Pe 4 mai 2018 va avea loc o ședință a Consiliului Local Iași în care se va discuta aprobarea unui schimb de terenuri între Municipiul Iași și firma M Chim SRL, deținută de dezvoltatorul imobiliar Cristian Zămoșteanu. Schimbul de terenuri are ca finalitate ridicarea unor construcții turn în Parcul Elena Doamna - vezi imaginea de mai sus. În schimbul terenurilor, M Chim SRL a solicitat să primească o suprafață de 11 020 mp, în diverse cartiere ale Municipiului Iași. Cele mai importante parcele sunt un teren de 5570 mp de pe Strada Zimbrului (zona Palas, lângă Restaurant Vivo) evaluat la 1,28 milioane de euro, un al doilea teren de 1724 mp pe Str. Elena Doamna nr. 25 evaluat la 503 000 euro și o suprafață de 1010 mp pe Str. Anastasie Panu nr. 7, evaluată la 292 000 euro. Mai multe detalii aici: http://asociatiacivica.ro/2018/05/01/petitie-salavare-spatiu-verde-parc-elena-doamna-iasi-urgent/ În acest context, devine clar că nu avem de-a face cu un simplu schimb de terenuri între primărie și persoane private. Este vorba despre un demers care va avea consecințe negative asupra bunăstării noastre, a ieșenilor și asupra dezvoltării orașului, pe termen mediu și lung: 1) Distrugerea permanentă a unei suprafețe semnificative de spațiu verde din centrul Iașului (aprox. 20 000 metri pătrați) 2) Supra-aglomerarea zonei delimitată de străzile Anastasie Panu - Elena Doamna - Grigore Ghica Vodă, și așa congestionată; 3) Intensificarea traficului auto va conduce și la creșterea poluării în zona Anastasie Panu - Elena Doamna - Grigore Ghica Vodă 4) Lucrările de construcții de amploare vor afecta negativ sănătatea locuitorilor din împrejurimi și pot afecta clădirile de patrimoniu din apropiere (Muzeul Municipal, casele de pe str. Elena Doamna, Biserica Barnovschi) Dacă și tu consideri că e vital să protejăm acest spațiu verde din centrul Iașului, în loc să-l sacrificăm pentru beneficiul economic al unui grup restrâns de speculatori imobiliari, te rugăm să semnezi această petiție publică adresată primarului Municipiului Iași și Consiliului Local Iași. Timpul e foarte scurt, așadar te rugăm să-ți informezi prietenii și familia și să-i încurajezi să susțină acest demers.

Aceste păduri seculare de fag trebuie păstrate, ȋn starea ȋn care se află, pentru valoarea lor socială și conservativă, şi nu de producţie. Fagii seculari fac parte dintr-un peisaj de mare valoare culturală și naturală, în care comunitatea locală ne oferă de sute de ani un exemplu de mod de viață în comuniune cu natura și de păstrare a arhitecturii și tradițiilor românești din zona Banatului Montan, ce asigură o valoare de excepție pentru parcul național, atrăgând anual numeroşi turişti. Turismul care aduce beneficii comunităților tradiționale locale va fi serios afectat de exploatările forestiere pentru această zonă aflată în inima parcului național între două păduri extinse, care au fost incluse deja în patrimoniul UNESCO (Coronini-Bedina şi Iauna-Craiovei). Cătunele de pe Valea Cernei reprezintă ultimele comunități locale tradiționale având un caracter unic pentru Parcul Național Domogled Valea Cernei și regiunea Banat, iar tăierea pădurii este un act deliberat de vulnerabilizare şi compromitere a acestora. Mai mult, ȋn acest peisaj de basm are loc anual maratonul de alergare montană Hercules, ajuns ȋn 2017 la a VII-a ediţie cu un număr record de 420 de participanţi, eveniment ce contribuie la promovarea corectă a zonei, fără ȋnsă a-i altera naturaleţea. Conceptul "Protejati natura - Schimbarea in bine începe cu tine" promovat de Şcoala de Aventură Alpină şi Alpinism Nahannycamp ȋn zona cătunelor de pe Valea Cernei adresat elevilor (Școala generala Elena Văcărescu și Liceul International de Informatica București) şi desfăşurat cu responsabilitate ȋncă din anul 2010 (cu participarea a peste 400 de copii) își va găsi finalitatea ca urmare a exploatarilor forestiere preconizate. Pentru mai multe detalii referitoare la exploatarile forestiere din Parcul National Domogled, va rog sa vizionați urmatorul reportaj: https://vimeo.com/245353299

Frumusețea acestui drum este de necontestat. Îl pune în categoria celor câteva rarități naturale din țară, alături de Cascada Bigar, de exemplu. Și fără a exagera. Facem, desigur, abstracție de asfaltul învechit, care trebuie refăcut. În anii '75, noi elevi atunci ai Școlii Generale Bălești, am plantat acești nuci. Aceștia au crescut încet încet ca și noi, și au devenit o podoabă de o frumusețe deosebită. De parcă răsplătesc munca unor opii care credeau în basme. Ca șofer, dacă intrii pe acest drum treci printr-o lume de basm. Nu vrem ca aceștia să fie transformați în mobilier. Nu înțelegem de ce trebuiesc tăiați. Nucii nu sunt problema ci asfaltul de pe stradă. Ajutați-ne să protejăm nucii. Avem puțin timp la dispoziție!

Este singurul parc natural al oraşului Constanţa care a început să fie distrus în conducerea primarului Radu Mazăre, atunci fiind vice-primar actualul primar Decebal Făgădău. Cum sună asta? Un parc natural avem, avem nevoie de natură, pomi, Constanţa duce lipsa, iar Primăria vrea să ascundă acest fapt. Unde o să ne mai plimbăm? Prin cluburi? Cafenele? Nu toţi avem aceste gusturi, noi vrem natură, poate pentru Decebal Făgădău sună amuzant un picnic, dar, picnicul fără natură nu se poate face. Nu putem avea un picnic pe asfalt, asta pentru cunoştinţele dumneavoastră domnule Decebal Făgădău, unde o să se mai plimbe ai persoanele bătrăne? N-aveţi bunici domnule Decebal Făgădău? Unde o să işi mai scoată părinţii pe cei mici la plimbat? Dar cel mai important este faptul că acest parc ne oferă sănătate, indirect şi indirect, numărul maşinilor creşte pe zi ce trece, chiar doriţi să ne ucideţi domnule primar Decebal Făgădău, indirect, prin aceste decizii care ne afectează nouă sănătatea pe termen lung, dar sigur afectează sănătatea celor mici căci aerul respirat de aceştia o să fie dăunător. Chiar doriţi să aveţi un oraş în care cei mici o să fie îmbolnăviţi din cauza faptului că nu luaţi decizia corectă? Este importantă şi restaurarea lui căci scopul final al conducerii este să îl declare pericol public, astfel încăt să îl privatizeze.

Agenția pentru Protecția Mediului a luat decizia emiterii Acordului de mediu pentru construirea unei parcări, pe o suprafață de 2,3 ha. din Parcul Tineretului din București. Construcția parcării ar însemna și tăierea a 250 de arbori si pierderea spațiului verde. Eco-Civica și Salvați Bucureștiul vor ataca în instanță Acordul de mediu și Autorizația de Construire aferente parcării. APM București a avizat și pierderea a peste 60 de ha din serele Berceni, deși acestea sunt spații verzi, anterior respingând edificarea serelor tocmai pe motiv că sunt spații verzi. Implică-te și apără-ți spațiul verde din oraș! Împreună trebuie să oprim aceste distrugeri și să nu mai cedăm niciun metru pătrat de spațiu verde!

Măguri Răcătău este unul dintre locurile cele mai frumoase din România de care probabil nu ai auzit. Dar este și unul dintre cele mai grav afectate de defrișări și de supra-exploatarea resurselor sale. În fiecare sezon poposesc aici peste 2000 de persoane, dintre care peste un sfert sunt minori, pentru a lucra fără carte de muncă pe sume derizorii. Oamenii culeg între 10-15 tone de ciuperci pe zi, 60 de tone de fructe de pădure și generează un profit de milioane de euro companiilor care vând aceste delicatese pe piețele internaționale. Măguri Răcătău se confruntă cu mai multe probleme, toate interconectate: - defrișări masive - supra-exploatarea resurselor (ciuperci, fructe) care nu mai reușesc să se regenereze de la an la an - scăderea numărului de animale sălbatice (urs, cerb, lup). Acestea rămân fără hrană și ascunzișuri - sărăcirea comunităților locale și exploatarea grupurilor vulnerabile Este clar că o astfel de problemă nu poate exista fără complicitatea autorităților locale. Dar soluții există! Avem deja exemple de bună practică din alte zone montane ale țării, dar și din alte state europene, pe care nu trebuie decât să le preluăm și să le implementăm. Cere și tu DIICOT și ANAF să ia măsurile necesare acum, până nu e prea târziu.

Ariile protejate ale României sunt ultimul refugiu a numeroase specii și ultimele locuri în care se regăsesc habitate naturale și semi-naturale în stare bună de conservare. Scoatere oricăror suprafețe din aceste arii protejate, fără a respecta cerințele legale existente, poate aduce prejudicii semnificative patrimoniul natural și cultural al țării. Inițiativa legislativă se dovedește a fi una total iresponsabilă, având in vedere lipsa unei evaluări reale a impactului pe care aceste acțiuni l-ar putea avea asupra mediului și în lipsa unor studii privind impactul economic si social al degradării ariilor protejate. Atragem atenția asupra art. 6 din Ordonanta Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care prevede ca Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective. Consideram ca orice demers care periclitează integritatea parcurilor naționale și naturale, ale rezervațiilor constituie un atac la adresa celor mai importante valori ale patrimoniului natural și cultural al țării noastre, iar Parlamentarii României trebuie să fie principalii apărători ai acestor valori. Capitalul natural al României oferă condiții și resurse pentru dezvoltarea armonioasă. Ariile protejate pot și trebuie să devină etaloane de protecție a valorilor naturale și culturale și modele de activități de utilizare responsabilă a resurselor naturale regenerabile. În plus, țara noastră este una dintre cele mai bogate din Europa in ceea ce privește varietatea speciilor si habitatelor. Asigurarea continuității acestor valori este, printre altele si o obligație asumata de tara noastră în calitate de membru al UE. Parcurile naționale, parcurile naturale, rezervațiile si alte arii naturale protejate reprezintă moștenirea pe care am primit-o si pe care trebuie să o transmitem generațiilor viitoare. Economic, rolul acestora in viața noastră nu este încă suficient cuantificat, însă experiența existentă la nivel european și mondial ne arata că aceste arii protejate vor avea o contribuție esențială la dezvoltarea responsabilă a comunităților locale și la economia țării. ➡ CERE DEPUTAȚILOR ȘI SENATORILOR DIN JUDEȚUL TĂU (care au votat această inițiativă legislativă) SĂ O RETRAGĂ! Iată aici lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă: • Niță Ilie - senator ALDE; • Ruse Mihai - senator ALDE; • Simionca Ioan - senator ALDE; • Andrușcă Dănuț - deputat PSD; • Anton Anton - deputat ALDE; • Băișanu Ștefan-Alexandru - deputat ALDE; • Banias Mircea-Marius - deputat ALDE; • Borza Remus-Adrian - deputat ALDE; • Budăi Marius-Constantin - deputat PSD; • Calotă Florică Ică - deputat ALDE; • Căruceru Aida-Cristina - deputat PSD; • Cătăniciu Steluța-Gustica - deputat ALDE; • Cîmpeanu Sorin Mihai - deputat ALDE; • Cobuz Maricela - deputat PSD; • Cocoș Vasile - deputat PSD; • Cucșa Marian-Gheorghe - deputat ALDE; • Cupă Ion - deputat ALDE; • Durbacă Eugen - deputat ALDE; • Florea Damian - deputat ALDE; • Furtună Mirela - deputat PSD; • Gerea Andrei Dominic - deputat ALDE; • Ilișanu Claudiu-Augustin - deputat PSD; • Lovin Dumitru - deputat ALDE; • Mușoiu Ștefan - deputat PSD; • Neață Eugen - deputat PSD; • Niță Mihai - deputat ALDE; • Oteșanu Daniela - deputat PSD; • Pop Andrei - deputat PSD; • Popa Ștefan-Ovidiu - deputat PSD; • Surgent Marius-Gheorghe - deputat ALDE; • Toma Ilie - deputat PSD; • Văcaru Alin Vasile - deputat PSD; • Vosganian Varujan - deputat ALDE

Primarul Constantin Toma spune că acest demers al parlamentarilor PSD Buzău reprezintă mai mult decât o nevoie stringentă, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi. Un alt motiv invocat de primar este acela că, dacă Pădurea Crâng va trece în proprietatea municipalităţii, atunci se vor putea elimina din spaţiile verzi din municipiu, în locul acestora putând fi amenajate parcări! Dorim să atragem atenţia domnului primar şi domnilor parlamentari că suprafaţa verde pe cap de locuitor nu este doar o formalitate de îndeplinit, ea este o condiţie esenţială pentru a asigura un mediu de viaţă sănătos locuitorilor oraşului şi nu se rezolvă din pix. Propunem în schimb iniţierea unei dezbateri publice cu locuitorii municipiului Buzăului, pentru a identifica posibile terenuri disponibile pentru împădurit şi soluţii inteligente la problema parcărilor, fără a tăia copaci şi fără răpi oraşului dreptul la un mediu verde. În timp ce la Ghimbav şi la Braşov trebuie să plantezi mai întâi copaci pentru a primi autorizaţie de construire, Buzăul rămâne anchilozat într-o mentalitate de tip industrial şi extractiv, dispus să sacrifice mediul înconjurător de dragul parcărilor. Trecerea pădurii în proprietatea municipalităţii deschide posibilitatea periculoasă ca pe viitor primăria să permită defrişări şi să emită autorizaţii de construire în pădure. Nu trebuie ignorat nici riscul de a folosi pădurea drept garanţie pentru eventuale credite pe care municipalitatea va dori să le încheie la un moment dat. Dorinţa noastră este aceea de a bloca această iniţiativă legislativă şi de a lupta pentru ca Pădurea Crâng să rămână în proprietatea publică a statului, astfel nefiind posibile ulterioare intervenţii asupra fondului forestier în scopuri ascunse sau modificări de structură a acestuia. De asemenea, atragem atenţia asupra riscului punerii în pericol a florei şi faunei din pădure, dat fiind faptul că Primăria Buzău nu deţine resursele necesare întreţinerii şi protejării ariei naturale ce are o vechime de peste cinci secole.

La ora actuală politicienii și autoritățile locale din Vâlcea fac demersuri și presiuni pentru rezolvarea politică a situației, fără consultarea/implicarea nici măcar a administrației parcului național și a asociației care l-a înființat. Asta deși au avut la dispoziție încă din 2009 raportul cu concluzii și recomandări care dacă ar fost urmate ar fi clarificat situația. Nu dorim să se înceapă extinderea din voința politică, pentru a realiza ulterior că s-a greșit. Vrem să fim convinși prin studii și argumente tehnice reale că nu se fac aceste distrugeri ireparabile în van. Vrem să avem încredere în autorități că respectă legile în vigoare și vrem să fie implicați în luarea deciziei toți factorii interesați. Dacă se distruge muntele din parc, acesta e pierdut definitiv și odată cu el dispar de acolo și peisajul și relieful carstic cu doline și lapiezuri, și recifii de corali și punctele fosilifere, și frasinii seculari și pădurea virgină, și pajistea înflorată și speciile de plante și animale. Exploatarea mai pune în pericol și: - una dintre cele mai frumoase peșteri din zonă, aflată în imediata apropiere; - Cheile Costești, care sunt și așa colmatate în două locuri de prăbușirile din carieră; - mănăstirea Arnota, unde este înmormântat Matei Basarab, monument istoric destul de încercat în timp tocmai de detonările trecute din carieră. - chiar stabilitatea muntelui poate avea de suferit. Tocmai de asta am recomandat un studiu geofizic care să pună în evidență faliile și fracturile prezente în zonă; - stabilitatea haldei de steril care a afectat deja în trecut atât câteva zeci de gospodării strămutate, cât și cursul râului, care a trebuit să fie schimbat. O abordare matură înseamnă exploatarea resurselor ținând cont și punând în balanță toate aspectele sociale, economice și de mediu, având grijă nu numai de valorificarea resurselor dar și de ce lași în urmă, nu numai de profitul economic dar și de beneficiile sociale pe termen lung, nu numai de interesele companiilor implicate dar și ale comunităților locale.

Pentru că Guvernul României a făcut prea puțin să protejeze patrimoniul natural și începe să fie deja prea târziu să mai salvăm ceva. Pentru că pădurile virgine, parcurile naționale, monumentele naturii și rezervațiile științifice și cele naturale sunt cele mai valoroase dintre toate pentru a asigura continuitatea vieții și a diversității biologice. Aceste păduri s-au format după ultima era glaciară și și-au păstrat naturalețea până astăzi. Reprezintă legatura dintre trecut și viitor. Pentru că în acest moment parcurile naționale din România nu corespund recomandărilor științifice internaționale de nonintervenție (IUCN). Și pentru că Guvernul României găsește în permanență motive să legalizeze exploatări forestiere (accidentale, de igienă sau de conservare) în arii protejate. Pentru că pădurile virgine sunt distruse mai repede decât pot fi protejate legal prin includerea în Catalogul Național oficial. VIDEO https://www.youtube.com/embed/e9FzoSlmcF8 Pentru că ceea ce cerem este mai mult decât rezonabil. Aceste păduri mai acoperă abia 2% din suprafața țării. Exploatarea lor este pur și simplu un gest de lăcomie fără limite. Pentru că în România s-au construit fabrici de procesare a lemnului care înghit mai multă pădure decât se poate extrage în mod legal din pădurile aflate deja în circuitul economic. Pentru că legislația este prea complexă și haotică pentru a asigura respectarea ei. Pentru că multe firme de exploatare amestecă lemnul din diferite surse în depozite, iar prin ”albirea” actelor, proveniența reală nu poate fi cunoscută consumatorilor. Marile corporații străine și cele Românești de procesare și comercializare a lemnului și a produsele finite și semi-finite trebuie responsabilizate mai mult. Aplicarea unei exigențe minime nu mai este o opțiune. Corporațiile trebuie să se angajeze în mod voluntar să implementeze politici și măsuri stricte de transparență și trasabilitate pentru a evita lemnul din pădurile virgine și parcurile naționale. VIDEO https://www.youtube.com/embed/KJgwaDeSgN4

Existenta unui skatepark in Timisoara este importanta pentru a oferi un loc sigur, bine delimitat amatorilor acestor sporturi, pentru a incuraja practicarea sportului si comunitatea deja existenta in organizarea de evenimente sportiv-culturale si competitii atat de lipsite si dorite in Timisoara.

Educarea populatiei pentru a nu se mai arunca gunoi in spatii neamenajate pentru colectarea si reciclarea lui si amenzi pentru defrisari ilegale