Parcul Ștefan cel Mare este singurul spațiu cu adevărat verde din arealul Piața Unirii-Piața Avram Iancu-Piața Cipariu, ale căror modernizări recente au redus spațiul verde și de umbră. Copacii maturi din acest parc și umbra acestora sunt un refugiu și o barieră în calea poluării și a zgomotelor produse de traficul extrem din zonă, precum și a temperaturilor ridicate din timpul verii. Spațiile de joacă și cu aparate sport cu care este dotat parcul sunt singurele umbrite din zona centru, motiv pentru care sunt foarte frecventate și îndrăgite. Înlăturarea copacilor maturi, chiar dacă vor fi înlocuiți cu arbori tineri, ar însemna o diminuare a efectelor benefice oferite de acest parc. Cele 30 de specii existente sunt naturalizate și și-au format un mic ecosistem, care este apreciat de toți cei care îl frecventează, oameni, păsări, animale. Pentru toate aceste motive, cerem modernizarea responsabilă a parcului Ștefan cel Mare, cu intervenții minime asupra ecologiei existente.

O carieră presupune distrugere totală a mediului. Nu doar că sunt eliminate biodiversitatea terestră și solul, dar chiar și relieful este mutilat ireversibil. Noi cariere nu au ce să caute în arii naturale protejate, ele echivalează de facto cu reducerea suprafeței ariei. Versantul sudic al Munților Vâlcan, zonă cu potențial turistic inestimabil, este deja mutilat de carierele de pe Valea Porcul și de la Suseni. Valea Pocul adăpostea un capital natural fabulos, de nivel mondial, dar a fost, la propriu, rasă de pe fața pământului. Deschiderea unei cariere și mai la vest, pe Valea Bistriței, înseamnă distrugerea completă a zonei. Impactul cumulat al celor trei zone de cariere asupra integrității ariei naturale protejate și asupra mediului înconjurător, în general, este colosal. Din istoricul de pe Google Earth se observă că firma în cauză a început mutilarea versantului, în partea de sud-est, în jurul coordonatelor 45°06′24.21′′ N și 23°02′36.08′′ E. Deci trebuie aplicate prevederile alin (2), art. 23 din legea 292/2018, este interzisă emiterea acordului de mediu. Și mai trebuie aplicată OUG 68/2007, cu privire la daunele de mediu. Din același istoric rezultă cu certitudine că au fost tăiați deja, recent, o serie de arbori în jurul coodronatelor de mai sus, fapt pentru care Garda Forestieră trebuie să aplice legea. Firma în cauză a mai încercat să dinamiteze valea și în trecut, în 26 iulie 2016 a fost chiar o dezbatere publică. Atunci ONG-urile au reușit să stopeze dezastrul. https://www.youtube.com/watch?v=Z150Up6fzN4 Acum firma profită de pandemie și, cu ”contribuția emerită” a APM Gorj, vrea să obțină acordul de mediu ocolindu-i pe localnici, fără ședința de dezbatere publică obligatorie prin lege. Abuzul funcționarilor APM Gorj este unul fără precedent, încearcă să emită acord de mediu pentru un proiect extrem de nociv, la care știu deja foarte bine că localnicii se opun. Și încearcă să o facă profitând cu cinism de pandemie. În realitate, niciun act de reglementare referitor la criza sanitară prin care trecem nu a aborgat nimic din legea 292/2018, deci ședințele de dezbatere publică rămân obligatorii. Trimiterea de e-mailuri nu reprezintă o ședință! Mai mult, chiar ANPM a putut să efectueze dezbateri publice în stare de alertă, în 18 și 19 august 2020. În plus, HG-ul în vigoare acum pentru starea de alertă este chiar mai permisiv decât cel în vigoare în 18 și 19 august. Deci nu există nicio ”scuză” pentru încalcare legii. Se remarcă și caracterul discriminatoriu al acestei ocoliri a legii, o parte dintre săteni neavând adresă de e-mail, deci neavând cum să trimită observații. Tot firma Explocarb SRL, descrisă de presa locală ca fiind firma unor ”băieți deștepți”, a amplasat în urmă cu câțiva ani o stație de concasare - sortare pe malul Bistriței, distrugând habitatul prioritar 91E0 (arinișul) în plin sit Natura 2000 desemnat pentru protecția acestui habitat. Conform principiului precauției din legislația de mediu, această firmă nu trebuie să mai primească niciun acord de mediu. Se remarcă și tentativa penibilă de a manipula publicul prin folosirea termenului ”microcarieră”. Este aceeași manipulare cu care ne-am lovit la distrugerea râurilor, unde s-a impus termenul de ”microhidrocentrală”. În realitate acestă carieră ar reprezenta începerea mutilării ireversibile a întregii zone, dacă vreți, un fel de ”cap de pod”. Apoi ea va fi folosită ca justificare pentru extindere (extindere recunoscută în evaluarea adecvată), și peisajul plin de pitoresc va fi înlocuit de dezastrul ecologic apocaliptic pe care-l vedem deja mai la est, pe Valea Porcul. Din formularul standard al sitului rezultă clar că proiectul afectează integritatea sitului Natura 2000. În formular se menționează la caracteristicile sitului, confrom studiului ICAS, că: ”Teritoriul, lipsit de localități - cu excepția celor dispuse de-a lungul limitei sudice, amplasat într-un vast amfiteatru natural aproape nealterat, se situează în regiunea biogeografică alpină...” Dacă este dinamitat versantul văii Bistriței Gorjene, nu va mai fi un amfiteatru natural aproape nealterat, se schimbă în sens negativ caracteristicile oficiale ale sitului, deci este afectată integritatea sa. Titularul a depus un studiu fals de evaluare adecvată. Pe lângă falsul și contradicțiile din conținut, nu reiese nici că ar respecta măcar formal reglementările europene. Studiul trebuia să fie întocmit de un grup de specialiști care să acopere gama foarte largă de specii și habitate pentru care a fost desemnat situl în cauză (sit care reprezintă un caz excepțional, fapt subliniat în formularul standard: ”Cercetările româno-germane ... relevă apartenența sitului la puținele teritorii cu o valoare foarte înaltă a biodiversității”), după cum se poate vedea în cerințele Comisiei Europene, încă de la punctul 1.1: https://ec.europa.eu/environment/nature/natura2000/management/docs/art6/natura_2000_assess_en.pdf Pe lângă Directiva Habitate, proiectul încalcă și Convenția Europeană a Peisajului (ratificata prin legea 451/2002), care prevede: ”Protecția peisajului cuprinde acțiunile de conservare şi menținere a aspectelor semnificative sau caracteristice ale unui peisaj, justificate prin valoarea sa patrimonială derivată din configurația naturală şi/sau de intervenția umană;” Aici, la ieșirea Bistriței Gorjene din munți, farmecul de un pitoresc unic al pesajului este dat de ”configurația naturală”, și ea trebuie menținută, nu dinamitată. Pentru localnici nu este vorba doar de peisaj și de costuri de oportunitate, proximitatea carierei față de locuințe, cu zgomotul, praful și utilajele grele aferente, le va transforma viața într-un calvar. Instituțiile de mediu s-au manifestat destul ca slugile unor parveniți fără scrupule, ignorând continuu dreptul constituțional al românilor la un mediu înconjurător echilibrat ecologic. Aceste abuzuri trebuie să înceteze!

În orașul Horezu, între străzile la Est - str. Independenței; Sud - str. Tudor Vladimirescu; Vest - str. 1 Decembrie (inclusiv); Nord - str. Nicolae Iorga, intersecție cu str. Unirii , există Centrul istoric al oraşului Horezu/Ansamblu urban construit între anii 1850-1920 care cuprinde un fond construit de o deosebită valoare istorică şi arhitecturală și de aceea a fost încadrat la lista monumentelor istorice cu codul LMI 2004 VL-II-s-B-09787, conform Ordinul nr. 2314/2004 privind aprobarea Listei monumentelor istorice. Între străzile Unirii și 1 Decembrie există un scuar care face trecerea între aceste străzi și este utilizat de toți locuitorii zonei și de vizitatori ca loc de promenada și odihnă fiind singurul spațiu verde din zonă și din Centrul istoric cu zonele comerciale, a zonei cu instituții, Primărie, bănci și Judecătorie. Mulți dintre noi am crescut în acest părculeț unde iarna se organiza un orășel al copiilor, ne cățăram în pinii, merișorii și trovanții aduși acolo. În perioada actuală era un loc în care părinții își aduceau copiii la spațiul de joacă, pentru socializare sau de așteptare pentru eliberarea deciziilor sau documentelor eliberate de instituțiile din zonă. În acest moment, se implementează Proiectul cu codul 117762 și cu titlul „Amenajarea zonei centrale pietonale a stațiunii turistice Horezu, județul Vâlcea, în vederea consolidării identității locale și dezvoltării turismului” finanțat prin Programul Operaţional Regional 2014-2020, Axa prioritară 7, Prioritatea de investiții 7.1. Perioada de implementare a acestui proiect este de 49 luni, respectiv între data 07.09.2017 şi data 30.09.2021. Părţile contractante sunt: Ministerul Dezvoltării Regionale, Administraţiei Publice şi Fondurilor Europene – în calitate de Autoritate de management (AM) pentru programul Operaţional Regional 2014-2020, Agenţia pentru Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia – în calitate de Organism Intermediar (OI) şi Unitatea Administrativ Teritorială Oraşul Horezu – în calitate de Beneficiar al finanţării. Inițial, prin prezentările inițiale, acest proiect includea o toaletă publică îngropată cu acoperiș verde care nu afecta prea mult deschiderea zonei, spațiul verde și ansamblul clădirilor istorice din zonă. În data de 09.09.2020, am descoperit cum în locul acelei toalete publice îngropate a apărut o construcție supraterană care ocupă aprox. 40% din suprafața scuarului, afectând urbanismul zonei prin obturarea imaginii către Primărie și Judecătorie. Pe scurt, a apărut o construcție cu rol de toaletă publică care: - distruge aproximativ 40% din spațiul verde și așa insuficient; - are rol de toaletă publică în fața unor instituții într-o zonă monument istoric; - distruge urbanismul zonei monument istoric prin reducerea perspectivelor și aglomerarea zonei; - încalcă procedurile de emitere pentru PUG/PUZ sau PUD - nu au fost realizate consultări publice privind zona scuarul-parc. Facem precizarea că, în zona menționată, aleile sunt subdimensionate, băncile sunt prea puține, spațiul verde este de cele mai multe ori insuficient atunci când toată lumea așteaptă rezolvarea instituțiilor sau finalizarea cumpărăturilor. În plus este o zonă unde nu există locuri de parcare suficiente, străzile din perimetru sunt foarte înguste iar zona menționată este extrem de aglomerată îndeplinind cu greu rolul de spațiu verde, acesta fiind în mod necesar mai mare pentru zona centrală având în vedere că autoritățile administrației publice locale au obligația de a asigura din terenul intravilan o suprafață de spațiu verde de minimum 26 m2/locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013 și că în perimetrul respectiv locuiesc peste 1000 de persoane. Modul în care au fost obținute avizele pentru o construcție de dimensiuni mari pe spațiul verde intravilan ne îndreptățește să credem că au fost folosite și căi mai puțin legale, drept pentru care cerem verificarea documentațiilor și autorizațiilor obținute de către titularul proiectului. Până la clarificarea situației de mai sus solicităm stoparea lucrărilor aferente construcției de pe spațiul verde din fața Primăriei și Judecătoriei Orașului Horezu și repunerea în domeniul public a scuarului-parc, respectiv la situația inițială de spațiu verde. Semnați petiția!

Poluare înseamnă boală și moarte înainte de vreme. Copaci și pădure înseamnă viață și sănătate. Noi alegem viața. Din cauza unei administrări fără o strategie de dezvoltare durabilă și a unei dezvoltări urbane haotice, calitatea vieții în București scade pe zi ce trece. Nivelul de poluare crește tot mai mult, se restrâng spațiile verzi in favoarea betoanelor, cauza a tot mai multor insule de caldură urbană. Pentru a ne reface fizic si psihic- pentru agrement, relaxare- trebuie să ne suim în mașină (poluare) si să stăm în trafic ore pentru a ajunge la aer curat, într-o pădure, pe marginea unei ape. Administrația nu oferă soluții concrete pentru reducerea poluării sau împotriva degradării mediului, pentru prezervarea biodiversității, ceea ce are efecte directe negative asupra sănătății și vieții noastre. Ne imbolnavim mai des, ne alegem cu boli cronice, viața noastră se scurteaza cu câțiva ani. Schimbările climatice și decarbonizarea sunt declarate prioritățile Comisii Europene, iar autoritatile locale nu iau masuri in acest sens. Plătim amenzi usturătoare, bani din buzunarele noastre, pentru că Bucureștiul nu respectă standardele de mediu ale Uniunii Europene, iar strategiile noastre de mediu sunt doar pe hârtie. Solicităm autorităților să ia urgent o măsura care sa arate responsabilitate reală față de viețile noastre, ale bucureștenilor, și față de viețile copiilor și nepoților noștri! - Creați Padurea Urbana Bucuresti! ---------------------- SCRISOAREA catre autoritati- Padure Urbana Bucuresti https://drive.google.com/file/d/1uR2jlM1glPIP_jHMZ4m4bkmDrfmBC0No/view?usp=sharing

Acest PUZ Sector 2 va afecta calitatea vieții tuturor locuitorilor din sector, iar efectele sale se vor vedea în starea de sănătate a oamenilor. De ce Prefectul trebuie să acționeze în instanță acest PUZ Sector 2? 1. Pentru că peste 30 de ha de spații verzi din sectorul 2 au fost transformate din spațiu verde în teren construibil într-o manieră neclară, pentru a face loc clădirilor înalte. 2. Nu prevede reglemetări sau propuneri pentru creșterea suprafețelor de spații verzi în sector, deși în sectorul 2 avem cel mai puțin de spațiu verde per locuitor, iar legislația europeană prevede dublul suprafeței existente la noi. 3. Nu există planuri pentru extinderea sau modernizarea rețelei de utilități. 4. Nu există planuri pentru extinderea și modernizarea infrastructurii de niciun fel. 5. Nu este corelat cu celelalte sectoare întrucât nu există o strategie unitară de administrare și de dezvoltare a orașului.

Streiul ar trebui să fie pentru români un râu sacru. Este râul sub albia căruia se spunea că a fost ascunsă comoara lui Decebal, este râul dintre Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Sarmizegetusa Regia. Dar, din păcate, cursul său mijlociu a fost mutilat de trei hidrocentrale ceaușiste. Însă cursul Streiului amonte de acestea și-a păstrat caracterul natural, are o valoare ecologică, peisagistică și științifică enormă. Sectorul de Strei din proximitatea satului Ciopeia reprezintă singurul curs de râu mare din Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului. Mai mult, pe vechile hărți cursul superior al Streiului, amonte de confluența cu Râul Mare, apare sub denumirea de Petros. Ea vine, desigur, de la patul pietros al albiei, acesta dă specificul și valoarea acestui râu, și este de neconceput să acceptăm să i se fure râului chiar specificul său! Așa cum nu are ce să caute un gater într-o rezervație forestieră, nu are ce să caute o stație de sortare într-un geoparc! Șefa S.T. Hunedoara al ANANP are o argumentație de avocat al distrugătorilor naturii și susține mutilarea Streiului, printr-o adresă cu tentă manipulatoare, cu date false, care denotă dispreț față de patrimoniul natural. De exemplu, alege doar ce-i convine dintre elementele cu importanță științifică protejate de geoparc și susține că acolo nu este zonă inundabilă, deși harta oficială Copiernicus prezintă întreaga parcelă ca zonă ripariană, inundabilă. Conform OUG 57/2007, managementul unui geoparc se face în conformitate cu recomandările UNESCO. Potrivit acestora, geoparcul trebuie să conserve elemente geomorfologice şi peisagistice care furnizează informaţii pentru discipline ştiinţifice precum: geomorfologia, geografia fizică, hidrologia, sedimentologia şi pedologia. Evident că singurul curs de râu relativ mare în stare cvasi-naturală din geoparc furnizează informații științifice pentru toate aceste discipline. Geomorfologia fluvială a Streiului este extrem de importantă și orice deteriorare a sa i-ar știrbi valoarea științifică. Iar această importanță este la nivel de țară, pentru că nicăieri altundeva nu mai avem un râu relativ mare, în stare cvasi-naturală, într-un geoparc. Dacă în geoparc nu protejăm geodiversitatea, atunci evident că nu o vom face nicăieri. Cele două activități industriale conexe ar reprezenta și o încălcare a Convenției de la Berna, o serie de specii protejate prin aceasta (Crex crex, Alcedo atthis, Cinclus cinclus, specii de Motacilidae, microchiroptere, Lutra lutra etc.) având habitatul pe suprafața vizată. Exploatarea substratului albiei, chiar dacă are loc doar local, face ca întreaga structură a albie în amonte să se prăbușească, ca un castel de nisip. Impactul este perceput, în timp, chiar și pe zeci de kilometri în amonte. Iar Curtea de Justiei a UE a clarificat, în în cauza C-461/13, că este interzisă deteriorarea cu o clasă a structurii și substratului patului râului. Nu doar corpul de apă de pe râu (RORW4.1.117_B1) ar fi afectat de balastieră, ci și corpul de apă subterană din luncă (ROMU16). Legea Apelor prevede că ”se interzice amplasarea în zona inundabilă a albiei majore și în zonele de protecție precizate la art. 40 de noi obiective economice sau sociale, inclusiv de noi locuințe sau anexe ale acestora.” Fâșia de vegetație forestieră de pe malul stâng al Streiului, care acoperă și o parte din parcela 62419 (parcela pe care se propune stația de sortare), având o suprafață mult mai mare de 0,25 ha, reprezintă legal o pădure, coform art. 2, alin. 1 din Codul Silvic. Garda Forestieră ar trebui să verifice legalitatea defrișării din această pădure, de pe parcela 62419. OUG 57/2007 prevede, la art. 27, că este interzisă scoaterea terenurilor din circuitul agricol ori silvic pe raza ariei naturale protejate, cu excepția celor aflate în zonele de dezvoltare durabilă. Geoparcul neavând un plan de management aprobat, nu există o zonă de dezvoltare durabilă. Acest fapt a fost clarificat deja în deciza definitivă a Curții de Apel Alba Iulia: https://www.romaniacurata.ro/wp-content/uploads/2020/07/Decizie1728-alba-iulia_compressed.pdf De asemenea, conform art. 2, litera d) din legea 289/2002, pădurea în cauză constituie o perdea forestieră de protecție. Ca sa nu mai avem scuze din partea distrugatorilor naturii, Direcția Silvică Hunedoara trebuie să depună toate diligențele necesare pentru intabularea perdelei forestire de protecție de pe Strei. Parcela amenințată de proiectul industrial figurează la cadastru cu date false, ca ”teren neproductiv”. O suprafață semi-naturală dintr-o arie naturală protejată nu are cum să reprezinte ”teren neproductiv”. Toate suprafețele de acest fel furnizează servicii ecosistemice. Cu atât mai mult o suprafață de luncă, implicit cu o valoare ecologică considerabilă. Nu în ultimul rând, Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului este menționat chiar și în ”Strategia naţională de dezvoltare a ecoturismului în România”. http://turism.gov.ro/web/wp-content/uploads/2018/11/Anexa-Strategie-ecoturism.pdf Iar stațiile de sortare și balastierele sunt incompatibile cu ecoturismul. Stim că patronul firmei, fost consilier județean, a trecut de la PSD la PNL, deci este în grațiile actualei guvernări, dar astfel de ingerințe ale politicului în domeniul protecție naturii trebuie să înceteze, dacă vrem să mai lăsăm vreo urmă de natură generațiilor următoare! Râurile României și luncile acestora sunt devastate de către mafia balasterelor. Dacă nici într-un geoparc, unde protecția geodiversității (principala victimă a balastierelor) trebuie să primeze, nu sunt interzise balastierele, înseamnă că activitatea autorităților de mediu din România a ajuns să fie complet viciată de corupție. Și că declarațiile Ministerului Mediului cu privire la balastiere nu reprezintă decât miciuni politice. https://stirileprotv.ro/stiri/actualitate/dezastru-ecologic-pe-raurile-din-romania-utilajele-care-schimba-schimba-cursul-apelor.html

Parcul Natural Văcărești, cel mai mare spațiu verde compact al Capitalei, nu are pază permanentă! În februarie 2020, peste 60 ha din suprafața parcului au ars în cel mai mare incendiu din ultimii ani. Din descrierea martorilor, focul a fost pus intenționat. Anual, în anotimpul cald, odată cu uscarea vegetației, au loc incendii care amenință echilibrul natural, vizitatorii, infrastructura turistică și chiar zonele învecinate ale parcului. Săptămânal, echipa de supraveghere a APNV, voluntari și vizitatori semnalează către ANANP acte de vandalism asupra panourilor de informare, deșeuri abandonate, acte de braconaj și chiar situații ce pot pune în peircol vizitatorii și voluntarii. Această situație este inadmisibilă, este o jignire la adresa vizitatorilor și o rușine pentru autoritățile române. Până în anul 2018, paza și spupravegherea parcului erau exercitate de Asoc. Parcul Natural Văcărești, în calitatea de administrator. Asociația demarase programe de supraveghere și avea un corp propriu de rangeri. În 2018, administrația instituită de APNV a fost desființată prin Ordonanță de Urgență iar sarcina aprobării documentelor strategice, a pazei și supravegherii parcului a fost preluată, FORMAL, de către Ministerul Mediului prin ANANP. În ciuda solicitărilor repetate, formulate în ultimii doi ani, prin care cerem instituirea pazei, parcul este în continuare nesupravegheat și expus pericolelor. Ministerul Mediului, prin ANANP, trebuie să își facă datoria legală și să se angajeze în conservarea și protejarea singurului parc natural situat în mediul urban din România. Contact Asociația Parcul Natural Văcărești: [email protected]

Aceasta este singura solutie pentru a pastra si conserva specificul naturala al zonelor costiere proprii fiecarui UAT, inainte ca acestea sa fie acaparate si modificate ireversibil de activitatile economice. #PlajeLibere #PlajaLiberaNavodari

Această zonă face parte din Aria de Protecție Avifaunistica, Lunca Siretului Mijlociu, iar un astfel de proiect va afecta prin cumulul de factori negativi, liniștea și biodiversitatea locului. De asemenea, transportul agregatelor cu camioanele de mare tonaj se va face atât printre casele locuitorilor din zona cât și prin habitatul unor păsări și mamifere rare. Liniștea acestei zone nu trebuie tulburată de un astfel de proiect.

Aceasta petiție este importantă deoarece zona este Arie Naturală Protejată, unde nu ar trebui să existe trafic auto intens și unde nu ar trebui folosite materiale precum asfaltul. Dorim stoparea ASFALTĂRII DIN FAȚA PEȘTERII HUDA LUI PAPARĂ ȘI A ASFALTĂRII CELOR DOUĂ PARCĂRI DE PE DRUMUL DE ACCES CĂTRE PEȘTERĂ.

Parcul Politehnica, cu o suprafață de 60 Ha, a reprezentat și reprezintă singura zonă verde la care are acces pietonal o populație de peste 170.000 locuitori, vârstnici, copii și tineri deopotrivă, din zonele menționate anterior. Accesul pietonal în acest parc nu a fost niciodată restricționat terțelor persoane, pentru activități de recreere. Conform regulamentului de ordine interioară a UPB, scriptic, accesul este în continuare permis. În realitate este restrictionat! Solicităm: 1. accesul liber în interiorul parcului UPB: pietonal și cu orice alt mijloc de deplasare nemotorizat; 2. accesul liber cu animale de companie; 3. solicităm sprijinul Primăriei Sect 6 pentru montarea dispozitivelor/dozatoarelor de pungi pentru igienice pentru animale; 4. asigurarea salubrității întregului parc UPB, susținută de la bugetul Primăriei Sect 6. Nu ne furați dreptul la natură!

Beneficiile acestei măsuri sunt foarte multe, cele mai importante fiind: 1. Asigurarea conservării biodiversității în intravilanul comunei prin conservarea habitatelor naturale, inclusiv a elementelor geomorfologice și peisagistice naturale și cvasinaturale și a florei și faunei sălbatice; 2. Ar contracara poluarea și dezvoltarea haotică din zonă; 3. Declararea Pădurii Tunari ca Arie Protejată ar oferi servicii ecosistemice valoroase, ar avea rol educativ, încurajând mișcarea în aer liber; 4. Ar oferi, de asemenea, un plus de oxigen prin absorbția poluanților degajați, în cantități deloc de neglijat, de mișcările de aeronave de pe Aeroportul Internațional “Henri Coandă” din Otopeni și de traficul greu aferent DNCB, jucând astfel un rol relevant în stabilizarea climei locale; 4. Prin aderarea la Green Deal, România și-a luat angajamentul de a defini astfel de arii urbane și periurbane protejate iar, prin această hotărâre de consiliu local, comuna Tunari vine în întâmpinarea îndeplinirii acestor ținte de combatere a crizei climatice.