• Fără ulei de palmier în rezervorul meu!
    UE o subvenționează drept „biodiesel verde”, chiar dacă este de fapt de trei ori mai rău pentru schimbările climatice decât motorina obișnuită, din cauza defrișărilor pe care le provoacă. Zonele mari de păduri din Asia de Sud-Est sunt tăiate pentru a face loc culturilor precum uleiul de palmier sau soia. La rândul său, tone de dioxid de carbon sunt eliberate în atmosferă, contribuind la schimbările climatice și îmbunătățind regiunea. Pe măsură ce milioane de acri de păduri tropicale sunt distruse, orangutanii sunt privați de habitatul lor natural și mor de foame. Mulți sunt împușcați atunci când încearcă să hrănească fructe de palmier din plantații. Din cauza defrișărilor din cauza producției de ulei de palmier, populația de orangutane a scăzut cu aproximativ 50 la sută. Vestea bună este că UE are șansa de a opri defrișările din producția de ulei de palmier și de a ajuta la salvarea orangutanilor. Anul trecut, Parlamentul UE a votat încetarea subvenționării culturilor precum uleiul de palmier în motorină. Votul își propune să scadă treptat și să elimine treptat utilizarea combustibililor cu „risc ridicat” precum uleiul de palmier în UE până în 2030. În toată Europa, trebuie să facem vocea noastră auzită de Comisie pentru a ne asigura că nu mai ardem ulei de palmier în mașini, distrugând pădurile noastre, contribuind la schimbările climatice și ucigând orangutanii. Putem proteja orangutanii și pădurea tropicală de distrugerea uleiului de palmier - dar trebuie să acționăm acum. De ani de zile, UE s-a preluat la presiunea agenților de etichetare a biocombustibililor și apoi a subvenționat motorina cu ulei de palmier drept „combustibil verde” În săptămânile următoare, acestea vor continua să facă presiuni asupra UE pentru a menține și a continua să subvenționeze uleiul de palmier murdar în rezervoarele noastre încă mulți ani. Împreună, trebuie să anunțăm Comisia că vocile noastre sunt mai puternice decât lobbyiștii biocombustibili și că nu vom permite distrugerea pădurilor noastre și orangutanii să moară pentru ulei de palmier ieftin și „combustibili verzi falsi”.
    2 din 100 Semnături
    Inițiat de Slava Procenko Picture
  • Stop transformării trotuarelor de pe Șoseaua Panduri în parcări pentru automobile
    Atragem atenția că arborii bogați și sănătoși care bordează trotuarul vor fi afectați (posibil până la uscare) de tăierea rădăcinilor și betonarea spațiului din jurul lor pentru realizarea acestor parcări. Totodată, atragem atenția locuitorilor de pe Șoseaua Panduri că marea parte a mașinilor care aparțin locatarilor blocurilor din zonă nu vor mai avea loc în noua configurație a străzii impusă de Primarul Sectorului 5, Daniel Florea, acestea urmând să aglomereze și mai mult străzile și aleile laterale. La momentul redactării acestui text, ultima hotărâre a Consiliului Local Sector 5 publicată pe site-ul oficial al Primăriei este cea cu numărul 97/07.05.2020. Transparența decizională lasă de dorit. Pe lângă faptul că abordarea de-a tăia din spațiile pietonale pentru extinderea arterelor de trafic într-un oraș deja supraaglomerat și poluat lasă de dorit, noile dimensiuni ale trotuarului (conform marcajelor făcute deja de echipele de muncitori) abia dacă lasă loc pentru o mamă ce ar dori „îndrăzni” să se deplaseze cu un cărucior pentru copii. Iar asta dacă vorbim doar de trafic pietonal într-un singur sens de mers. Astfel, ca locatari ai blocurilor de pe Șoseaua Panduri, solicităm oprirea lucrărilor și păstrarea trotuarului în forma actuală. Lățirea carosabilului nu este o soluție pentru decongestionarea traficului și, cu atât mai puțin, pentru reducerea gradului de poluare. Iar legat de abordarea destul de tacită a demarării lucrărilor, solicităm consultarea populației locale atunci când vine vorba de decizii și acțiuni cu impact major asupra calității vieții.
    44 din 100 Semnături
    Inițiat de Dragos Iorgulescu Picture
  • Impreună pentru Petreștii de Jos și Cheile Turzii
    Solutionarea acestei probleme este deosebit de importanta pentru sanatatea oamenilor si a mediului inconjurator.
    8 din 100 Semnături
    Inițiat de Ciprian Puscas
  • Huda lui Papara rămâne Rezervație Naturală Protejată!
    Aceasta petiție este importantă deoarece zona este Arie Naturală Protejată, unde nu ar trebui să existe trafic auto intens și unde nu ar trebui folosite materiale precum asfaltul. Dorim stoparea ASFALTĂRII DIN FAȚA PEȘTERII HUDA LUI PAPARĂ ȘI A ASFALTĂRII CELOR DOUĂ PARCĂRI DE PE DRUMUL DE ACCES CĂTRE PEȘTERĂ.
    725 din 800 Semnături
    Inițiat de MARIA ANDREEA
  • Legiferați mirosul in Romania!
    Foarte multi cetățeni români sunt obligați să suporte mirosuri pestilențiale provenite din deversări, dejecții, incinerare sau alte activități cauzatoare de poluare. Inhalarea particulelor nocive pune sănătatea oamenilor in pericol. Avem dreptul la un mediu sănătos! Solicităm legiferarea mirosului!
    5 din 100 Semnături
    Inițiat de Ioana Scaunas
  • Vrem responsabili pe probleme de mediu la Primăria Codlea!
    În acest moment nu există niciun plan de monitorizare a problemelor de mediu, nu există strategie de combatere și nicio inventariere a acestor probleme. Aceste 2 persoane, ce lipsesc de ani buni deși există pozițiile în organigrama Primăriei Codlea, ar putea demara acțiuni concrete pentru protejarea mediului la Codlea. De fapt, pentru protejarea sănătății tuturor locuitorilor.
    7 din 100 Semnături
    Inițiat de Ovidiu Paraschivescu Picture
  • Supraveghere video a drumurilor forestiere de la Codlea
    Lipsa de încredere în actualul sistem de monitorizare și prevenție a furtului de lemne, inclusiv prin metode "legale", ne duce la o concluzie firească: avem nevoie să putem compara documentele cu realitatea, iar aceasta presupune să existe informații foto/video cu toate autovehiculele care au circulat pe drumurile forestiere din pădurea administrată pe teritoriul UAT Codlea.
    5 din 100 Semnături
    Inițiat de Ovidiu Paraschivescu Picture
  • Salvați Oltul în Pasul Turnu Roșu!
    Râul Olt și lunca acestuia au fost distruse de la Câineni până jos, în proximitatea Luncii Dunării, la Izbiceni. Comuniștii nici nu au luat în considerare impactul de mediu al succesiunii de baraje și lacuri false, de acumulare, care au înlocuit cursul râului și lunca acestuia. Nici nu au luat în considerare să lase măcar un eșantion peisagistic/ecologic, pentru generațiile următoare. Dar a venit Revoluția și nu au apucat să-și perfecteze campania de exterminare a Oltului. A mai scăpat un eșantion în zona pasului Turnu Roșu, atacat acum de Hidroelectrica. Defileul Oltului este singurul loc în care un râu a reușit să taie transversal Carpații dintr-o parte în cealaltă, de la Dunăre lângă Bratislava până la Dunăre la Porțile de Fier. Oltul la Cozia, zugrăvit de Grigore Alexandrescu și de Geo Bogza, nu mai există, a fost înlocuit cu niște lacuri de acumulare. Dar mai avem Oltul la Turnu Roșu, mai avem acest eșantion din spectacolul naturii, un peisaj de referință pentru întreaga Europă, pictat de Franz Neuhauser încă înainte de formarea statului român. Distrugerea lui, doar ca să terminăm un proiect ceaușist, ar reprezenta un act absolut reprobabil, o pată pe imaginea Românie și o încălcare multiplă și gravă a legislației comunitare. Hidroelectrica vrea să înlocuiască cursul viu și pitoresc al Oltului cu două anoste lacuri de acumulare. Când construiești un baraj pe un râu, îi iei elementul esențial al său, curgerea sa. Culmea este că un sit Natura 2000 a fost declarat exact, strict pentru cursurile de apă de aici, strict pentru a proteja sectoarele din râul Olt care au scăpat în acea zonă (plus doi afluenți). Iar cel mai important sector de Olt al acestui sit este fix cel care este vizat spre distrugere totală de către acest proiect hidroenergetic. Hiroelectrica a depus un ”studiu” de evaluare adecvată care ignoră această afectare extrem de gravă a însăși integrității ariei protejate! A mai depus și un ”studiu” de impact asupra mediului de o falsitate șocantă, care tratează apa râului ca pe un fel de produs comercial (nu ca pe un mediu de viață), în care scrie că impactul asupra peisajului este doar temporar. Studiul ignoră impactul cumulat cu barajele deja construite în amonte și în aval. Și ignoră impactul cumulat cu proiectul autostrăzii Sibiu - Pitești, a cărui evaluare de mediu incompletă a blocat deja finanțarea europeană! Cele două studii de impact asupra corpului de apă recunosc totuși impactul permanent și semnificativ asupra elementelor de calitate ale corpului de apă, așadar APM Sibiu trebuie să respecte jurisprudența Curții de Justiție a UE și să respingă solictarea de acord de mediu. https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2015-07/cp150074en.pdf APM Sibiu conduce procedura, deși legea prevede că un proiect care se întinde în două județe este de compentența ANPM. O continuă, deși legea prevede clar că este interzisă evaluarea de mediu pentru proiecte începute deja. Dar acestea sunt doar niște amănunte, în lipsa statului de drept în România. Ședințele de dezbatere publică nu au fost organizate, deși obligatorii prin lege. Nu există nicio bază legală pentru ocolirea lor, starea de urgență nu dă nicio derogare de la Legea 292/2018 și de la Directiva EIA. Procedura trebuia suspendată, nu este nicio urgență în continuarea unui proiect nociv conceput pe vremea lui Ceaușescu. Faptul că s-a încercat subsitutirea ședințelor din localități cu trimiterea unor e-mailuri este și ilegală și discriminatorie. Majoritatea oamenilor în vârstă din mediul rural nu au o adresă de e-mail și oricum nu au habar de acestă pseudo-dezbatere. Și au dreptul măcar să spună că vor Oltul, nu două băltoace!
    1.896 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Cerem Primăriei Comunei Tunari să declare Pădurea Tunari drept Arie Protejată
    Beneficiile acestei măsuri sunt foarte multe, cele mai importante fiind: 1. Asigurarea conservării biodiversității în intravilanul comunei prin conservarea habitatelor naturale, inclusiv a elementelor geomorfologice și peisagistice naturale și cvasinaturale și a florei și faunei sălbatice; 2. Ar contracara poluarea și dezvoltarea haotică din zonă; 3. Declararea Pădurii Tunari ca Arie Protejată ar oferi servicii ecosistemice valoroase, ar avea rol educativ, încurajând mișcarea în aer liber; 4. Ar oferi, de asemenea, un plus de oxigen prin absorbția poluanților degajați, în cantități deloc de neglijat, de mișcările de aeronave de pe Aeroportul Internațional “Henri Coandă” din Otopeni și de traficul greu aferent DNCB, jucând astfel un rol relevant în stabilizarea climei locale; 4. Prin aderarea la Green Deal, România și-a luat angajamentul de a defini astfel de arii urbane și periurbane protejate iar, prin această hotărâre de consiliu local, comuna Tunari vine în întâmpinarea îndeplinirii acestor ținte de combatere a crizei climatice.
    639 din 800 Semnături
    Inițiat de Cătălin Doscaș Picture
  • Demiterea urgentă a ministrului Mediului Costel Alexe
    Costel Alexe tocmai a aprobat uciderea a 25.000 de căprioare. Semnează acum pentru demiterea lui din fruntea Ministerului Mediului!
    15.247 din 20.000 Semnături
    Inițiat de Federatia pentru protectia animalelor si mediului FPAM Picture
  • Râuri fără betoane
    1. În 25.03.2020, APM-ul a încheiat o dezbatere așa-zis publică care, datorită stării de urgență, a avut loc în mediul online și a fost marcată de o accentuată lipsă de transparență, Anunt dezbatere publică_ Administratia Bazinală de Apă Olt – Anunțuri publice – ANPM. 2. Studiile în baza cărora s-a făcut propunerea de amenajare a corpurilor de apă amintite nu se înscriu într-o abordare integrată, sunt depășite din punctul de vedere al expertizei tehnice, iar raportul privind impactul asupra mediului nu se bazează pe date actualizate, culese din teren, și nici pe o cercetare științifică ce utilizează instrumente de investigare actuale, fiind în conflict cu legislațiile naționale și europene. 3. Nu există o abordare a corpului de apă și a vecinătăților care, împreună, constituie un peisaj de luncă (cultural) cu importante beneficii ecologice, culturale, sociale și economice pentru comunitatea locală, în conformitate cu Convenția Europeană a Peisajului (Florența, 2000), ratificată de către România prin Legea nr. 451/2002. Ca semnatară a Convenției, România recunoaște că peisajul este o parte importantă a calității vieții pentru oamenii de pretutindeni: în areale urbane sau rurale, în areale degradate sau în cele care se prezintă într-o stare perfectă, în spații recunoscute ca fiind de o frumusețe deosebită, precum si în cele obișnuite […]. Astfel, prin art. 5, lit. d, Măsuri generale, statul român se angajează să integreze peisajul în politicile de amenajare a teritoriului, de urbanism si în cele culturale, de mediu, agricole, sociale si economice, precum si în alte politici cu posibil impact direct sau indirect asupra peisajului. 4. Se face referire la lucrări deja existente sau zone unde s-au montat gabioane și s-au făcut consolidări de mal. Noi, comunitatea, nu știm de existența acestora. Prin studiul de evaluare a impactului asupra corpurilor de apă se propun: – lucrări de consolidare a malului pe lungimea de 1650 de metri; – construcția unui dig pe malul opus proiectului CUCA; – lucrări de decolmatare și refacere a albiei minore, adică se va reface secțiunea prin râu, ceea ce este inacceptabil; – un dig intravilan de 1.650 de metri care va traversa satul. 5. Se va distruge definitiv habitatul diferitelor specii de pești; amintim aici doar de existența păstrăvului indigen. Considerăm toate aceste lucrări ca fiind extrem de invazive, ireversibile și contrare politicilor europene actualizate privind protejarea biodiversității. În concluziile studiului de evaluare asupra impactului corpului de apă Cârțișoara se specifică impactul major al lucrărilor propuse prin modificarea echilibrului albiei, ceea ce presupune, de asemenea, un impact major asupra comunei. Directiva Cadru a Apei a Uniunii Europene (DCA) este cel mai important document al politicilor de apă din Europa, stabilind un cadru comun pentru managementul durabil și integrat al tuturor corpurilor de apă – apă subterană, apele de suprafață interioare, apele tranzitorii și apele costiere –, fiind necesară o analiză atentă a factorilor de impact, inclusiv a celor economici. În acest sens, DCA stabilește un program de măsuri cu scopul îmbunătățirii stării calității apei, centrat pe conservarea și renaturarea corpurilor de apă, elemente esențiale în cadrul acestor politici. Prezentăm mai jos câteva exemple de abordare integrată a corpurilor de apă din Franța: http://www.trameverteetbleue.fr/sites/default/files/02guide_terrain.pdf Unitatea administrativ teritorială Cârțișoara este inclusă în situl Piemontul Făgăraș ROSPA0098 prin hotărârea Guvernului nr. 1284/2007 privind declararea ariilor de protecţie specială avifaunistică, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 în România. Semnează: Fundația DALA – Președinte, Ovidiu Daneș D.Proiect – arh. Bogdan Demetrescu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest – Președinte, peis. Raluca R. Rusu Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Nord – Vest – Președinte, peis. Păunița Boancă Nicolas Triboi – peisagist ENSNP – École de la nature et du paysage Ordinul Arhitecților din România – Președinte, arh. Alexandru Găvozdea Asociația Peisagiștilor din România – AsoP, Președinte, peis. Diana Culescu Complexul Național Muzeal ASTRA – Director General, Ciprian Anghel Ștefan Asociatia „Ivan Patzaichin – Mila 23”, Apele Unite ale României, Președinte Ivan Patzaichin Greenpeace România – Director executiv, Valentin Sălăgeanu Fundația ProPatrimonio – Președinte, arh. Șerban Sturdza World Wildlife Fund România: WWF – România – Director General, Orieta Hulea Asociația ECO4EST SIBIU – Președinte, Didă Emanuela Asociația pentru Protecția Animalelor și a Naturii Animal Life –Vice președinte, Ana-Maria Benedek-Sârbu Asociatia Fly Fishing Club Sibiu - Presedinte, Scoica Darius Aurel A.P.A Asociatia Pescarilor Amarasteni – Presedinte, Andriescu Mihai Bogdan
    1.250 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Sebastian Big
  • Salvați Pădurea Andronache
    Beneficiile acestei măsuri sunt foarte multe, printre cele mai importante sunt: 1. Asigurarea conservării biodiversității urbane în intravilanul orașului Voluntari prin conservarea habitatelor naturale, inclusiv a elementelor geomorfologice și peisagistice naturale și cvasinaturale și a florei și faunei sălbatice; 2. Ar contracara poluarea și dezvoltarea haotică din zonă; 3. Declararea Pădurii Andronache ca arie protejată urbană ar oferi servicii ecosistemice valoroase, ar avea rol educativ, încurajând mișcarea în aer liber. Ar oferi, deasemenea un plus de oxigen prin absorbția dioxidului de carbon, jucând astfel un rol relevant în stabilizarea climei locale; 4. Prin aderarea la Green Deal, România și-a luat angajamentul de a defini astfel de arii urbane protejate, iar prin această hotărâre de consiliu local, orașul Voluntari vine în întâmpinarea îndeplinirii acestor ținte de combatere a crizei climatice.
    2.395 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Bogdan Barbu Picture