• PARC, NU PARCARE, ÎN TINERETULUI !
    Agenția pentru Protecția Mediului a luat decizia emiterii Acordului de mediu pentru construirea unei parcări, pe o suprafață de 2,3 ha. din Parcul Tineretului din București. Construcția parcării ar însemna și tăierea a 250 de arbori si pierderea spațiului verde. Eco-Civica și Salvați Bucureștiul vor ataca în instanță Acordul de mediu și Autorizația de Construire aferente parcării. APM București a avizat și pierderea a peste 60 de ha din serele Berceni, deși acestea sunt spații verzi, anterior respingând edificarea serelor tocmai pe motiv că sunt spații verzi. Implică-te și apără-ți spațiul verde din oraș! Împreună trebuie să oprim aceste distrugeri și să nu mai cedăm niciun metru pătrat de spațiu verde!
    925 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Irina B.
  • Stop furtului de resurse din Măguri-Răcătău
    Măguri Răcătău este unul dintre locurile cele mai frumoase din România de care probabil nu ai auzit. Dar este și unul dintre cele mai grav afectate de defrișări și de supra-exploatarea resurselor sale. În fiecare sezon poposesc aici peste 2000 de persoane, dintre care peste un sfert sunt minori, pentru a lucra fără carte de muncă pe sume derizorii. Oamenii culeg între 10-15 tone de ciuperci pe zi, 60 de tone de fructe de pădure și generează un profit de milioane de euro companiilor care vând aceste delicatese pe piețele internaționale. Măguri Răcătău se confruntă cu mai multe probleme, toate interconectate: - defrișări masive - supra-exploatarea resurselor (ciuperci, fructe) care nu mai reușesc să se regenereze de la an la an - scăderea numărului de animale sălbatice (urs, cerb, lup). Acestea rămân fără hrană și ascunzișuri - sărăcirea comunităților locale și exploatarea grupurilor vulnerabile Este clar că o astfel de problemă nu poate exista fără complicitatea autorităților locale. Dar soluții există! Avem deja exemple de bună practică din alte zone montane ale țării, dar și din alte state europene, pe care nu trebuie decât să le preluăm și să le implementăm. Cere și tu DIICOT și ANAF să ia măsurile necesare acum, până nu e prea târziu.
    1.087 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Antoniu Bumb
  • Fără cariere, sonde și mine de cărbuni în parcurile naționale!
    Ariile protejate ale României sunt ultimul refugiu a numeroase specii și ultimele locuri în care se regăsesc habitate naturale și semi-naturale în stare bună de conservare. Scoatere oricăror suprafețe din aceste arii protejate, fără a respecta cerințele legale existente, poate aduce prejudicii semnificative patrimoniul natural și cultural al țării. Inițiativa legislativă se dovedește a fi una total iresponsabilă, având in vedere lipsa unei evaluări reale a impactului pe care aceste acțiuni l-ar putea avea asupra mediului și în lipsa unor studii privind impactul economic si social al degradării ariilor protejate. Atragem atenția asupra art. 6 din Ordonanta Nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice, care prevede ca Instituirea regimului de arie naturală protejată este prioritară în raport cu orice alte obiective. Consideram ca orice demers care periclitează integritatea parcurilor naționale și naturale, ale rezervațiilor constituie un atac la adresa celor mai importante valori ale patrimoniului natural și cultural al țării noastre, iar Parlamentarii României trebuie să fie principalii apărători ai acestor valori. Capitalul natural al României oferă condiții și resurse pentru dezvoltarea armonioasă. Ariile protejate pot și trebuie să devină etaloane de protecție a valorilor naturale și culturale și modele de activități de utilizare responsabilă a resurselor naturale regenerabile. În plus, țara noastră este una dintre cele mai bogate din Europa in ceea ce privește varietatea speciilor si habitatelor. Asigurarea continuității acestor valori este, printre altele si o obligație asumata de tara noastră în calitate de membru al UE. Parcurile naționale, parcurile naturale, rezervațiile si alte arii naturale protejate reprezintă moștenirea pe care am primit-o si pe care trebuie să o transmitem generațiilor viitoare. Economic, rolul acestora in viața noastră nu este încă suficient cuantificat, însă experiența existentă la nivel european și mondial ne arata că aceste arii protejate vor avea o contribuție esențială la dezvoltarea responsabilă a comunităților locale și la economia țării. ➡ CERE DEPUTAȚILOR ȘI SENATORILOR DIN JUDEȚUL TĂU (care au votat această inițiativă legislativă) SĂ O RETRAGĂ! Iată aici lista senatorilor și deputaților care au semnat această inițiativă: • Niță Ilie - senator ALDE; • Ruse Mihai - senator ALDE; • Simionca Ioan - senator ALDE; • Andrușcă Dănuț - deputat PSD; • Anton Anton - deputat ALDE; • Băișanu Ștefan-Alexandru - deputat ALDE; • Banias Mircea-Marius - deputat ALDE; • Borza Remus-Adrian - deputat ALDE; • Budăi Marius-Constantin - deputat PSD; • Calotă Florică Ică - deputat ALDE; • Căruceru Aida-Cristina - deputat PSD; • Cătăniciu Steluța-Gustica - deputat ALDE; • Cîmpeanu Sorin Mihai - deputat ALDE; • Cobuz Maricela - deputat PSD; • Cocoș Vasile - deputat PSD; • Cucșa Marian-Gheorghe - deputat ALDE; • Cupă Ion - deputat ALDE; • Durbacă Eugen - deputat ALDE; • Florea Damian - deputat ALDE; • Furtună Mirela - deputat PSD; • Gerea Andrei Dominic - deputat ALDE; • Ilișanu Claudiu-Augustin - deputat PSD; • Lovin Dumitru - deputat ALDE; • Mușoiu Ștefan - deputat PSD; • Neață Eugen - deputat PSD; • Niță Mihai - deputat ALDE; • Oteșanu Daniela - deputat PSD; • Pop Andrei - deputat PSD; • Popa Ștefan-Ovidiu - deputat PSD; • Surgent Marius-Gheorghe - deputat ALDE; • Toma Ilie - deputat PSD; • Văcaru Alin Vasile - deputat PSD; • Vosganian Varujan - deputat ALDE
    600 din 800 Semnături
    Inițiat de Federația Coalitia Natura 2000 România
  • Salvați Castelul Brukenthal de la ruină și prăbușire!
    Fără presiunea noastră nimic nu se va întâmpla! Nu putem lăsa un asemenea monument de patrimoniu local și național să moară! Cu toții avem și vom avea nevoie de el! Castelul Brukenthal din Sâmbăta de Jos are potențialul să devină un pilon turistic al Țării Făgărașului, având în vedere caracteristicile sale : 35 de camere, cramă subterană, arhitectură și decorațiuni, plasament excelent (la poalele munților, lângă herghelia Sâmbăta de Jos și în imediata apropiere de drumul european E68/DN1). Doar o renovare completă și o exploatare în beneficiul zonei va împlini acest potențial. Și puțină istorie… - Castelul a fost construit în perioada anilor 1750-1760 de către contele Jozef von Brukenthal (fratele lui Samuel Brukenthal – fondatorul Muzeului din Sibiu) in cinstea împărătesei Maria Thereza, care îi atribuise terenul în arendă. - Este o construcție solidă, în stil baroc, cu ziduri de peste 1m grosime. Are 35 de camere decorate cu picturi și având parchet din lemn de stejar și sobe de ceramică aduse de la Viena. În urma unui incendiu de la inceputul secolului XX, castelul a suferit daune mari, care au dus în anul 1932 la primele lucrări de restaurare, din nefericire nespecializate. În consecință, multe dintre picturile de pe pereți au fost acoperite cu var, cum este cazul celebrei fresce din sala mare care înfățișa scene de vânătoare cu peisaje muntoase din zona Făgărașului (frescă atribuită de Emil Sigerius lui Anton Steinwald din Sibiu). - Castelul a servit o perioadă drept sediu administrativ pentru Herghelia de cai lipițani în incinta căreia se află. Din 2002, aparține Regiei Naționale a Pădurilor – Romsilva. Acest monument, cu vechimea, istoria și arhitectura lui, face parte din patrimoniul nostru și nu poate fi lăsat pradă distrugerii. Orice semnătură contează pentru salvarea lui!
    2.601 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Ambrozie Irineu Darău Picture
  • Uniţi Salvăm Pădurea Crâng.
    Primarul Constantin Toma spune că acest demers al parlamentarilor PSD Buzău reprezintă mai mult decât o nevoie stringentă, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi. Un alt motiv invocat de primar este acela că, dacă Pădurea Crâng va trece în proprietatea municipalităţii, atunci se vor putea elimina din spaţiile verzi din municipiu, în locul acestora putând fi amenajate parcări! Dorim să atragem atenţia domnului primar şi domnilor parlamentari că suprafaţa verde pe cap de locuitor nu este doar o formalitate de îndeplinit, ea este o condiţie esenţială pentru a asigura un mediu de viaţă sănătos locuitorilor oraşului şi nu se rezolvă din pix. Propunem în schimb iniţierea unei dezbateri publice cu locuitorii municipiului Buzăului, pentru a identifica posibile terenuri disponibile pentru împădurit şi soluţii inteligente la problema parcărilor, fără a tăia copaci şi fără răpi oraşului dreptul la un mediu verde. În timp ce la Ghimbav şi la Braşov trebuie să plantezi mai întâi copaci pentru a primi autorizaţie de construire, Buzăul rămâne anchilozat într-o mentalitate de tip industrial şi extractiv, dispus să sacrifice mediul înconjurător de dragul parcărilor. Trecerea pădurii în proprietatea municipalităţii deschide posibilitatea periculoasă ca pe viitor primăria să permită defrişări şi să emită autorizaţii de construire în pădure. Nu trebuie ignorat nici riscul de a folosi pădurea drept garanţie pentru eventuale credite pe care municipalitatea va dori să le încheie la un moment dat. Dorinţa noastră este aceea de a bloca această iniţiativă legislativă şi de a lupta pentru ca Pădurea Crâng să rămână în proprietatea publică a statului, astfel nefiind posibile ulterioare intervenţii asupra fondului forestier în scopuri ascunse sau modificări de structură a acestuia. De asemenea, atragem atenţia asupra riscului punerii în pericol a florei şi faunei din pădure, dat fiind faptul că Primăria Buzău nu deţine resursele necesare întreţinerii şi protejării ariei naturale ce are o vechime de peste cinci secole.
    1.297 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Sebastian Silvestru Picture
  • Ocolirea parcului Herăstrău în siguranță pentru pietoni, persoane cu dizabilități și bicicliști
    Asociația HaicuBicla (#HcB) a identificat trei motive: 1. liniile de înaltă tensiune și circulația trenurilor reprezintă un pericol evident pentru numeroasele persoane care aleg să facă turul parcului traversând podul feroviar. Miercuri 07 martie 2017, un adolescent s-a electrocutat pe podul feroviar din parcul Herăstrau, cei 27.000 de volți provocându-i arsuri de gradele 2 și 3 pe 90% din suprafața corpului. În urmă cu doi ani, tot pe acest pod feroviar, doi băieți de 18 ani s-au electrocutat în aceleași condiții. 2. Turul parcului trebuie să fie accesibil inclusiv persoanelor cu dizabilități. 3. Prin deschiderea accesului public a curții ALPAB, ar exista un drum de halaj, așa cum cere legea. Ce înseamnă asta? Conform PUG București Lacul Herăstrău este în UTR V1C Conform aceluiași PUG în RLU (Regulamentul Local de Urbanism) Lacul Herăstrău este situat la zona V Art. 8 CIRCULAȚII ŞI ACCESE V1 - V8 - conform studiilor de specialitate avizate conform legii; - se va asigura accesul din circulaţiile publice ale aleilor ocazional carosabile (pentru întreţinere, aprovizionare, drum de halaj) care vor fi tratate ca alei principale. - se va asigura din drumul de halaj accesul direct la lac al maşinilor de pompieri. iar la Art.3 UTILIZĂRI INTERZISE. V1 + V2 - se interzic orice schimbări ale funcţiunilor spaţiilor verzi publice şi specializate; - se interzice conversia grupurilor sanitare în spaţii comerciale; - se interzice ocuparea malurilor între drumul de halaj şi oglinda de apă ca şi poziţionarea pe platforme flotante sau pe piloţi în interiorul oglinzii de apă a unor funcţiuni în absenţa unui P.U.Z. de ansamblu al amenajării peisagistice a malurilor; - se interzic orice improvizaţii ale colectării apelor uzate ale construcţiilor lacustre; - se interzice localizarea tonetelor şi tarabelor prin decuparea abuzivă a spaţiilor plantate adiacente trotuarelor, atât în interior, cât şi pe conturul exterior al spaţiilor verzi. În traducere: se poate propune ca acest drum existent să devina parte din parc. Fără niciun cost.
    2.716 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Hai cu Bicla Picture
  • Parcul Național Buila-Vânturarița sau exploatare minieră?
    La ora actuală politicienii și autoritățile locale din Vâlcea fac demersuri și presiuni pentru rezolvarea politică a situației, fără consultarea/implicarea nici măcar a administrației parcului național și a asociației care l-a înființat. Asta deși au avut la dispoziție încă din 2009 raportul cu concluzii și recomandări care dacă ar fost urmate ar fi clarificat situația. Nu dorim să se înceapă extinderea din voința politică, pentru a realiza ulterior că s-a greșit. Vrem să fim convinși prin studii și argumente tehnice reale că nu se fac aceste distrugeri ireparabile în van. Vrem să avem încredere în autorități că respectă legile în vigoare și vrem să fie implicați în luarea deciziei toți factorii interesați. Dacă se distruge muntele din parc, acesta e pierdut definitiv și odată cu el dispar de acolo și peisajul și relieful carstic cu doline și lapiezuri, și recifii de corali și punctele fosilifere, și frasinii seculari și pădurea virgină, și pajistea înflorată și speciile de plante și animale. Exploatarea mai pune în pericol și: - una dintre cele mai frumoase peșteri din zonă, aflată în imediata apropiere; - Cheile Costești, care sunt și așa colmatate în două locuri de prăbușirile din carieră; - mănăstirea Arnota, unde este înmormântat Matei Basarab, monument istoric destul de încercat în timp tocmai de detonările trecute din carieră. - chiar stabilitatea muntelui poate avea de suferit. Tocmai de asta am recomandat un studiu geofizic care să pună în evidență faliile și fracturile prezente în zonă; - stabilitatea haldei de steril care a afectat deja în trecut atât câteva zeci de gospodării strămutate, cât și cursul râului, care a trebuit să fie schimbat. O abordare matură înseamnă exploatarea resurselor ținând cont și punând în balanță toate aspectele sociale, economice și de mediu, având grijă nu numai de valorificarea resurselor dar și de ce lași în urmă, nu numai de profitul economic dar și de beneficiile sociale pe termen lung, nu numai de interesele companiilor implicate dar și ale comunităților locale.
    2.109 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Forin Stoican
  • Cere Companiilor să Refuze Lemnul din Păduri Virgine, Parcuri Naționale și Rezervații
    Pentru că Guvernul României a făcut prea puțin să protejeze patrimoniul natural și începe să fie deja prea târziu să mai salvăm ceva. Pentru că pădurile virgine, parcurile naționale, monumentele naturii și rezervațiile științifice și cele naturale sunt cele mai valoroase dintre toate pentru a asigura continuitatea vieții și a diversității biologice. Aceste păduri s-au format după ultima era glaciară și și-au păstrat naturalețea până astăzi. Reprezintă legatura dintre trecut și viitor. Pentru că în acest moment parcurile naționale din România nu corespund recomandărilor științifice internaționale de nonintervenție (IUCN). Și pentru că Guvernul României găsește în permanență motive să legalizeze exploatări forestiere (accidentale, de igienă sau de conservare) în arii protejate. Pentru că pădurile virgine sunt distruse mai repede decât pot fi protejate legal prin includerea în Catalogul Național oficial. VIDEO https://www.youtube.com/embed/e9FzoSlmcF8 Pentru că ceea ce cerem este mai mult decât rezonabil. Aceste păduri mai acoperă abia 2% din suprafața țării. Exploatarea lor este pur și simplu un gest de lăcomie fără limite. Pentru că în România s-au construit fabrici de procesare a lemnului care înghit mai multă pădure decât se poate extrage în mod legal din pădurile aflate deja în circuitul economic. Pentru că legislația este prea complexă și haotică pentru a asigura respectarea ei. Pentru că multe firme de exploatare amestecă lemnul din diferite surse în depozite, iar prin ”albirea” actelor, proveniența reală nu poate fi cunoscută consumatorilor. Marile corporații străine și cele Românești de procesare și comercializare a lemnului și a produsele finite și semi-finite trebuie responsabilizate mai mult. Aplicarea unei exigențe minime nu mai este o opțiune. Corporațiile trebuie să se angajeze în mod voluntar să implementeze politici și măsuri stricte de transparență și trasabilitate pentru a evita lemnul din pădurile virgine și parcurile naționale. VIDEO https://www.youtube.com/embed/KJgwaDeSgN4
    12.626 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Vrem skatepark in Timisoara!
    Existenta unui skatepark in Timisoara este importanta pentru a oferi un loc sigur, bine delimitat amatorilor acestor sporturi, pentru a incuraja practicarea sportului si comunitatea deja existenta in organizarea de evenimente sportiv-culturale si competitii atat de lipsite si dorite in Timisoara.
    697 din 800 Semnături
    Inițiat de The Nutz
  • Stopați distrugerea văii Ilvei
    Pentru că distrugerea pădurilor și râurilor carpatine a luat proporții apocaliptice și nu ne mai putem permite pierderea niciunei văi. Pentru că pierderea patrimoniului natural este, spre deosebire de pierderile din alte domenii, un proces ireversibil. Ilegalitățile masive din domeniul mediului nu mai pot fi tolerate.
    2.511 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Defrisari si peturi aruncate zone Ranca
    Educarea populatiei pentru a nu se mai arunca gunoi in spatii neamenajate pentru colectarea si reciclarea lui si amenzi pentru defrisari ilegale
    561 din 600 Semnături
    Inițiat de Adriana Lungu
  • Boicot la produsele SCHWEIGHOFER!
    Controversata firmă de prelucrare a lemnului, HOLZINDUSTRIE SCHWEIGHOFER este cunoscută pentru achiziționarea și procesarea de lemn tăiat ilegal sau furat. Aceasta își desface produse precum panouri din lemn de molid, brichete, peleți în lanțurile de magazine de bricolaj din România. Atâta timp cât există probe că lemnul livrat magazinelor NU provine din surse legale și sustenabile, conform standardelor FSC CoC (Forest Stewardship Council - Chain of Custody), magazinele de bricolaj trebuie să renunțe la comercializarea produselor SCHWEIGHOFER. Altfel, își pierd credibilitatea și riscă sa devina ele însele obiectul unor cercetari penale. Lanțul de supermarketuri SPAR din Austria a renunțat din iunie la produsele SCHWEIGHOFER. Comercianții români pot contribui și ei la responsabilizarea producătorilor și la salvarea pădurilor României.
    27.551 din 30.000 Semnături
    Inițiat de Hans Hedrich