• Salvam Padurea Baneasa, Parcul Herastrau si zonele de case - Oprim PUZ-ul Coordonator Sector 1
    Parcul Herăstrău și Pădurea Băneasa au fost salvate. Dar petiția continuă! Mai sunt zone din Sectorul 1 în pericol! Parcurile pot fi ocupate de spații comerciale alimentare și nealimentare, restaurante și malluri până la 15% din suprafață. Zonele de case sunt în pericol să dispară: - 32% din zonele de case (574ha din 1784ha) sunt reîncadrate ca zone de blocuri. - restul zonelor de case vor fi sufocate de blocuri de până la 6 niveluri, cu retrageri de 3 metri. Motivele pentru care solicitam OPRIREA PUZ-ului Coordonator al Sectorului 1 sunt in continuare valabile: 1. Mega-densificare: Acest PUZ este proiectat să dimensioneze Sectorul 1 pentru creșterea populației de la 230.000 de locuitori la 850.000 locuitori, după cum afirmă chiar elaboratorii PUZ-ului. 2. Reducerea spatiului verde/cap de locuitor in conditiile unei situatii deja grave in prezent: prin PUZ Coordonator, in Sectorul 1 spatiul verde/cap de locuitor scade la 35 mp de la 77mp/cap de locuitor in 2014! 3. Zonele mixte de blocuri, pe lângă ca sunt supraînălțate, algoritmul de calcul nu permite predictibilitatea regimului de înălțime maxim, acesta variind în funcție de foarte mulți factori (alinierea între construcții, suprafața terenului, amplasare, configurația vecinătăților, etc). 4. Neglijența totală a procedurii de informare și consultare publică, contrar legilor in vigoare.
    14.420 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Remus Serban
  • Salvați stejarii seculari
    La liziera pădurii de stejar de lângă localitatea Schitu, jud. Olt, sunt marcați pentru taiere mai mulți arbori seculari. Consider acest lucru ca fiind o crimă, în condițiile în care cei de la Ocolul Silvic Drăgănești-Olt afirma ca acești arbori ,, se pot usca într-un an sau zece". spunând ca atâta timp cât nu sunt declarați monumente ale naturii, nu au niciun motiv sa nu fie tăiați. Acesti oameni sunt interesați doar de exploatarea lemnului, în condițiile în care în zona noastră, astfel de arbori constituie o raritate.. Menționez că toți arborii marcați pentru taiere sunt sănătoși, fără a prezenta urme de uscăciune, fiind vorba de aproximativ 30 de exemplare. Dispariția lor ne-ar priva de cei mai bătrâni și masivi copaci din zonă, care ar putea sa fie admirați și de către nepoții noștri în condițiile în care durata vieții unui stejar este de ordinul sutelor de ani. Nu înțeleg și nu voi înțelege niciodată dorința de a distruge ce este mai bun și mai frumos. Aceste monumente ale naturii nu vor putea fi înlocuite de alți copaci decat după sute de ani, căci de aceasta perioada este nevoie pentru ajungerea la aceste dimensiuni de către ceilalți copaci din pădure.
    453 din 500 Semnături
    Inițiat de Elena Aurica Mihai
  • Vrem semnale acustice și luminoase pe autospecialele Salvamont!
    Cu 8.297 de persoane salvate în 7.170 de intervenții pe parcursul anului 2019 și cu un grad de răspuns de 100% la evenimentele montane, structurile Salvamont au demonstrat că desfășoară o activitate de salvare la un nivel foarte bun, corespunzător cerințelor mereu impuse de dezvoltarea turismului și activităților economice din zona montană. Deși este un serviciu public organizat în cadrul Consiliilor Județene sau Locale, și coordonat operativ de către Departamentul pentru Situații de Urgență din Ministerul de Interne, Salvamont este singurul serviciu de urgență care nu beneficiază de facilitatea deplasării în regim prioritar la acțiunile de salvare.
    6.308 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Matei Melinte
  • OPRIȚI TAIERILE IN PĂDUREA BĂNEASA!
    Pădurea ne dă oxigen, echilibru climatic, echilibru hidrologic, biodiversitate, echilibru ecologic, VIAȚĂ!
    212 din 300 Semnături
    Inițiat de Adriana Ionescu
  • OVIDIU BADEA a ascuns dimensiunea jafului din păduri. Cerem destituirea sa!
    Conform ultimului ciclu de cercetare al Inventarului Forestier Național (IFN) încheiat în 2018, din pădurile românești s-au extras 38 de milioane de metri cubi de lemn anual. Doar 18 milioane reprezintă tăieri legale. Restul de 20 de milioane reprezintă cantitatea de lemn dispărut fără acte, în fiecare an, în valoare de 1 miliard de euro. Ovidiu Badea, directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură, instituția care a elaborat acest raport, a manipulat forma finală a documentului. A hotărât excluderea datelor care descriu statistic dispariția materialului lemnos din pădure. Adică a ascuns dimensiunea jafului! Datele reale au fost făcute publice de directorul IFN, Gheorghe Marin, și asumate de noul Ministru al Mediului, Costel Alexe. Este oficial: dispar din păduri 20 de milioane de metri cubi de lemn în fiecare an! La fiecare arbore tăiat legal, altul este doborât ilegal! INCDS este o instituție extrem de importantă pentru managementul forestier din România. În momentul de față, instituția are o problemă uriașă în ceea ce privește transparența și credibilitatea informațiilor pe care le furnizează. Recent au fost descoperite cazuri de cioate îngropate într-o stațiune de cercetare a instituției, în gropi comune, pentru a se pierde urma arborilor exploatați ilegal. Este necesară schimbarea conducerii acestei instituții, dar și o analiză profundă a rolului și a responsabilității INCDS. Există suspiciuni întemeiate și în ceea ce privește subevaluarea volumului de lemn din amenajamentele pe care această instituție le întocmește pentru administrarea pădurilor statului, lemn care ulterior dispare fără urmă din pădurile statului. Cel care a ascuns aceste date, directorul Ovidiu Badea, continuă să fie în funcție. O funcție extrem de bine renumerată: directorul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură este cel mai bine plătit bugetar din România: 35.000 de euro pe lună. Mai mult de atât, INCDS a aprobat cercetarea disciplinară în vederea sancționării specialiștilor care au făcut publice datele ascunse illegal de însăși această conducere. Acuzațiile sunt caracteristice anilor 1950 ,,denigrare, încălcarea eticii, abateri de la buna conduită în cercetare-dezvoltare, abateri disciplinare grave,, - acesta este tratamentul la care au fost supuși avertizorii de integritate din cadrul instituției. Semnează și tu petiția prin care cerem destituirea sa! Între timp, așteptăm cu toții rezultatele investigației pornite de DIICOT în acest caz de mușamalizare a datelor din Inventarul Forestier Național.
    5.929 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Stop Defrișărilor
  • Salvați calea ferată Oravița - Anina!
    Construită de administrația Habsburgică, calea ferată Oravița - Anina este cea mai veche linie de cale ferată de pe actualul teritoriu al României. Linia este inclusă în Lista Monumentelor Istorice (2015) și reprezintă una din bijuteriile tehnice și arhitecturale din Europa de sud-est. Calea ferată Oravița - Anina este totodată și unul din cele mai importante puncte de atracție turistică din Banat! Video: https://www.youtube.com/watch?v=CQ2ChifSjxM&t=12s&fbclid=IwAR0e74mszpNk6ku_gSFkd4d9HEHmgCfwtGieO0asPt2BpdjrWFUqKelMAWk
    10.319 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Flavius Sebastian
  • Petiție împotriva zgomotului și poluării din Parcul IOR
    Acest parc era o adevărată rezervație naturală, o oază de liniște. În momentul de față, datorită metodelor și utilajelor folosite de administrație, în prima parte a zilei zgomotul și poluarea din Parcul IOR sunt comparabile cu cele din zonele industriale. Ajutați-ne să strângem semnăturile necesare pentru a determina o schimbare în administrarea acestui parc! Grupul civic „Prietenii Parcului IOR”
    802 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Eduard Dumitrache
  • Interzicerea tăierii pădurilor timp de 10 ani
    România pierde 3 hectare de pădure în fiecare oră, inclusiv din parcurile naționale, care, de fapt, ar trebui protejate. Asta înseamnă că dacă nu stopăm acest fenomen, în scurt timp, țara noastră va rămâne fără păduri. Este absolut necesar să oprim defrișarea pădurilor, măcar timp de 10 ani, pentru a opri, în primul rând, crima asupra poporului român, pentru a-i da timp pădurii să se regenereze, pentru a realiza un inventar real al suprafeței împădurite în România și pentru a elabora un cadru legislativ potrivit și responsabil, care să prevină și să descurajeze orice tentativă ilegală. Doar așa urmașii noștri se vor putea bucura de darurile primite de acest popor. Să nu uităm: dacă pădurea moare, noi toți murim!
    132.549 din 200.000 Semnături
    Inițiat de Corb Mihai
  • Linia Electrică Porțile de Fier / Reșita - NU prin PARCURILE NAȚIONALE
    Guvernul României a inaugurat pe 30 septembrie 2019 la Iablanița, Județul Caraș-Severin șantierul Transelectrica pentru construcția liniei electrice aeriene (LEA) 400 kV Reșița – Porțile de Fier care ar urma să traverseze 30 de kilometri prin 14 arii naturale protejate de interes national și European, peste 143 de hectare cu păduri urmând a fi definitiv defrișate. Transelectrica nu a oferit rute ocolitoare reale. Situația pădurilor din România este deja una tragică, țara fiind în plină procedură de infringement tocmai din cauza defrisărilor ca acestea. Domnule prim-ministru, nu ne permitem să mai pierdem niciun metru pătrat din ultimele păduri primare și seculare. Acestea mai acoperă mai puțin de 3% din suprafața țării, iar defrisările Transelectrica deschid o adevărată cutie a Pandorei. Practic de acum înainte orice companie va dori să defrișeze ariile protejate o va putea face fără să existe consecințe. Proiectul LEA Portile de Fier - Arad a primit autorizație de construire în anul 2013. Lucrările au fost începute în anul 2019, doar după adoptarea Legii 120/2019, care, conform dispozițiilor sale și cu încalcarea Constitutiei Romaniei, se aplică retroactiv, stabilind numeroase derogări de la legislația silvică, cea privind protectia ariilor protejate și de asemenea de la legea construcțiilor. Astfel, este permisă trecerea LEA prin zone de protecție integrală a parcurilor naționale, reducerea fondului forestier național făra compensare, valabilitatea permanentî a autorizației de construire, etc. Asemenea manieră de realizare a unor proiecte cu încălcarea intregii legislatii comunitare si nationale este abuzivă, prejudiciile de mediu produse fiind imposibil de recuperat. Această LEA putea să fie realizată în mod legal pe un traseu nevătămator, fără a avea nevoie de legislație care încalcă principiile fundamentale ale statului de drept.
    6.714 din 7.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • 🌳 Grădina Cișmigiu - VREM restaurare, NU mutilare!
    ❗️ Primăria Capitalei a anunțat un proiect pentru restaurarea peisagistică a Grădinii Cișmigiu, întins pe 3 ani și care prevede intervenții majore la nivel de vegetație, alei, amenajări peisagistice, ansambluri monumentale și la rețelele de utilități. Aceste lucrări nu respectă caracterul istoric, valoarea peisagistică și ecologică a parcului. 😠 Proiectul a fost aprobat sărind etapele normale pentru o lucrare de acest calibru, fără a avea ca bază de start un PUZ actualizat (documentație de urbanism care reglementează tipurile de intervenții permise într-o zonă clar delimitată a orașului), fără consultare publică, fără concurs internațional de soluții cu juriu și fără a respecta legislația în vigoare pentru parcuri. 👎 Ce este în neregulă cu acest proiect? 1. Lipsa de transparență din partea PMB și ALPAB – deși Grădina Cișmigiu este unul dintre locurile reprezentative pentru București, proiectul nu poate fi consultat de cetățeni. 2. Lipsa unei dezbateri publice înainte de elaborarea temei de proiectare – PMB și ALPAB nu au invitat la dialog reprezentanți ai societății civile și specialiști în domeniu care să expună opiniile comunităților pe care le reprezintă și să contribuie cu idei pentru realizarea proiectului. 3. Schimbarea imaginii cu care Cișmigiul s-a identificat în ultimii 100 de ani – lucrările de reabilitare aprobate vor modifica definitiv, până la mutilare, detalii-simbol ale Grădinii Cișmigiu: pietruirea sau pavarea unor spații verzi identitare (Parterul Central, peluza cu flori dinspre blv. Regina Elisabeta, Rotonda Scriitorilor), reconfigurarea accesului în parc din zona Izvorului lui Eminescu. 4. Reducerea spațiilor verzi din parc, tăierea platanilor monumentali din zona Foișorului sau a altor arbori sănătoși/monumentali din parc vor afecta puternic echilibrul ecosistemului actual. 5. Eliminarea unor funcțiuni introduse de-a lungul vremii și de care depinde comunitatea care folosește zilnic parcul: două locuri de joacă vor fi desființate și al treilea relocat, locul de sport pentru persoanele vârstnice va fi eliminat, iar țarcul de căței va fi înlăturat definitiv. 6. Dublarea unor investiții făcute de curând (sistemul de iluminat a fost refăcut în 2018) sau realizarea altor investiții inutile (stâlpi wi-fi, înlocuirea mobilierului actual). 7. Construirea de noi spații comerciale ce va duce la amplificarea imaginii de târg în loc să mențină liniștea necesară într-un monument istoric, spațiu verde și de relaxare. În prezent, în Grădina Cișmigiu există 12 spații comerciale istorice și construcții temporare, iar prin proiectul aprobat de PMB se va ajunge la un total de 21 de spații comerciale. 👍 Ce ne dorim? 1. Publicarea proiectului complet, plătit din bani publici și realizat de Compania Municipală pentru Dezvoltare Durabilă prin atribuire directă. 2. Dezbatere publică filmată la care să fie invitată comunitatea locală și specialiști în domeniu pentru definirea temei de proiect și a viziunii pentru restaurarea Grădinii Cișmigiu. 3. Refacerea proiectului în urma unui concurs care să genereze cele mai bune soluții pentru a pune în valoare potențialul istoric al Grădinii Cișmigiu și a răspunde nevoilor utilizatorilor frecvenți. 4. Restaurarea Grădinii Cișmigiu să fie facută cu menținerea spațiului verde actual, protejarea arborilor existenți și minimizarea impactului pe care proiectul îl are asupra biodiversității din zonă. Proiectul trebuie să includă un plan de replantări, cu aviz de la Ministerul Culturii, și să nu depășească suprafața admisă pentru alei și pavaje într-un parc (maxim admis 10% alei și pavaje, conform art. 18(7) din legea 24/2007). 5. Realizarea unui studiu sociologic și consultarea comunității de utilizatori frecvenți ai Grădinii Cișmigiu, pentru a reduce impactul lucrărilor asupra acestora (părinți cu copii, oameni în vârstă, posesori de câini). 6. Eliminarea unor noi investiții din proiectul prezentat, care le-ar dubla pe cele făcute deja în ultimii doi ani (iluminatul în parc, restaurarea mobilierului actual). 7. Grădina Cișmigiu trebuie tratată ca o oază de liniște și verdeață în inima capitalei, nu ca un parc de distracții sau o zonă comercială. ➡️ Semnează petiția și luptă alături de noi pentru a proteja Grădina Cișmigiu!
    7.670 din 8.000 Semnături
    Inițiat de CișmiCivic Grupul de inițiativă civică Cișmigiu Picture
  • Patrimoniul natural al țării nu are culoare politică!
    Această lege pune în pericol patrimoniul natural unic al României, riscând să prejudicieze iremediabil resursele pentru dezvoltarea societății pe termen lung. Parlamentul este cel care poartă responsabilitatea pentru restabilirea normalității pe principiile eficienței, democrației, respectului față de valorile de patrimoniu ale țării și trebuie să acționeze în interesul comunităților locale și al societății. Este vorba de peste 1,6 milioane hectare din 264 de arii protejate, cuprinzând circa 1 milion hectare de pădure cu valoare naturală deosebită, sute de specii protejate de interes european, elemente unice de patrimoniu care au rămas la voia întâmplării, fără intervențiile necesare protecției și riscă să fie degradate sau distruse iremediabil, prejudiciind capacitatea de dezvoltare durabilă a țării și a comunităților locale. Prin OUG 75/2018 si acum prin Legea 315/2019 au fost desființate custodiile, a fost creat un sistem centralizat de administrare și a fost interzisă posibilitatea ONG-urilor de administra arii protejate, sute de arii protejate rămânând practic fără administrator din lista de capacitate la nivel local a Agenției Naționale pentru Arii Naturale Protejate (ANANP). În mod paradoxal, evaluarea ANANP din 2018 arată că treaba făcută de custozi este foarte bună iar ariile protejate care nu au avut niciodată un custode și ar fi putut fi preluate de către ANANP ocupă mai bine de 60% din totalul din România. Nici până în prezent ANANP nu dispune de resursele umane și financiare necesare pentru a compensa capacitatea de management a foștilor custozi, în special la nivel local și pe anumite domenii de expertiză. De aproape un an de la schimbarea, în regim de urgență, a sistemului de administrare prin OUG nr. 75/2018, s-a dovedit că Statul singur nu are resursele necesare și nu poate administra într-un sistem centralizat ariile naturale protejate. Există însă entități, organizații care au dovedit că au capacitatea tehnică de a administra cu succes astfel de arii protejate, cum sunt foștii custozi. Pentru ca patrimoniul natural al țării să fie păstrat și valorificat corespunzător în beneficiul comunităților locale este nevoie de aportul lor iar acestea trebuie să poată avea dreptul de a administra arii protejate împreună cu instituțiile statului. Mai multe detalii sunt disponibile aici: https://natura2000.ro/2019/06/patrimoniului-natural-al-romaniei-este-in-pericolul-de-a-fi-administrat-printr-o-lege-neconstitutionala/ Organizații care susțin petiția: 1. Federația Coaliția Natura 2000 2. Asociația Parcul Natural Văcărești 3. Asociația Kogayon 4. Centrul pentru Arii Protejate și Dezvoltare Durabilă Bihor 5. Societatea Carpatina Ardeleană (EKE) 6. Fundația Eco-Civica 7. Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice 8. Asociația pentru Protecția Liliecilor din România 9. Organizația GeoEcologică ACCENT 10. ECOTOP Oradea 11. Propark – Fundația pentru Arii Protejate 12. Asociația pentru Protecția Naturii și a Păsărilor ”Grupul Milvus” 13. Asociația Pescarilor Sportivi Aqua Crisius 14. Fundaţia Conservation Carpathia 15. Declic 16. Asociația Societate Organizată Sustenabil S.O.S. 17. Federația Asociațiilor Apicole din România ROMAPIS 18. Asociația Rangerilor din România 19. Societatea Ecologică AquaTerra, filiala Iași 20. Asociația ARIN 21. Societatea Ornitologică Română 22. Centrul pentru Politici Durabile Ecopolis 23. Asociația 2 Celsius 24. Asociația ECOTECA 25. Asociația REPER 21 26. Fundația ACTIVITY 27. Asociația Biosilva 28. Clubul de Cicloturism "Napoca" 29. A.E. Turism Verde 30. Asociația Greeninitiative 31. Asociația Viitor Plus 32. Asociația Natura Transilvaniei 33. Asociația Ateliere Fără Frontiere
    4.739 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican
  • Opriți distrugerea Pădurii Drăgoieni
    Pădurea din zona comunei Drăgoieni este una dintre puținele păduri rămase în apropierea orașului Târgu Jiu care abundă atât în floră, cât și în faună. În aceasta se regăsesc inclusiv arbori seculari, având o valoare deosebită în ceea ce privește biodiversitatea. Pădurea îndeplinește rolul de barieră în calea poluanților și a fenomenelor meteo extreme, contribuind la creșterea calității aerului din orașul Târgu Jiu și împrejurimi și protejând zona de anumite fenomene climatice. Defrișarea celor 7,86 ha de firma privată Transalpin 2008 SRL perturbă echilibrul ecosistemelor din pădure prin distrugerea habitatului animalelor, stres fonic, degradarea solului. Arborii seculari sunt expuși, la rândul lor, tăierii, ceea ce reprezintă o pierdere dureroasă pentru patrimoniul natural al județului. Totodată, potecile care făceau pădurea accesibilă sunt degradate la rândul lor de autovehiculele necesare în proces. (https://bit.ly/2Insrp9) Deși Direcția Silvică Gorj pretinde că este vorba despre "tăieri de regenerare a pădurii", de pe panoul cu elemente de identificare lipsesc fix informațiile referitoare la modul și anul în care se va asigura această regenerare, lipsa de transparență trezind suspiciuni. (https://bit.ly/2IOODay) În sudul țării, deșertificarea terenurilor ca urmare a despăduririi reprezintă o problemă tot mai gravă. Alte consecințe includ alunecările de teren, inundațiile, condiții meteo problematice, interacțiuni nedorite între oameni și animale ca urmare a pierderii habitatelor. În epoca crizelor climatice, protejarea mediului ar trebui să fie pusă înaintea profitului. Conștientizând acest aspect, cetățenii orașului Târgu Jiu (și nu numai) se opun distrugerii Pădurii Drăgoieni pentru satisfacerea unor interese economice și cer autorităților să acționeze prompt.
    1.475 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Mihnea Popescu