu ne îndepărta și mai mult de norma de mediu recomandată de 26 mp suprafață verde/cap de locuitor (statisticile actuale plasează Bucureștiul la sub 18 mp suprafață verde/cap de locuitor).
    249 din 300 Semnături
    Inițiat de Nicorel Nicorescu
  • Nu mai reduceți spațiile verzi din jurul blocurilor!
    În urma valurilor de caniculă care au lovit statele europene în ultimii ani, a recordurilor de temperatură înregistrate, autoritățile din Paris au decis amenajarea unor adevărate ”păduri urbane”, chiar dacă în acest fel va fi redus numărul locurilor de parcare. Bucureștiul n-ar putea avea și el mai multe parcuri? Se extinde Capitala României, mai ales partea răsăriteană a Sectorului 3, se construiesc haotic blocuri peste blocuri până în zona Nicolae Teclu (mai sus de metrou, în plin câmp), dar nu se amenajează deloc parcuri de agrement, distrugându-se toate oazele de verdeață și crângurile. Pavarea trotuarelor nu este în prezent o necesitate. Intervenția asupra acestora se poate realiza în mod punctual, acolo unde există fisuri mai mari, borduri lipsă, deteriorări ample. Marea majoritate a trotuarelor asupra cărora se intervine sunt perfect utilizabile, se prezintă acceptabil, putând rămâne ani întregi în starea bună de acum. Se creează atâta disconfort locatarilor prin operațiuni de reamenajare și lărgire a trotuarelor, neanunțate din timp de către Primăria Sectorului 3, iar fostele garduri de la grădinile blocurilor, molozul de la trotuare se vor aduna în cantități tot mai mari, poluând natura. Pe timpul regimului comunist a existat tendința autorităților de a distruge grădinile vilelor și caselor. Din anul 1990, bucureștenii au avut mai multă grijă de spațiile verzi din sectorul 3, pe care dumneavoastră îl denumiți cel mai verde sector al Capitalei. Să nu repetăm greșelile trecute, aducând excavatoarele, pavând peste tot, micșorând spațiul grădinilor de la blocuri! Trotuarele sunt bune, lăsați-le cum sunt, nu se plâng bucureștenii de ele! Reparați-le, când este nevoie, dar nu le mai lărgiți și nu le mai pavați inutil!
    7 din 100 Semnături
    Inițiat de Vişan Dragoş Picture
  • Stop Plasticului in Natura
    Doresc sa traiesc intr-o Românie curata intrucat intre curatenie, prosperitate, educatie si sanatate este o corelatie directa! Este important acest demers si pentru faptul sa situatia actuala este extrem de grava iar autoritatile ignora problema! Raurile si padurile sunt transformate in gropi de gunoi si aproape nimeni nu reactioneza! Noi (Prietenii Padurilor din România) am reusit in 7 ani impreuna cu peste 15000 de voluntari sa curatam in peste 200 de actiuni de ecologizare, toate padurile si raurile din jurul localitatilor Brasov, Poiana Brasov si Rasnov. Am trait si simtit pe propria piele bucuria si satisfactia de a ne vedea coltul de lume in care traim, eliberat de gunoaie! A fost foarte greu (multi ne-au spus ca este imposibil) dar pana la urma am reusit aici la Brasov si cu sprijinul echipei Declic si a romanilor care doresc ca autoritatile sa-si faca treaba, suntem convinsi ca vom lasa generatiilor viitoare o tara curata la propriu! Mulțumesc!
    69 din 100 Semnături
    Inițiat de Florin Nan Picture
  • Curățați malurile Someșului!
    Amenințarea asupra sănătății noastre Filmările recente de pe Someș arată o situație alarmantă care amenință, în mod evident, sănătatea populației. Deșeurile de electrocasnice, acumulatori auto, moloz din construcții care ajung în Someș pun în pericol sănătatea și viața locuitorilor din aval. Amenințarea ecosistemului natural Este rușinos și scandalos că în 2019 în zona metropolitană a Clujului, există munți de gunoaie, o amenințare gravă asupra ecosistemul acvatic. Filmările recente ne fac să realizăm că măsurile actuale de oprire a gunoaielor la intrarea în Cluj-Napoca sunt inutile și ineficiente în raport cu dimensiunea reală a problemei. Doar unui PET îi ia 450 de ani să se degradeze cu totul. Materialele folosite în compoziția plasticului sunt cancerigene și reprezintă un pericol real pentru viața acvatică, dar și pentru cei ce consumă pești proveniți din aceste ape. În aceste condiții este evident că măsurile de protecție a râului trebuie să adreseze sursa gunoaielor și să prevină ca acestea să ajungă în apă. Viitorul Someșului din Cluj Primăria Cluj-Napoca urmează să implementeze un proiect de amenajare a Someșului, pe baza unui proiect rezultat în urma unui concurs internațional de soluții. Acest plan generos riscă să cadă în ridicol în absența unor politici coerente de mediu în amonte pe cursul râului, politici care să asigure un Someș curat. Este o rușine pentru Cluj și Florești că avem un râu care duce cu el în aval de la ambalaje, la frigidere și chiar canapele și dulapuri, nemaivorbind de tonele de moloz! Responsabilitate Atragem atenția asupra responsabilității instituțiilor abilitate în gestionarea acestei crize ecologice. Mormanele uriașe de gunoi de pe malul Someșului s-au adunat în zeci de ani și se întind pe mai mulți kilometri. Ele nu sunt doar responsabilitatea floreștenilor - pentru că sunt duse acolo și de sute de clujeni care preferă să le arunce pe maluri decât să plătească taxele de la rampa de gunoi. Mobilizare Imaginile cumplite făcute publice pe durata evenimentului Someș Delivery, au generat nu doar un VAL de conștientizare și indignare publică, dar și unul de mobilizare. Trebuie să ne folosim de acesta pentru a nu rămâne doar cu valul de gunoaie. Suntem sute de mii de oameni care putem să acționăm acum împreună pentru un Someș curat. Dacă voturile noastre sunt importante pentru cei doi politicieni, și părerile noastre trebuie să fie la fel. Semnează acum petiția și dă-o mai departe spre cât mai mulți prieteni!
    3.497 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Someș Delivery Picture
  • Curatarea si plantarea de copaci pe terenul dintre Manasia si Urziceni
    Incalzirea globala cauzata de poluarea masiva isi revarsa consecintele asupra fiecaruia dintre noi. Toti trebuie sa luam atitudine deoarece schimbarea vine prin fiecare gest al nostru de a ne proteja planeta. Terenul in cauza este lasat de izbeliste de foarte multi ani, oamenii vin si arunca gunoaie fara a fi sanctionati, asa ca in loc sa fie un posibil spatiu verde, a devenit o groapa de gunoi impanzita de buruieni. Curatarea acestuia si plantarea copacilor este un bun inceput pentru a combate problemele grave cu care ne confruntam. Copacii, dupa cum bine stim, sunt o sursa de oxigen, o bariera impotriva razelor soarelui, un filtru care se poate permite noua, cetatenilor celor doua localitati, sa ne bucuram de o gura de aer proaspat. Schimbarea trebuie sa inceapa, asa ca de ce sa nu inceapa acum? Cu totii ne dorim sa lasam mostenire copiilor si nepotilor nostri ,un camin care sa sustina viata. Nu putem realiza acest lucru daca suntem impanziti de gunoaie, de aer murdar, de terenuri defrisate sau lasate in paragina. Aceasta initiativa are scopul atat de a strange semnaturi pentru a o putea pune in practica, dar si de a semnaliza nevoia de voluntari care sa ajute la intemeierea acestui vis: al unei planete mai curate. Schimbarea incepe cu noi!
    280 din 300 Semnături
    Inițiat de Georgiana Munteanu Picture
  • Parcări sigure de biciclete în Cluj-Napoca
    Dorim promovarea mersului pe bicicletă în Cluj-Napoca, o alternativă sănătoasă, eficientă și nepoluantă la traficul auto, dar lipsa unor modalități convenabile și sigure de a stoca bicicletele în cartierele de blocuri descurajează adoptarea acestui mod de transport. Doar cei foarte hotărâți și pasionați își asumă efortul de a depozita bicicleta în beci, în scara blocului sau chiar urcând-o la etaj în apartament, nemaivorbind de deranjul adus celorlalți locatari prin ocuparea unui spațiu comun și așa restrâns. Familiile cu mai mulți bicicliști sunt în dificultate și mai mare, cei care au garaj, copertină sau alte posibilități de parcare fiind relativ puțini. Existența doar a acestor spații ad-hoc de stocare, puține la număr și mici, reprezintă o piedică pentru cei care ar vrea să folosească bicicleta zilnic. Dacă dorim un aer mai respirabil și clujeni mai activi și sănătoși, pe lângă încurajarea transportului în comun trebuie să încurajăm activ și mersul cu bicicleta, eliminând unul din motivele principale pentru care locatarii cartierelor nu adoptă acest mod de transport. Asigurarea spațiilor de parcare pentru bicicliști, la fel ca pentru șoferi, este un pas necesar în această direcție. Această campanie este un prim pas, cel de a aduna suport din partea cetațenilor interesați. Detaliile de implementare ale unor astfel de parcări trebuie dezbătute împreună de către experții de la primărie și cetățeni. Tocmai pentru a nu ne pierde în detalii la început de campanie, nu există propuneri concrete aici legat de modul de securizare, supraveghere, aspectele birocratice sau financiare.
    412 din 500 Semnături
    Inițiat de Jani Monoses Picture
  • Patrimoniul natural al țării nu are culoare politică!
    Această lege pune în pericol patrimoniul natural unic al României, riscând să prejudicieze iremediabil resursele pentru dezvoltarea societății pe termen lung. Parlamentul este cel care poartă responsabilitatea pentru restabilirea normalității pe principiile eficienței, democrației, respectului față de valorile de patrimoniu ale țării și trebuie să acționeze în interesul comunităților locale și al societății. Este vorba de peste 1,6 milioane hectare din 264 de arii protejate, cuprinzând circa 1 milion hectare de pădure cu valoare naturală deosebită, sute de specii protejate de interes european, elemente unice de patrimoniu care au rămas la voia întâmplării, fără intervențiile necesare protecției și riscă să fie degradate sau distruse iremediabil, prejudiciind capacitatea de dezvoltare durabilă a țării și a comunităților locale. Prin OUG 75/2018 si acum prin Legea 315/2019 au fost desființate custodiile, a fost creat un sistem centralizat de administrare și a fost interzisă posibilitatea ONG-urilor de administra arii protejate, sute de arii protejate rămânând practic fără administrator din lista de capacitate la nivel local a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). În mod paradoxal, evaluarea ANANP din 2018 arată că treaba făcută de custozi este foarte bună iar ariile protejate care nu au avut niciodată un custode și ar fi putut fi preluate de către ANANP ocupă mai bine de 60% din totalul din România. Nici până în prezent ANANP nu dispune de resursele umane și financiare necesare pentru a compensa capacitatea de management a foștilor custozi, în special la nivel local și pe anumite domenii de expertiză. De aproape un an de la schimbarea, în regim de urgență, a sistemului de administrare prin OUG nr. 75/2018, s-a dovedit că Statul singur nu are resursele necesare și nu poate administra într-un sistem centralizat ariile naturale protejate. Există însă entități, organizații care au dovedit că au capacitatea tehnică de a administra cu succes astfel de arii protejate, cum sunt foștii custozi. Pentru ca patrimoniul natural al țării să fie păstrat și valorificat corespunzător în beneficiul comunităților locale este nevoie de aportul lor iar acestea trebuie să poată avea dreptul de a administra arii protejate împreună cu instituțiile statului. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://natura2000.ro/2019/06/patrimoniului-natural-al-romaniei-este-in-pericolul-de-a-fi-administrat-printr-o-lege-neconstitutionala/ Organizații care susțin petiția: 1. Federația Coaliția Natura 2000 2. Asociația Parcul Natural Văcărești 3. Asociația Kogayon 4. Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor 5. Societatea Carpatina Ardeleană (EKE) 6. Fundația Eco-Civica 7. Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice 8. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România 9. Organizația GeoEcologică ACCENT 10. ECOTOP Oradea 11. Propark – Fundația pentru Arii Protejate 12. Asociația pentru Protecția Naturii și a Păsărilor ”Grupul Milvus” 13. Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius 14. Fundaţia Conservation Carpathia 15. Declic 16. Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S. 17. Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS 18. Asociația Rangerilor din România 19. Societatea Ecologică AquaTerra, filiala Iași 20. Asociația ARIN 21. Societatea Ornitologică Română 22. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis 23. Asociația 2 Celsius 24. Asociația ECOTECA 25. Asociația REPER 21 26. Fundația ACTIVITY 27. Asociația Biosilva 28. Clubul de Cicloturism "Napoca" 29. A.E. Turism Verde 30. Asociația Greeninitiative 31. Asociația Viitor Plus 32. Asociația Natura Transilvaniei 33. Asociația Ateliere Fără Frontiere
    4.669 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Federația Coaliția Natura 2000
  • Fără bioplastic și publicitate înșelătoare
    Plasticul biodegradabil este un plastic care se descompune sub acțiunea factorilor biologici (în mare parte a micro-organismelor). Câteva tipuri de plastic biodegradabil pot fi puse la compost, însă nu toate. Oricum, chiar și cele compostabile se degradează doar în condiții controlate, precum cele din stațiile de compost sau de digestie anaerobă. Specialiștii atrag atenția că plasticul biodegradabil, inclusiv cel compostabil, nu ar trebui niciodată văzut ca un înlocuitor 100% pentru plasticul tradițional. Reducerea folosirii articolelor de unică folosință ar trebui să fie prioritară. Apoi, plasticul biodegradabil sau compostabil nu rezolvă problema deșeurilor aruncate în natură, chiar dacă se bio-degradează. Acestea sunt materiale care trebuie incluse în schemele de colectare separată a materiilor organice și a celor de realizare de compost. Plasticul biodegradabil și cel compostabil nu sunt însă mai prietenoase cu mediul atunci când ajung în gropile de gunoi (dimpotrivă). În lipsa oxigenului, microorganismele din gropile de gunoi degradează materialele biodegradabile, producând metan. Metanul poate fi o sursă de energie valoroasă atunci când este captat, cum se întâmplă într-o unitate de digestie anaerobă. Dar este un gaz cu efect de seră mult mai periculos decât CO2, atunci când ajunge în aer. În incineratoare, arderea bio-plasticelor generează emisii de gaze cu efect de seră și toxine. Plasticele biodegradabile și compostabile nu pot fi reciclate împreună cu cele convenționale. Cele două fluxuri trebuie separate, pentru a optimiza atât compostarea bioplasticului, cât și reciclarea plasticului tradițional. Puteți afla mai multe detalii despre impactul bioplasticului din următoarele articole și studii: Ro: http://www.ecomagazin.ro/bio-plasticul-o-falsa-solutie-la-problema-poluarii-cu-plastic-a-planetei/ En: https://www.unenvironment.org/resources/report/biodegradable-plastics-and-marine-litter-misconceptions-concerns-and-impacts https://zerowasteeurope.eu/downloads/why-bioplastics-wont-solve-plastic-pollution/ Fr: https://www.ecoconso.be/fr/content/les-bioplastiques-sont-ils-vraiment-ecologiques
    335 din 400 Semnături
    Inițiat de Irina Breniuc Picture
  • Combaterea invaziei fără precedent de țânțari din județul Giurgiu
    Bolile transmisibile sunt nenumărate, mai ales pentru copii, iar disconfortul fizic a ajuns la forme extreme.
    2.244 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Laura Fatu
  • Campanie de combatere a țântarilor în Comuna Dragomirești - Vale
    Prezența țânțarilor cauzează disconfort, ei amenință prin bolile pe care le poartă (meningită, West Nile, dirofilaria la animale)
    162 din 200 Semnături
    Inițiat de Ionuț Dinu Picture
  • Cere Garzii de mediu sa inspecteze daca institutiile publice colecteaza separat deseurile
    Romania este "inundata" de penalitati europene, proceduri de infringement, studii si analize care ne plaseaza pe locuri rusinoase intre statele membre ale UE. Strazile, padurile si raurile noastre se umplu de gunoaie, cantitatile de deseuri reciclate sunt foarte mici. Toate costurile de salubritate au crescut si continua sa creasca, cetatenii sunt supusi unor presiuni tot mai mari pentru a face colectarea separata a deseurilor. In timpul asta, insesi institutiile statului - inclusiv cele ale Ministerului Mediului! - ignora cu desavarsire aceeasi obligatie, ceea ce le pune intr-o situatie de ilegalitate si, in plus, ii impiedica sa vada pe cont propriu ce inseamna cu adevarat colectarea separata, pentru a o putea sustine si promova in societate. Cerem Garzii nationale de mediu sa publice aceste date pentru minim 50 de institutii din fiecare judet si minim 200 de institutii din Municipiul Bucuresti, pana la finalul anului 2019.
    545 din 600 Semnături
    Inițiat de Raul Pop Picture
← Previous 1 3 4 5 6 7 8 9