Mâine și tu poți fi interzis! Azi vor să interzică motocicletele, dar mâine și tu poți fi interzis. Nu lăsa ca libertatea de mișcare să fie decisă de campanii mediatice și de câțiva care strigă mai tare. Semnează pentru reguli corecte, nu pentru interdicții.    1️⃣ Apără echilibrul între drepturile cetățenești  • O interdicție totală ar afecta libertatea de circulație și dreptul de a folosi mijloace de transport legale. • Prin petiție, locuitorii arată că nu doresc ca drepturile unora să fie restrânse doar pe baza nemulțumirilor subiective sau a presiunii mediatice.   2️⃣ Promovează soluții reale, nu gesturi populiste   • Zgomotul urban nu se rezolvă prin interzicerea unei categorii de vehicule, ci prin măsuri aplicabile tuturor: verificarea evacuărilor neconforme, controale la sursa de zgomot, educație rutieră. • O petiție trimite autorităților mesajul că cetățenii preferă reglementare corectă și dialog, nu interdicții „de imagine”.   3️⃣ Protejează diversitatea și progresul urban   • Motocicletele nu sunt doar hobby, ci și mijloc de transport eficient, cu amprentă de trafic și parcare mai mică decât mașinile. • Interzicerea lor ar însemna pași înapoi pentru mobilitate, contrar ideilor de oraș verde și fluid.   4️⃣ Descurajează manipularea mediatică   • Când jurnaliști cu audiență ridicată folosesc platformele pentru a crea panică și a cere interdicții radicale, se poate ajunge la decizii politice dezechilibrate. • O petiție semnată de cetățeni transmite clar că nu toți acceptă narativele construite pe emoție și exagerare.   5️⃣ Încurajează participarea civică   • Este un mod prin care locuitorii își arată vocea și responsabilitatea, nu doar lasă deciziile la latitudinea autorităților sau a câtorva voci puternice din presă. • Într-o democrație, tăcerea poate fi interpretată ca acord tacit.   💡 Concluzie: O astfel de petiție nu este doar despre motociclete, ci despre cum se iau deciziile într-o comunitate: pe bază de fapte, dialog și respect pentru drepturile tuturor, sau sub presiunea unor campanii emoționale.  

Actele de identitate sunt o necesitate absolută pentru toată lumea. Fără ele nu exiști, nu poti face nimic. 

    Motivul solicitării  • Zonele monitorizate cu camere radar fixe au demonstrat scăderi semnificative ale accidentelor grave și mortale. • Camerele fixe permit aplicarea corectă și echitabilă a sancțiunilor pentru viteza excesivă, contribuind la respectarea legii de către toți șoferii. • Supravegherea protejează viața pietonilor, bicicliștilor și șoferilor. • Implementarea poate fi realizată conform Codului Rutier, normelor de omologare și reglementărilor GDPR, fără a încălca drepturile cetățenilor.

La data de 22 mai 2025, copilul meu de 3 ani, Max, a ajuns în stare gravă la spital după ce a consumat alimente contaminate distribuite la Grădinița din Șag prin programul guvernamental „Masă Sănătoasă”. Investigațiile DSP Timiș au confirmat prezența stafilococului coagulazo-pozitiv și a enterobacteriilor în probele alimentare.  În loc ca autoritățile locale să recunoască situația și să ia măsuri, primarul Flavius Roșu a ales să minimalizeze gravitatea incidentului și să transfere vina asupra părinților care au avut curajul să spună adevărul.  De aproape patru luni, instituțiile statului au rămas pasive, iar comunitatea a fost intoxicată cu declarații manipulative. În loc de asumare, s-a preferat mușamalizarea, iar părinții au fost instigați împotriva mea și a familiei mele.  Conform unui răspuns oficial al DSP Timiș (15 septembrie 2025), autorizațiile sanitare pentru Școala și Grădinița Șag datează din 2008 și 2012. Aceasta ridică o întrebare legitimă și gravă: cum a funcționat legal corpul nou al Grădiniței Șag, inaugurat în septembrie 2024 și folosit de copii la data incidentului din 22 mai 2025, dacă nu există un aviz sanitar de funcționare specific acestei clădiri?  În loc să lămurească situația, Primăria Șag a continuat cheltuirea banului public. La 10 septembrie 2025, prin SICAP, a fost atribuit un nou contract direct (ID DA38838685) în valoare de 253.018 lei către firma Concept-Lounge SRL din Birda, pentru 19.448 porții de hrană (572 elevi × 34 zile). Toate acestea s-au făcut în timp ce ancheta penală este în desfășurare și în condițiile în care planează suspiciuni legitime privind lipsa avizelor sanitare pentru corpul nou de grădiniță.  Această atitudine demonstrează dispreț față de lege și față de sănătatea copiilor. Comunitatea din Șag este captivă într-un sistem de complicități, unde interesele financiare și politice primează asupra siguranței celor mici.  Astăzi cerem din nou, și mai ferm: demiterea primarului Flavius Roșu și a celor responsabili din Consiliul Local Șag, pentru că au transformat siguranța copiilor într-un joc politic și economic murdar.  Un primar care tolerează contaminarea alimentară, evită să clarifice situația avizelor DSP, continuă atribuirea de contracte dubioase și instigă părinții împotriva unei familii afectate direct nu mai poate rămâne în funcție. Aceasta nu mai este doar o chestiune locală, ci una de responsabilitate publică, respect pentru lege și protejare a copiilor.

 Internetul nu trebuie să fie un spațiu al terorii psihologice.  În fiecare zi, mii de oameni – copii, adolescenți, femei și chiar persoane publice – sunt victime ale hărțuirii online: bullying, șantaj, distribuirea de imagini fără consimțământ, atacuri constante care lasă urme adânci în psihicul celor vizați. Aceste abuzuri se întâmplă pe rețele sociale, în aplicații de mesagerie sau pe diverse platforme și, de cele mai multe ori, autorii scapă nepedepsiți.  Legea actuală este fragmentată, reacționează lent și nu oferă suficientă protecție. Avem nevoie de o Autoritate specială cu competențe reale, care:  • să investigheze rapid și eficient cazurile de hărțuire și bullying online; • să coopereze cu platformele digitale pentru a șterge conținutul nociv; • să protejeze victimele și să le ofere sprijin legal și psihologic; • să aplice sancțiuni clare și mai aspre pentru încălcările repetate; • să educe populația, în special tinerii, despre siguranța online. Cerem Guvernului României și Ministerului Digitalizării să înființeze de urgență o Autoritate Națională pentru Combaterea Hărțuirii Online și a Bullying-ului Digital. Avem nevoie de o instituție specializată, cu personal calificat, capabilă să răspundă rapid și să prevină cazuri tragice, cum s-au întâmplat deja în România. Vrem o lege clară, o structură funcțională și toleranță zero față de agresiunile online. Semnează și tu, pentru un internet sigur, respectuos și demn!  

 Semnează și tu această petiție dacă vrei un sistem educațional mai corect, mai modern și mai eficient! 

 Utilizatorii de ceasuri Huawei din România nu pot folosi funcția de plată NFC, deși aceasta este activă în alte țări. 

Când rezidenții sunt tratați ca forță de muncă ieftină, nu ca viitori specialiști, noi toți pierdem: pacienții primesc îngrijiri întârziate, medicii seniori sunt copleșiți, iar societatea plătește prețul dublu - în bani și în vieți. Imaginează-ți scena: e ora 3 dimineața, iar Maria, rezidentă în anul II, este la a 26-a oră de gardă. Răsfoiește fișe medicale cu genele grele de somn, temându-se să nu greșească o doză de insulină. În salonul alăturat, un pacient așteaptă confirmarea unui antibiotic care nu poate fi eliberat fără semnătura medicului primar, plecat la altă urgență. Minutele trec, iar tratamentul întârzie. Situații ca aceasta se petrec zilnic în spitalele noastre.  Datele vorbesc clar:  • După 12 ore de lucru continuu, riscul de eroare medicală crește cu 38 %; după 24 de ore, se dublează. • În ultimii zece ani, peste 10 000 de medici români au plecat în străinătate, majoritatea invocând epuizarea și lipsa de formare reală. Educația fiecărui medic costă bugetul public în jur de 100 000 € – bani pierduți odată cu exodul. • NHS-ul britanic, după introducerea limitei de 13 ore/tură și a sistemului „Guardian of Safe Working Hours”, a raportat o scădere cu 32 % a incidentelor grave legate de oboseală în primii trei ani. Dar dincolo de cifre e povestea fiecărui pacient și a fiecărui medic.   

Pentru că împreună putem schimba lucrurile și putem determina autoritățile să asculte nevoile noastre reale. Semnătura ta ajută la o administrație mai responsabilă și la investiții care contează cu adevărat.

  1. RISCURI LA ADRESA DEMOCRAȚIEI  • Platforma TikTok a fost implicată în interferențe în procesul electoral din România, după cum au arătat investigațiile presei internaționale și ale Comisiei Europene. • Zeci de conturi false și conținut manipulator au influențat alegerile prezidențiale din 2024, ducând chiar la anularea primului tur de scrutin. 2. PROPAGAREA URII ȘI EXTREMISMULUI   • Pe TikTok circulă nestingherit conținut cu discursuri de ură, teorii ale conspirației și instigări violente, fără o moderare eficientă. • Tinerii sunt expuși zilnic la mesaje toxice, radicalizare și dezinformare mascată ca divertisment. 3. EFECTE NEGATIVE ASUPRA COPIILOR ȘI ADOLESCENȚILOR   • TikTok folosește un algoritm agresiv, care determină dependență digitală, probleme de atenție și scăderea stimei de sine la copii. • Copiii sunt expuși la provocări periculoase, conținut sexualizat sau violent, fără filtre eficiente.  

Nu stiu daca verbul "a trebui", care este impersonal ca sens şi unipersonal ca forma, este potrivit in acest context.  Cred ca, mai degraba, parte din cei 54% dintre noi care gandim rational, avem principii etice / morale si nu suntem ipocriti, poate considera aceasta propunere ca fiind corecta si utila pentru societatea actuala si gradul de decadere morala.

Răspândirea fake news-ului afectează sănătatea publică, alegerile democratice, coeziunea socială. România este vulnerabilă la campanii de dezinformare externe. Lipsa unor verificări duce la radicalizare, polarizare, neîncredere în instituții.