Este important să existe acest spor de 15% pentru asistenții personali ai persoanelor cu dizabilități grave grad 1. Eu am salariul de 1.662 lei net, iar cu sportul ar fi cu 249 lei net în plus, ceea ce contează la un salariu mic ca al nostru: al tuturor asistenților personali ai persoanelor cu dizabilități grave grad 1.

Pentru ca în lipsa măririi perioadei de rambursare la 10 ani, vor profita ifn-urile cu dobânzi de 5000% pe an de nevoia de bani a persoanelor fizice și îi vor băga și mai tare în datorii!

In Romania, din anul 2010 pana in anul 2016, numarul persoanelor cu afectiuni tiroidiene a crescut considerabil. Persoanele cu afectiuni tiroidiene pot duce o viata normala cat timp fac tratament constant, fara intreruperi. Tratamentul pentru acesti pacienti se face pe tot parcursul vietii pentru majoritatea dintre ei, iar cel putin in Romania, singurul medicament existent este Euthyrox. De peste 6 luni, stocurile in farmacii sunt limitate sau absente. Se fac liste de asteptare dar pacientii nici macar nu primesc doza necesara pentru o luna de tratament. Afectiunile tiroidiene netratate pot duce la probleme mult mai grave in timp, dat fiind ca glanda tiroida regleaza multe procese importante in corp. Dorim sa mentionam inclusiv faptul ca pacientii cu astfel de afectiuni sunt functionali, invata, muncesc si platesc taxe la stat. De asemenea dorim niste raspunsuri pentru multitudinea de intrebari: Ce se intampla? Cat timp va mai dura? Vom avea medicamente inlocuitoare? De ce ni se ia dreptul la sanatate si la viata?

Patrimoniul construit este o resursă neregenerabilă. Credem cu tărie că situația sa este gravă și că se îndreaptă accelerat spre distrugere. Zonele construite protejate sunt atacate constant prin demolarea sau mutilarea unor clădiri valoroase, precum și prin construcții noi, străine caracterului locului. Lista Monumentelor Istorice nu este nici până astăzi completă. Clasările inițiate de organizații profesionale și de ONG-uri sunt blocate de o metodologie greoaie, gândită parcă pentru a fi imposibil de aplicat, precum și de aparatul administrativ. Multe clădiri neclasate sunt astfel iremediabil pierdute. Cadrul legislativ de protecție a patrimoniului este încă neadaptat la practica europeană, permițând, fără riscul unei sancțiuni, derapaje în procedurile de avizare și intervenții de natură să distrugă moștenirea culturală locală și contribuția națională la patrimoniul european. Celor care ar avea în continuare rezerve față de propunerile de mai sus, opunându-le retorica economică facilă a dezvoltării imediate și cu orice preț, le reamintim că păstrarea și valorizarea patrimoniului reprezintă o „investiție pe termen lung” care – așa cum a demonstrat-o experiența internațională – participă în mare măsură la dezvoltarea unei țări. Turismul cultural, intrinsec legat de protejarea și punerea în valoare a patrimoniului istoric, este o componentă esențială a industriei turismului care aduce unor țări ca Franța, Italia sau Spania venituri anuale de zeci de miliarde de euro. Și nu este vorba doar de patrimoniul major, de marile monumente, ci de patrimoniul urban și rural în ansamblul lor! Nu dorim să facem comparații forțate, dar patrimoniul istoric al României este suficient de valoros și de divers pentru a se bucura de toată atenția. Acestea sunt gândurile prin care noi, semnatarii acestei scrisori, arhitecți, profesori, oameni de cultură, cetățeni, vă cerem, domnule Ministru al Culturii, să dispuneți măsurile necesare în vederea opririi acestui adevărat atentat la adresa istoriei și patrimoniului cultural național! Această scrisoare a fost semnată de 170 de personalităţi, instituţii şi organizaţii, dintre care redăm doar câteva, în ordinea alfabetică a numelor: Vlad Alexandrescu – prof. univ., senator, fost ministru al Culturii Flavius Baias – prof.univ., fost Decan al Facultăţii de Drept, UB Ana Blandiana Lidia Bodea – director editura Humanitas Librăriile Cărtureşti Ştefan Câlţia - pictor Magda Cârneci – scriitor şi critic de artă Rodica Crişan - arhitect, prof. UAUIM Mihaela Criticos – arhitect, conf. UAUIM, Expert atestat MC Diana Culescu – peisagist, dr., preşedinte AsoP Hanna Derer – arhitect, dr.habil.arh. Constantin Flondor - pictor Vlad Gaivoronschi – arhitect, prof. Alexandru Găvozdea – arhitect, Preşedinte Ordinul Arhitecţilor din România Ştefan Ghenciulescu – arhitect, conf. UAUIM, partener revista Zeppelin Mihai Ghyka – fost Secretar de Stat, Ministerul Culturii Dan Grigore – pianist concertist şi profesor ICOMOS România Augustin Ioan – arhitect, prof. UAUIM Marcel Iureş - actor Emil Ivănescu – arhitect, preşedinte OAR - Bucureşti Miklós Köllö – arhitect, expert atestat MC Nicolae Lascu – arhitect, prof. UAUIM Gabriel Liiceanu – Universitatea Bucureşti Răzvan Luscov - arhitect, profesor UAUIM Marius Manole – actor TNB Claudiu Mesaroş - Prodecan, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Științe ale Comunicării, UVT Radu Mihăilescu - arhitect Mariana Mihuţ - actriţă Bodgan Mincă – conf. Facultatea de Filozofie, UB Dan Mohanu – profesor UNARTE Horia Moldovan – arhitect, conf., Decan Facultatea de Arhitectură UAUIM Petru Mortu – arhitect, conf. UAUIM, specialist atestat MC Tatiana Niculescu - scriitoare Edmond Niculuşcă – fondator ARCEN Mihai Opreanu – arhitect, conf. UAUIM, expert atestat MC Radu Paraschivescu - scriitor Lila Passima – şef secţie educaţie muzeală MŢR Theodor Paleologu – preşedinte Fundaţia Paleologu, fost ministru al culturii Horea Paştină - pictor Ioana Pavelescu - actriţă Eugen Pănescu – arhitect Ioana Pârvulescu - eseist Oana Pelea - actriţă Andrei Pleşu Nicolae Raţiu – Preşedintele “Centrul Raţiu pentru Democraţie” Victor Rebengiuc - actor Andrei Rosetti – pictor, membru fondator NOIMA Ana Scarlat – membră UNITER, fost diplomat cultural la Budapesta, ICR Virgil Scripcariu - sculptor Iulia Stanciu – arhitect, prof. UAUIM, coordonator GL Patrimoniu OAR Bucureşti Şerban Sturdza – arhitect, Preşedinte Fundaţia Pro Patrimonio Mihai Şora Alexandru Tomescu - violonist Şerban Ţigănaş – arhitect, secretar general UIA Ion Vianu – scriitor Matei Vişniec Sever Voinescu – redactor şef “Dilema Veche” Ana Maria Zahariade – arhitect, prof. UAUIM, vicepreşedinte OAR Pentru lista completă puteți accesa link: https://stiri.declic.ro/scrisoare-deschisa-salvare-cladiri-patrimoniu

Update: "Ne-am bazat pe media să vă informeze, dar mai primim întrebări dacă s-a stopat inițiativa unor consilieri locali care doreau construcțiile abuzive în pădurea Făget și în livezi. Datorită aportului vostru, peste 5.000 de clujeni care v-ați mobilizat împotriva construcțiilor și defișărilor masive, dar și datorită sprijinului specialiștilor, acest furt al unor bunuri comune a fost stopat la timp. Trebuie însă să fim vigilenți în continuare pentru că sunt în continuare presiuni imobiliare pentru a construi în livezi și astfel pentru a modifica PUG-ul." - Adrian Dohotaru, co-inițiator al petiției SOS Pădurea Făget Pădurea Făget și livezile fac parte din patrimoniul peisagistic al Clujului, au un aport ecologic esențial și compensează lipsa spațiilor verzi din oraș. Făgetul produce aer curat pentru întregul oraș, asigură legătura ecologică între oraș și cadrul său natural, iar livezile previn alunericările de teren de pe dealurile din jur și pot fi cultivate. În ultimii 20 de ani, porțiuni mari de pădure și livezi au fost distruse pentru a face loc construcțiilor rezidențiale, o mare parte a acestora fiind ilegale. În prezent, Planul urbanistic general aprobat în 2014 interzice definitiv continuarea construirii în aceste zone valoroase. Pentru a se putea dezvolta, Clujul are la dispoziție 4000 de hectare de teren construibil neîmpădurit, suficient pentru următoarea generație. La inițiativa unei părți a Consiliului Local, Primăria Municipiului Cluj-Napoca pregătește un proiect de modificare a PUG, prin care se permite din nou construirea de locuințe în Făget, inclusiv în ariile protejate, și defrișarea livezilor pentru a face loc ansamblurilor rezidențiale. Având în vedere presiunea imobiliară în creștere, schimbarea regulamentului de construire va duce în următorii 10 ani la afectarea gravă și diminuarea zonelor verzi din jurul orașului. Semnează și tu pentru salvarea pădurii Făget până nu este prea târziu!

Orașul Focșani este unul plin de istorie care trebuie să fie știută! De asemenea, într-un astfel de municipiu unde economia nu este la un nivel înalt, o strategie de promovare a istoriei prin turism poate reprezenta o gură de oxigen!

Singurul spital din oraș care deservește 30000 de locuitori ai orașului plus comunele limitrofe, a fost transformat în spital covid. Nu mai avem unde primi asistență medicală specializată, personal am avut nevoie pentru o banală otită de 2 zile și am fost nevoit să fac ”surfing” prin sistemul medical din 3 localități. Dar pentru o problemă medicală gravă? Este similar cu o condamnare la moarte.

În fiecare an se pierd milioane de euro de la bugetul de stat, din cauza scutirii de la plata impozitului a acestei categorii. De ce Biserica și preoții trebuie să fie mai presus de lege? De ce să nu plătească impozit pe venituri și terenuri? Câți bani fac preoții și bisericile din donații, nunți, botezuri, înmormântări, parastase, etc.? De ce să nu plătească impozit pe aceste câștiguri?

Este importatnt ca acest lucru sa se realizeze cât mai curând deoarece, din cauza lipsei de informații veridice pe care copii și adolescenții le primesc, suntem pe locul 2 în Europa în ceea ce privește numarul de adolescente care devin mame. Astfel, in 2015, fiecare al zecelea copil născut in România avea mamă minoră. Totodată, locul 2 în cazul numărului ridicat de avorturi,în 2012 au avut loc 480 de avorturi la 1.000 de sarcini, și la nefolosirea mijloacelor de contracepție.

Aceste teorii conspiraționiste au devenit un adevărat pericol deoarece îndeamnă oamenii la încalcarea măsurilor de siguranță necesare în plină pandemie. Din păcate sunt oameni care sunt imunodeprimați sau care suferă de alte condiții ce le pot aduce complicații grave în cazul în care sunt infectați cu Covid-19 iar aceștia suferă din cauza neglijenței de care conspiraționiștii dau dovadă. Într-o democrație este normal să avem păreri diferite dar dreptul la liberă exprimare dispare în momentul în care ideile tale fac rău societății. Dacă dorești ca acest val de dezinformare să dispară din mediul online semnează această petiție!

Nu trebuie sa uitam perioada de la începutul stării de urgenta, cand a trebuit sa stam in case. Nu cred ca isi mai dorește nimeni sa ne întoarcem acolo. Toti vrem sa ne putem misca liberi, sa putem merge la mare sau la munte vara aceasta, sa putem ieși in oras sau la o plimbare. Iar ca aceste lucruri sa fie posibile si sa nu ne întoarcem iar la starea de urgenta, trebuie sa respecta niste minime si simple reguli de igiena si protecție in public. Numai ca dupa cum probabil ati văzut si voi, foarte multe persoane nu le respecta, in special purtarea măștii: casieri, vânzătoarele de la mezeluri sau cei ce prepara mâncarea la fast food-uri, călători in metrou pe care nu ii oprește nimeni pentru ca nu poarta masca, clienți care isi pun masca la intrarea in magazin si dupa si-o lasa sub bărbie, sau comercianți mari care nu termoscaneaza la intrare si nici nu se asigura ca lumea respecta regulile in incinta magazinului, si asa mai departe. In ritmul acesta, pe lângă stresul pe care il va avea de suportat sistemul de sănătate (si asa, deja sunt spitale care anunță ca nu mai au locuri), ne putem aștepta iar la revenirea la starea de urgenta. Astfel, cerem autoritățile sa faca controale si sa se asigure ca atat oamenii, cat si comercianții respecta aceste reguli. Insa aceste controale nu trebuie făcute preț de cateva zile, cum a fost la începutul relaxării, la metrou. Pentru ca oamenii nu o sa le mai respecte după o perioada. Aceste controale trebuie făcute pe termen lung, pana populația se obișnuiește cu noile reguli. Nu este corect ca noi, cei care le respectam, sa avem de suferit - ori ca ne îmbolnăvim, ori ca ne întoarcem iar la starea de urgenta - din cauza unora care cred ca totul este o conspirație, ca virusul nu exista sau ca este doar o simpla gripa. Normele comunicate de autorități si de Ministerul Sănătății trebuie respectate de toți, nu doar de unii.

UE o subvenționează drept „biodiesel verde”, chiar dacă este de fapt de trei ori mai rău pentru schimbările climatice decât motorina obișnuită, din cauza defrișărilor pe care le provoacă. Zonele mari de păduri din Asia de Sud-Est sunt tăiate pentru a face loc culturilor precum uleiul de palmier sau soia. La rândul său, tone de dioxid de carbon sunt eliberate în atmosferă, contribuind la schimbările climatice și îmbunătățind regiunea. Pe măsură ce milioane de acri de păduri tropicale sunt distruse, orangutanii sunt privați de habitatul lor natural și mor de foame. Mulți sunt împușcați atunci când încearcă să hrănească fructe de palmier din plantații. Din cauza defrișărilor din cauza producției de ulei de palmier, populația de orangutane a scăzut cu aproximativ 50 la sută. Vestea bună este că UE are șansa de a opri defrișările din producția de ulei de palmier și de a ajuta la salvarea orangutanilor. Anul trecut, Parlamentul UE a votat încetarea subvenționării culturilor precum uleiul de palmier în motorină. Votul își propune să scadă treptat și să elimine treptat utilizarea combustibililor cu „risc ridicat” precum uleiul de palmier în UE până în 2030. În toată Europa, trebuie să facem vocea noastră auzită de Comisie pentru a ne asigura că nu mai ardem ulei de palmier în mașini, distrugând pădurile noastre, contribuind la schimbările climatice și ucigând orangutanii. Putem proteja orangutanii și pădurea tropicală de distrugerea uleiului de palmier - dar trebuie să acționăm acum. De ani de zile, UE s-a preluat la presiunea agenților de etichetare a biocombustibililor și apoi a subvenționat motorina cu ulei de palmier drept „combustibil verde” În săptămânile următoare, acestea vor continua să facă presiuni asupra UE pentru a menține și a continua să subvenționeze uleiul de palmier murdar în rezervoarele noastre încă mulți ani. Împreună, trebuie să anunțăm Comisia că vocile noastre sunt mai puternice decât lobbyiștii biocombustibili și că nu vom permite distrugerea pădurilor noastre și orangutanii să moară pentru ulei de palmier ieftin și „combustibili verzi falsi”.