• Abandonarea culturii, abandonarea cetățeniei. Cui folosește?
    În ultimii ani, zeci de organizații culturale de marcă au tras oblonul la Cluj-Napoca. Vorbim de un fenomen de atrofiere a producției culturale locale. Acest fenomen a început deja să devină vizibil la scară largă și să-și facă o serie de efecte sociale negative. Producția cultura locală generează și întreține relația cetățeanului cu orașul, apartenența la oraș. În ultimul deceniu, acest argument, adus constant în fața autorităților de către sectorul cultural local, s-a întâlnit cel mai mult ba cu dezinteresul, ba cu incapacitatea, ba cu eschivarea Primăriei de-a adresa neajunsurile grave semnalate de sector. Concret, 2024 este deja al optulea an în care Primăria promite că o să aloce sume adecvate pentru finanțarea producției culturale locale. În realitate, acele “3% din bugetul local” asumate în documentele strategice ale administrației sunt, stagnant, mai puțin de 0.5% din buget. An de an, Primăria creează aparența că ascultă mesajele sectorului. În realitate, le igmoră. 2024 este al patrulea an în care Primăria promite în fiecare an că o să reformeze cadrul de finanțare al culturii, de pe Legea 350 pe OG 51. În realitate, ea continuă să folosească cadrul vechi, neprofesionist și netransparent, iar în acest an a ajuns chiar să tergiverseze înscrierea pe circuitul legal a unei propuneri de regulament nou, dezvoltat în colaborare cu specialiști ai sectorului. An de an, Primăria depune eforturi consistente pentru a crea spectacolul abundenței culturale la Cluj-Napoca. În realitate, an de an, mai trage din oblonul producției culturale locale. Cui folosește? Nu majorității clujenilor. Nu acelor clujenilor, care pe lângă evenimente “ca-n Barcelona”, vor să se mai simtă și “ca la Cluj”. Ajunge cu mimarea “atenției” acordate culturii locale. Cui servește asta? Ajunge cu “sprijinirea” producției locale - în realitate menținerea unui sistem de alocări neprofesioniste și profund politizate. Cui servește asta? Vrem 1% pentru cultură. Din acest an. Vrem sistem de finanțare pe OG51/1998, profesionist și transparent. Din acest an. Cultura clujeană înseamnă cultură cu noi, despre noi. Asta vrem.
    323 din 400 Semnături
    Inițiat de István Szakáts
  • Mai puțină „arhitectură”, mai multă cultură
    Construirea unui Centru Cultural într-un oraș precum Tulcea, în care cultura a fost, pentru prea mult timp, lăsată în umbra altor priorități, reprezintă nu doar un proiect ambițios, dar și o necesitate imperioasă pentru dezvoltarea și prosperitatea comunității locale. Acest centru ar funcționa ca un pol de atracție și inovație, oferind cetățenilor acces la o gamă variată de resurse și activități culturale, care pot transforma municipiul într-un punct de reper pe harta culturală a țării. Ridicarea nivelului cultural este, în sine, un obiectiv care poate avea efecte multiplicatoare asupra societății. Prin accesul la artă, literatură, spectacole și evenimente culturale, cetățenii sunt încurajați să gândească critic, să fie mai deschiși și mai toleranți, contribuind astfel la crearea unui mediu comunitar armonios și incluziv. Un centru cultural în Tulcea ar deschide ușile cunoașterii și inspirației pentru toate vârstele, devenind un loc de întâlnire pentru idei, tradiții și inovație. Spatiile expozitionale și sala de spectacole ar oferi artiștilor locali și naționali posibilitatea de a-și expune lucrările și de a performa în fața unui public, ceea ce nu doar că îi motivează pe aceștia, dar contribuie și la dezvoltarea unei scene artistice vibrante în oraș. Aceste spații ar permite, de asemenea, organizarea de evenimente culturale majore, cum ar fi festivaluri, expoziții de artă, concerte și piese de teatru, atrăgând vizitatori din afara orașului și stimulând economia locală. Biblioteca deschisă ar juca un rol crucial în educația continuă a cetățenilor, oferind acces liber la cunoaștere, la resurse educaționale și la tehnologie. Un astfel de spațiu ar putea găzdui ateliere, cursuri și seminarii, susținând învățarea pe tot parcursul vieții și dezvoltarea personală. De asemenea, biblioteca ar putea funcționa ca un centru de resurse pentru cercetare și studiu, esențial pentru elevi, studenți și profesori. Sala auditorium ar putea găzdui lansări de carte, prelegeri, sesiuni de comunicare, educând publicul și oferindu-i oportunitatea de a călători prin artă și istorie fără a părăsi orașul. Aceasta ar putea să devină, de asemenea, un spațiu pentru dialog intercultural și pentru celebrarea diversității. Pe lângă beneficiile culturale și educative, construirea unui centru cultural în Tulcea ar avea un impact economic semnificativ, prin crearea de noi locuri de muncă și prin încurajarea turismului cultural. Investiția în cultură este o investiție în viitor, întrucât stimulează inovația și creativitatea, elemente esențiale pentru o societate dinamică și adaptabilă. În concluzie, susținerea publică a proiectului pentru construirea unui centru cultural în Tulcea este esențială pentru revitalizarea vieții culturale a orașului și pentru asigurarea unei dezvoltări durabile. Un astfel de centru ar reprezenta un angajament față de îmbogățirea vieții culturale și sociale a comunității, deschizând noi orizonturi și oferind cetățenilor instrumentele necesare pentru a se dezvolta și a prospera într-o lume în continuă schimbare.
    231 din 300 Semnături
    Inițiat de Mihai Tiuliumeanu
  • Susținem Filarmonica Sibiu și conducerea acesteia
    Nevoia unora dintre angajați de a impune o altă conducere, precum și modalitatea aleasă este incorectă, nedreaptă și nu respectă dreptul la muncă al unei alte persoane. Cristian Lupeș este un dirijor și manager apreciat, iar sub conducerea sa, Filarmonica de Stat Sibiu a devenit mai cunoscută ca niciodată. Cu toate acestea, acum, unii angajați cer ca el să fie demis în mod ilegal. Instituțiile de cultură nu trebuie politizate.
    1.303 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Sustin Filarmonica Sibiu Picture
  • Demiterea Managerului LUPEȘ!
    #STOP cercetărilor disciplinare #STOP dezinformării opiniei publice #STOP hărțuire #STOP abuzului psihologic #STOP discriminare sindicaliști #STOP abuzuri in serviciu #DEMISIALUPEȘ
    2.083 din 3.000 Semnături
    Inițiat de SAIFS Filarmonica de Stat Sibiu Picture
  • Stop Jocurilor de Noroc Ascunse: Reglementarea Cutiilor de Pradă în Jocuri
    Alăturarea mai multor persoane în campania pentru reglementarea cutiilor de pradă și a pachetelor din jocuri video este crucială din mai multe motive:Forța Numărului: O mișcare colectivă are un impact mai puternic și este mai probabil să fie luată în serios de autorități și de companiile din industria jocurilor. Numărul mare de susținători demonstrează că aceasta nu este o preocupare izolată, ci o problemă comună care afectează un segment semnificativ al populației.Diversitatea Perspectivelor: Participarea persoanelor din diverse medii poate aduce o varietate de perspective și argumente, întărind cazul pentru reglementare. Părinții, educatori, experți în sănătate mintală, jucători și alții pot aduce argumente valoroase bazate pe experiențele lor unice.Presiune Publică: Companiile de jocuri sunt sensibile la imaginea lor publică și la percepția consumatorilor. O campanie de conștientizare bine susținută poate genera un discurs public semnificativ, determinând companiile să ia în considerare auto-reglementarea sau să adopte practici mai responsabile.Sprijin și Resurse: Cu cât mai multe persoane se alătură, cu atât mai multe resurse pot fi mobilizate. Aceasta poate include expertiză juridică, capacitatea de a organiza evenimente, strângere de fonduri și alte forme de sprijin care pot intensifica eforturile campaniei.Reprezentare la Nivelul Deciziilor: O coaliție mare și diversă poate avea o reprezentare mai puternică în fața organismelor de reglementare și a factorilor de decizie, facilitând un dialog constructiv și promovarea unor politici echilibrate și eficiente.
    16 din 100 Semnături
    Inițiat de Cîmpian Nicolae-Robert
  • NU ȘI AICI - Scrisoare deschisă ATELIERELE MALMAISON 15 ian 2024
    DESPRE ATELIERELE MALMAISON Atelierele Malmaison au luat formă prin auto-organizarea unui grup multidisciplinar de artiste și artiști activi în diferite medii pe scena de artă contemporană din București, cărora li s-au alăturat spații de proiecte, spații artist-run și galerii de artă. Inițiativa contribuie la conturarea unui context cultural stabil și sustenabil, prin solidarizare, încurajarea colaborărilor între artiste, artiști și alți agenți culturali pe plan național și internațional și susținerea noilor generații printr-o structură de suport stabilă. Atelierele sunt un reper pentru specialiști (operatori culturali locali și internaționali) și de asemenea sunt deschise recurent publicului larg prin expoziții de artă contemporană, artist-talks, conferințe, prezentări, evenimente bianuale de ateliere deschise / Open Studios, tururi ghidate (cca 300 de evenimente în trei ani), programe de educație non-formală prin artă pentru elevi de gimnaziu și liceu (cca 50 de ateliere oferite în doi ani). Activitatea Atelierelor a devenit semnificativă pentru viața culturală a orașului, găzduind sute de evenimente pe parcursul acestor ani. La un nivel societal mai amplu, cultural și educațional, atelierele de lucru și comunitățile artistice reprezintă o componentă esențială pentru întreaga comunitate. Acest tip de angajament îl putem vedea ca model în țări din Europa în care dezvoltarea si susținerea de către entități instituționale a unui astfel de cadru stabil si accesibil pentru artiști se reflectă în cadrul mai larg al dezvoltării culturale a orașului în care aceștia activează. Inițiativele similare din România şi Europa au arătat de fiecare dată beneficiile aduse de un astfel de proiect, atât în plan local, cât şi naţional şi internaţional. Un astfel de loc devine o platformă culturală semnificativă în harta oraşului, atât pentru comunitatea zonei din care face parte, cât şi pentru comunităţi mai largi (profesioniste dar și amatoare de artă). Amintim doar câteva exemple notabile: Fabrica de Pensule Cluj, Spinnerei Leipzig, 798 Art Zone Beijing, Hangar Barcelona, Technopolis Atena, etc. Cel mai recent exemplu, chiar în București, este comunitatea Atelierele Scânteia. Clădirea Malmaison, inițial o cazarmă militară, are o importanță istorică semnificativă și o vechime de 180 de ani, timp în care aici au funcționat o Școală Militară de Ofițeri, un tribunal militar, închisoare în timpul regimului lui Antonescu și centru de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului comunist. Atelierele Malmaison au readus clădirea în circuitul viu al orașului, inaugurând o nouă etapă în lunga sa istorie. În contextul acestui efort depus constant de comunitatea noastră în cei trei ani de existență, prin activitate susținută, deschidere regulată către public și propuneri educaționale, ne adresăm așadar dumneavoastră, doamnă Ministru al Culturii, domnule Ministru al Economiei și domnule Primar General al Capitalei, pentru a recunoaște locul Atelierelor Malmaison în harta culturală a Bucureștiului și a României, identificând soluții concrete de asigurare a continuității în locația actuală, sau, complementar, de găsire de alternative de relocare în aceleași condiții de stabilitate menționate mai sus. Semnatari - membrii comunității Atelierelor Malmaison: Virginia Toma, artistă vizuală și co-fondatoare Cabinet 44 Ioana Gheorghiu, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44 Ramon Sadîc, artist vizual și co-fondator Cabinet 44 Adelina Ivan, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44 Daniela Palimariu, artistă vizuală, co-fondatoare Sandwich Gallery, co-director artistic RAD Fair Dan Vezentan - artist vizual Béla Zoltán, artist vizual Liliana Basarab, artistă vizuală, Asociația Antifragil - Premiile Sofia Nădejde Dan Basu, artist vizual, director executiv Romanian Mental Health Film Festival Anca Dima, artistă vizuală parte din colectivul L1 Miruna Radovici, artistă vizuală, parte din colectivul L1 Alexandru Niculescu, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery Maria Bîrsan, manager cultural, Sandwich Gallery & Sandwich Library Mihaela Moldovan, artistă vizuală Mircea Popescu, artist vizual Otilia Boeru, artistă vizuală, cadru didactic UNArte București Radu Boeru, artist vizual Eduard Constantin, artist vizual, co-fondator Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață Alex Baciu, artist vizual, Art Director Artown Festival Marian Ivan - Galeria Ivan Dan Popescu - galerist, H’art gallery Otto Constantin - artist vizual Lucian Hrisav - artist vizual Loreta Isac Cojocaru - artistă vizuală, illustrator și animator Constantin Cojocaru - artist vizual 3d-ist Adriana Preda - artistă vizuală Cătălin Velea - artist vizual Mihaela Cîrjan - manager cultural, Asociația Matka și colectivul L1 Olivia Mihaltianu - artist vizual Silvia Trăistaru - artistă vizuală, fondatoare STart CONSERVATION Asociația Artistelor și Artiștilor Malmaison Livia Fălcaru - ilustratoare, designer si artistă vizuală Cristian Răduță, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery Robert Băjenaru - galerist, spațiul Cazul 101 Stoyan Dechev - artist vizual Lucian Bran - artist vizual Andrei Tudose - curator, cofondator VAGon - Spațiu In(ter)disciplinat Sabina Suru - artist, cofondator VAGon - Spațiu In(ter)disciplinat Anca Poterasu - Galeria Anca Poterașu / Asociația Română de Arta Contemporană Tudor Grecu - fondator Celulele INVITRO Alex Radu - fondator si curator /SAC@Malmaison, Asociația Spațiul de artă contemporană Larisa Crunțeanu - artistă vizuală Giles Eldridge - artist vizual Elena Diaconu - artistă vizuală Lea Rasovszky - artistă vizuală, co-fondatoare a asociației Matka, parte din colectivul L1
    5.851 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Atelierele Malmaison Picture
  • Asigurare VOT ELECTRONIC cetățenilor români la alegerile din 2024.
    Doar în aceste condiții este asigurată relevanța voinței majorității poporului și asigurarea Democrației Directe la oricare din legile importante de interes național, inclusiv la referendumuri.
    61 din 100 Semnături
    Inițiat de Constantin Burcea
  • Nu împingeți ONG-urile în prăpastie!
    Articolul si aliniatele vizate prevăd: Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 688 din 10 septembrie 2015, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează: 6. La articolul 25 alineatul (4), partea introductivă a literei i) semodifică și va avea următorul cuprins:„i) cheltuielile de sponsorizare și/sau mecenat, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări și/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările și completările ulterioare și ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările și completările ulterioare, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele:” 7. La articolul 25, alineatul (4), literele i^1), i^2) se abrogă. Efectul acestor modificări are următoarele rezultate: Începând cu data de 01 ianuarie 2024, se abrogă dreptul microîntreprinderii de a reduce impozitul pe venit cu sumele reprezentând sponsorizări. Astfel ultimul an fiscal în care o microîntreprindere poate diminua impozitul pe venitul microîntreprinderii pe seama sponsorizărilor sau a redirecționa impozitul este anul 2023. Întrucât punctele vizate de Ordonanța trenuleț prevăd abrogarea următoarelor beneficii: "cheltuielile de sponsorizare şi/sau mecenat şi cheltuielile privind bursele private, acordate potrivit legii; contribuabilii care efectuează sponsorizări şi/sau acte de mecenat, potrivit prevederilor Legii nr. 32/1994 privind sponsorizarea, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale Legii bibliotecilor nr. 334/2002, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi cei care acordă burse private, potrivit legii, scad sumele aferente din impozitul pe profit datorat la nivelul valorii minime dintre următoarele: 1. valoarea calculată prin aplicarea a 0,5% la cifra de afaceri; pentru situaţiile în care reglementările contabile aplicabile nu definesc indicatorul cifra de afaceri, această limită se determină potrivit normelor; 2. valoarea reprezentând 20% din impozitul pe profit datorat" societățile comerciale nu vor mai avea nici un beneficiu fiscal pe urma sponsorizărilor. Astfel ONG-urile oricum subfinanțate vor întâmpina dificultăți și mai mari privind strângerea de fonduri în vederea desfășurării activității lor. Semnează și tu petiția prin care solicităm Guvernului României să abroge modificările Ordonanței trenuleț care pot duce la moartea ONG-urilor din România!
    10 din 100 Semnături
    Inițiat de Peter Moynahan Papp
  • STOP POLITIZĂRII CULTURII IEȘENE!
    Acapararea politică a Centrului Internațional de Artă Contemporană, fosta Baie Turcească, afectează profund întreaga comunitate ieșeană, împreună cu cea artistică și profesională. Iașului i se retează astfel, din start, un potențial important de dezvoltare culturală, prin rolul esențial pe care o instituție culturală, neaservită politic, l-ar putea avea. Cel mai recent studiu,“Topul performanțelor culturale urbane”, publicat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală, a exclus Iașul din top 10 al orașelor cu performanțe culturale. De asemenea, în cel mai recent studiu “Cultural and Creative Cities Monitor”, realizat pe un eșantion de 40 de oraşe, de către Comisia Europeană, orașul Iași ocupă poziții inferioare aproape la toate capitolele, iar calitatea guvernanței locale în domeniul culturii plasează orașul Iași pe locul 36. Pe de o parte, ieșenii sunt privați de manifestări cultural-artistice calitative, cu caracter de noutate, conectate la scena națională și internațională, purtând nemeritat emblema unei comunități provinciale, amatoare de cultură, cel mai adesea, cu caracter consumist. Pe de altă parte, comunitatea artistică și profesională, fiind decuplată de la comunitățile artistice naționale și internaționale, este împiedicată în dezvoltarea firească a proiectelor axate pe schimburile culturale. Prin aceasta i se atenuează potențialul de a oferi producții culturale calitative prin care ar putea contribui la viața culturală a ieșenilor și la promovarea imaginii Iașului la nivel național și în lume. Singurii BENEFICIARI ai acaparării culturii susținute din resurse publice sunt POLITICIENII, care pun interesele personale și de partid mai presus de interesele comunității. Predarea Centrului Internațional de Artă Contemporană către Ateneul Național din Iași, la propunerea primarului Mihai Chirica, este expresia perfectă a subordonării și acaparării politice totale a culturii ieșene. Cultura contemporană este expresia participării libere și directe a locuitorilor orașului la viața socială, iar rolul unei instituții publice este acela de a facilita, nu de a impune modurile de manifestare culturală ale comunităților. Spune și tu STOP POLITIZĂRII CULTURII IEȘENE! SEMNEAZĂ PETIȚIA pentru a reda comunității ieșene Centrul Internațional de Artă Contemporană - Baia Turcească! 𝗦𝗰𝘂𝗿𝘁 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗰 𝗶𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗻𝗱 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗕𝗮̆𝗶𝗶 𝗧𝘂𝗿𝗰𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗶̂𝗻 𝗖𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝘁𝗮̆ 𝗖𝗼𝗻𝘁𝗲𝗺𝗽𝗼𝗿𝗮𝗻𝗮̆   Reabilitarea și refuncționalizarea Băii Turcești a fost realizată datorită unui proiect demarat încă de acum 25 de ani. Conceptul și inițiativa acestui Centru aparține unui grup de ONG-uri culturale ieșene, active în domeniul artelor contemporane, scopul fiind salvarea ruinării clădirii și redarea ei către ieșeni sub forma unei instituții culturale de anvergură internațională: Centrul Internațional de Artă Contemporană. În tot acest timp, primarii Constantin Simirad, Gheorghe Nichita și Mihai Chirica au spus NU proiectului. În ianuarie 2016, grupul ONG-urilor culturale au prezentat acest proiect instituțional Ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, aflat într-o vizită de lucru la Iași. La discuțiile avute, cu primarul Mihai Chirica și ONG-urile culturale, Ministrul Culturii a garantat susținerea proiectului, exprimând faptul că acesta trebuie asumat în comun de către Primăria Municipiului Iași, ca deținătoare a clădirii, și societatea civilă din sectorul cultural independent, căreia îi aparține inițiativa, conceptul și deține know-how-ul pentru realizarea proiectului. Astfel, s-a constituit o echipă de lucru formată din 15 creatori, teoreticieni și manageri culturali care fac parte din, și colaborează cu ONG-urile culturale. Aceștia au lucrat voluntar, fără plată, având o contribuție substanțială atât în faza de întocmire a documentației proiectului, dar și în toate celelalte etape de realizare, fondurile europene fiind obținute, în mare măsură, și datorită acestei munci consistent depuse. În aprilie 2019, în cadrul unei audiențe, aceeași echipă i-a înaintat primarului Mihai Chirica un document prin care propunea un profil instituțional al Centrului Internațional de Artă Contemporană în scopul organizării unei dezbateri pentru a identifica cele mai bune soluții de activare a acestuia. Primarul Mihai Chirica nu a dat curs acestei dezbateri publice. Mai mult, la propunerea sa, în ședința Consiliului Local al Municipiului Iași, din data de 29 noiembrie 2023, consilierii locali, cu o singură excepție, au votat încredințarea noului Centru Internațional de Artă Contemporană în administrarea Ateneului Național din Iași, condus de un politician, coleg de partid cu primarul Mihai Chirica. Ateneul Național din Iași nu are nici o expertiză în domeniul artelor contemporane, promovează cu preponderență forme de cultură tradițională, divertismentul și spectacole bulevardiere, iar în structura echipei acestei instituții, nimeni nu are nicio formare sau experiență în domeniul artei contemporane. Reflectarea cazului în presă: https://revista22.ro/cultura/arta-contemporana-ca-arta-oficiala-cazul-baii-turcesti-de-la-iasi https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/inca-o-bataie-de-joc-la-adresa-culturii-iesene-cazul-baia-turceasca--369069.html https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/baia-turceasca-si-posibilitatea-unei-institutii-a-propunere-de-rezolvare-a-unui-subiect-important-pentru-iasi--369651.html
    788 din 800 Semnături
    Inițiat de Grup Inițiativă Sector Cultural Independent
  • Vrem un cinematograf Cineplexx la Râmnicu Vâlcea
    La Râmnicu Vâlcea există două cinematografe: Cel de stat cu o imagine și sunet foarte bune, dar scaunele nu sunt grozave, barul a fost desființat de ani buni, nu au POS, nu au site să rezervi locurile sau să cumperi bilete, au un singur rând unde există spațiu pentru picioare... În rest, stai cam înghesuit. In plus, în ultimă perioada au redus din ce in ce mai mult numărul de filme populare... Și uneori ești nevoit să te duci la Cinema City, unde e și mai scump - și din cauza faptului că sala e folosita pentru festivaluri de teatru... În ceea ce privește Cinema City - avantajele sunt că scaunele sunt grozave, există spații pentru picioare și între scaune, sunt sali suficiente pentru a proiecta multe filme simultan, au site prin care poți să cumperi bilet... Dar dezavantajele sunt mai mari: imaginea e nasoală, se vede în ceață/ neclar, în special la 3D și sunetul nu e bine echilibrat.... Nu mai spun de preturi... Cineplexx este la un cu totul alt nivel - are sunet Dolby Atmos în toate orașele și cel mai probabil că în toate orașele sunt mai bine pusi la punct din toate punctele de vedere. De curând s-a deschis un Decathlon și urmează să se deschidă un Starbucks - deci orașul începe să devină mai vizibil. Cineplexx ar putea să închirieze spatii la River Plaza Mall sau la Winmarkt Cozia.
    9 din 100 Semnături
    Inițiat de Andrei Mihailescu
  • Interzicerea aplicațiilor Tik Tok și Only fans în România
    Pentru a convinge legiuitorul sa legifereze o lege în vederea interzicerii celor 2 aplicatii
    11 din 100 Semnături
    Inițiat de Dumitru Nicolae
  • Salvati Ansamblul Folcloric Maria Tanase din Craiova
    Inființat în anul 1992, cu rolul de a valorifica şi promova cultura traditională din zona Olteniei, fiind unicul ansamblu profesionist din județul Dolj, de-a lungul timpului, și-a câștigat și menținut statutul de instituție culturală etalon în păstrarea și tezaurizarea patrimoniului tradițional la nivel național și internațional. Folclorul, traditiile, dansurile populare sunt elemente constitutive care ne ofera identitate nationala si ne ofera o imagine unica in lume.
    30.489 din 35.000 Semnături
    Inițiat de Andreea Vasilescu Picture