. În momentul de fațӑ majoritatea blocurilor construite ȋn cartierul Popești Vest nu au spații verzi și nici nu existӑ loc unde sӑ se amenajeze astfel de spații pe lângӑ blocuri. Motiv pentru care inhalӑm mult praf, aerul este irespilabil vara ȋn zilele caniculare iar ca alternativӑ acum avem doar douӑ parcuri/locuri de joacӑ publice care de cele mai multe ori sunt supra agloemerate. Acesta este motivul pentru care putem spune cӑ oamenilor li s-a luat dreptul de a respira un aer curat și de a avea un loc pentru a petrece timpul liber. Un astfel de parc nu este benefic doar prin simplul fapt cӑ va aduce multӑ verdeațӑ ȋntr-o zonӑ plinӑ de beton ci va deservi ca zonӑ de plimbare pentru pӑrinții cu bebeluși, pentru copii, tineri dar chiar și pentru cei vârstnici. Faptul cӑ se dorește realizarea parcului Viscofil este foarte bine dar trebuie sӑ fim realiști cӑ acela este un parc inaccesibil pentru cei care nu pot sӑ se deplaseze cu mașina pânӑ acolo obligând astfel oamenii sӑ ia metroul spre parcurile din București. Vrem sӑ respirӑm aer curat, avem nevoie de un parc ȋn adevӑratul sens al cuvântului! Semneazӑ petiția și dӑ share mai departe. Doar semnând aceastӑ petiție putem contoriza cât de mare este nevoia oamenilor pentru spații verzi. L.E. Mai multe detalii și contextul acestui parc le găsiți aici: https://www.popestiulindependent.ro/popestiri/parc-liniar-in-popesti-leordeni-concept-si-petitie/

Copacii trăiesc în cu totul alt timp decât noi. „Adolescența” lor durează de zece ori mai mult decât a noastră. Noi, oamenii, pur și simplu nu avem suficient timp ca să ne putem bucura cu adevărat de coroana unui copac plantat abia pe la mijlocul vieții noastre. Avem nevoie să protejăm arborii maturi și sănătoși pe care-i avem acum printre noi.

Clădirea are o importanță arhitectonică și istorică deosebită. Ea a fost construită de avocatul Demetrius Ciuta, un fruntaș transilvănean, care a luptat pentru emanciparea și drepturile românilor. Clădirea cu o arhitectură modernă, în stil Art Nouveau, a fost terminată în anul 1904. Valoarea de noutate a arhitecturii vilei D. Ciuta a inspirat și alți investitori, constituindu-se în cap de serie local pentru o tipologie care mai apoi a fost larg adoptată în orașele ardelene și chiar dincolo de munți.

De ce e important să protejăm copacii existenți din București? 1. Numărul 1 îl cunoaște toată lumea – copacii luptă împotriva poluării din București - unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, care se află în proces de infringement cu Comisia Europeană pe motivul poluării, potrivit Ecopolis 2. Se estimează că un singur copac mare poate asigura oxigenul zilnic pentru 4 oameni și cu cât copacul este mai bătrân, cu atât cantitatea de oxigen emisă este mai mare - aviz celor care de abia așteaptă să taie copacii mari existenți și să-i înlocuiască cu copaci mici, tip plăntuță de pus în ghiveci, așa cum este obiceiul autorităților în sectorul 6 3. Copacii ne ajută să încetinim încălzirea globală. Potrivit climatologului Roxana Bojariu, în 50 de ani, în București, nu se va mai putea locui decent din cauza încălzirii globale. Avem nevoie de mai multă natură în orașe, mai mult spațiu verde, potrivit acesteia. 4. Știința arată că petrecerea timpului lângă copaci ne îmbunătățește starea de sănătate. Privitul copacilor și expunerea la ei ne îmbunătățește sistemul imunitar, scade presiunea sângelui, reduce stresul, crește abilitatea de a ne focusa, crește nivelul de energie, accelerează abilitatea organismului de a se recupera după boli. Oamenii din orașe care au contact cu natura mai des, fie ea și o simplă plimbare pe lângă copaci și spații verzi, sunt mai puțin stresați. 5. Copacii sunt casă și oferă protecție insectelor și păsărilor. Potrivit unui studiu încheiat în 2017, populația globală de insecte a scăzut cu 75% între 1989 și 2017. Insectele asigură crearea a aprox. ¾ din recoltele noastre de hrană și sunt esențiale pentru supraviețuirea altor insecte, păsări, mamifere și poate chiar a noastră. Orice protecție suplimentară a insectelor pe care o putem aduce înseamnă enorm, inclusiv prin menținerea copacilor existenți, care le oferă casă, dar și protecție prin răcoarea și umbra conferită vegetației unde este localizat copacul 6. Copacii sunt niște organisme foarte inteligente , contrar opiniei publice și a ideilor diseminate în special de cei care fac profituri uriașe de pe urma lor. Sub copaci există ceea ce se numește “wood wide web”, vaste rețele fungice prin care copacii comunică între ei. Omul de știință Suzanne Simnard și mulți alții au demonstrat prin cercetările lor, injectând izotopi cu carbon în diverși copaci, cum aceștia se ajută între ei făcând schimb de carbon, apă, substanțe nutritive și semnale de apărare (de ex. în caz de secetă, incedii sau alte daune). Cum copacii mai norocoși sau cu mai multe resurse la îndemână îi ajută pe cei care sunt umbriți sau nu au frunze. Tot Suzanne Simnard recomandă să lăsăm copacii să moară singuri, pentru că, înainte să moară, aceștia transmit altor copaci din carbonul lor, ajutându-i pe cei care trăiesc. Există studii care demonstrează că plantele, în general, “aud”, chiar dacă nu se știe exact mecanismul prin care aud sau “vorbesc”, emițând sunete pe care noi nu le putem auzi. Lumea plantelor, în vârf cu cea mai avansată specie dintre ele – copacul – este mult mai inteligentă decât alegem să credem și are nevoie de o mai compasiune și sprijin din partea noastră. 7. Este bine-cunoscut faptul că copacii urbani mor mult mai repede decât copacii din păduri sau mediul rural, iar una dintre explicații este că rețelele lor de comunicare din orașe sunt foarte slabe, cu prea puțini copaci care să se ajute între ei și cu un microbiom bolnav, posibil și din cauza fertilizatorilor sau pesticidelor pentru întreținerea spațiilor verzi. Cu cât tăiem mai mult din copacii existenți, cu atât riscăm să le luăm din sprijinul și resursele celor care continuă să trăiască. Există multe orașe în alte țări care s-au străduit să replanteze copaci, în eforturile lor de a crea spații verzi, iar aceștia au murit în câțiva ani de la plantare. Atunci, dacă este atât de dificil în zilele noastre să ținem în viață copaci noi, de ce nu ne îndreptăm eforturile pe conservarea copacilor pe care deja îi avem, trăiesc deja, sunt mari, frumoși și pompează oxigen mai mult decât orice alt copac nou plantat? 8. Ne plac copacii, ne induc o stare de bine. Cred că tuturor ne place să vedem copaci cu păsări care cântă vesele pe ramurile lor. Copacii din jurul blocurilor noastre ne-au devenit prieteni vechi în plimbările noastre din jurul casei. Ne lipsesc când ajungem acasă și nu-i mai vedem. 9. Oamenii care stau în orașe aglomerate își doresc să stea aproape de natură, iar copacii de pe alei și grădinile cu vegetație și copaci din jurul blocurilor ne ajută să fim mai aproape de natură chiar de acasă. Nu toți locuim în case cu livezi sau vegetație bogată, aproape de parcuri sau ne permitem să facem trasee zilnice în parcuri și zone cu vegetație. Ne cerem dreptul de a avea natura lângă noi. Când ne-am ales locuințele, le-am ales și pentru bucățile de natură care erau lângă blocuri. Nu este corect ca acum să dispară, iar casa noastră, odată înconjurată de natură, așa cum a lăsat-o Dumnezeu, cu copaci majestuoși și păsări libere care au habitat și insecte la dispoziție să se transforme într-un teren artificial, atent manicurizat și scos ca din salon, cu flori ornamentale non-native și rol pur decorativ, iarbă de 1 cm (probabil foarte tratată cu chimicale), în care nu poate supraviețui nicio insectă și fără cântece de păsări deosebite. Vrem ca natura să rămână natură, adică cât mai naturală posibil.

Toate autoritățile implicate în elaborarea și avizarea acestui proiect NE-AU MINȚIT că nu se va descărca autostrada peste casele și natura noastră. Au decis însă prin spatele nostru, prin abuz, să realizeze acest nod în ciuda tuturor argumentelor rezonabile aduse de către comunitate. Avem nevoie de sprijinul oamenilor raționali care nu pun confortul și viteza și traficul mai presus de liniștea și calitatea vieții oamenilor. Care nu pun mașinile mai presus de oameni și natură. Autoritățile ne-au mințit și acum ne calcă în motoare și poluare. Drumul pe care se va descărca acest nod, DJ 107 R, trece printre casele noastre, NU ARE trotuare, șanțuri de apă și nici un element de siguranță (parapeți), are doar 5-6 metri printre case locuite, și nu poate fi lărgit fără exproprierea unor sate întregi. Acest nod va aduce accidente grave și moarte în comunitățile noastre. Acest nod va ucide liniștea Făgetului, plămânul verde al întregii metropole clujene. Dezvoltarea invocată nu poate veni cu prețul vieții oamenilor și a naturii.

Cum un astfel de primar, Sectorul 3 nu va face decât să continue în direcția pe care a apucat-o în ultimii ani - pavele peste pavele, spații verzi distruse, betoane în loc de natură, lucrări ilegale și care nu urmăresc interesul cetățenilor, sute de milioane date pe paranghelii, în timp ce din buzunarul cetățenilor se ia câte 5 lei pe oră, chiar dacă parcarea e în fața blocului în care locuiesc. Este important să-i cerem lui Robert Negoiță să plece, pentru că merităm și noi, cetățenii Sectorului 3, puțină normalitate, să trăim în liniște, nu într-un veșnic șantier care ne distruge sănătatea noastră și pe a copiilor.

Joi, 8 februarie 2024, are loc sedinta Consiliului Local Bragadiru in care se dezbate bugetul local pe anul 2024, iar noi vom propune mai multe amendamente, printre care si aceste 2 proiecte, pentru care avem nevoie de sutinerea ta pentru a ne asigura ca va fi pregatita documentatia tehnica, astfel incat sa putem depune cererea de finantare in vara acestui an. Mai multe detalii despre cele 2 proiecte găsești pe www.bragadirumeu.ro. Daca si tu sustii realizarea acestor proiecte, te rugam sa semnezi petitia.

Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru 2021-2027, viziunea Administrației Locale este ca în anul 2030 Municipiul Râmnicu Vâlcea să devină una dintre primele 5 destinatii pentru locuire de calitate, investitii cu valoare adăugată ridicată si turism sustenabil in partea de sud a Romaniei Această tintă ambițioasă va putea fi atinsă in primul rand prin conectarea urbei la principalul coridor de transport rutier al tării care leagă regiunile cu cea mai mare concentrare de activităti economice, prin dezvoltarea infrastructurii si a facilitătiilor pentru antreprenori si investitori, prin investitiile in spatii publice atractive, si prin asigurarea unui mediu curat si ferit de dezastre, in care accesul la educatie, sănătate, servicii sociale si oportunităti de petrecere a timpului liber pentru toti. Tot conform SIDU 2021-2027 întreaga dezvoltare a orasului se va realiza in următorii 10 ani sub umbrela unei administratii cu competențe imbunătățite de planificare, implementare si implicare a actorilor relevanți în buna administrare a comunității care va trece printr-un proces amplu de digitalizare. Considerăm că ONG-urile cu preocupări de mediu din zonă sunt actori relevanți și că este importantă o abordare sistematică și pragmatică a problemelor de protecția mediului în cadrul planurilor și proiectelor de dezvoltare locală, precum și o schimbare de mentalitate deoarece avem nevoie să respiram aer curat, să avem spații publice armonioase care să ofere oportunități de dezvoltare turistică și economică, avem nevoie de un sistem de transport public eficient pentru a îmbunătății calitatea factorilor de mediu și a atmosferei, a reechilibra ecosistemul urban și a crește conservarea biodiversității urbane și atractivitatea zonei. Dacă ne dorim ca generațiile viitoare să considere Vâlcea locul caruia îi spun cu mândrie „acasă”, atunci trebuie să producem o schimbare profundă și imediată a modului de soluționare a problemelor de mediu din zona noastră. Vrem să respirăm aer curat generat de spații verzi și păduri corect gospodărite, cu Arii Naturale Protejate devenite obiective turistice vizitabile.

Împreună facem Săcelele nu doar un oraș frumos, ci și un loc mai bun pentru a trăi. Pădurea-Parc oferă oportunitatea administrației publice locale să pună un accent egal pe conservarea mediului și pe crearea unui spațiu public organizat, unde comunitatea poate interacționa cu natura într-un mod sigur și controlat. Este important ca pădurile-parc să devină adevărate centre de educație și conștientizare ecologică, cu panouri informative, trasee interpretative și programe educative. Astfel, se va putea spori atractivitatea turistică a municipiului Săcele.

Dacă locuiești în București, probabil știi că parcurile din oraș sunt în pericol mai tot timpul, că nu avem toți acces în mod egal la spații verzi și că nici nu sunt suficiente. Avem cartiere întregi în care există mai mult beton decât copaci. Verile sunt din ce în ce mai calde. Nu mai avem unde să ne ascundem la umbră. Poluarea ne afectează sănătatea, indiferent de vârsta pe care o avem. Avem nevoie de locuri în natură, chiar și în oraș, în care să ne întâlnim, fie că suntem vârstnici, adulți, tineri sau copii. Cum ar fi să existe un mecanism legal care să protejeze spațiile verzi pe care le mai avem? Ei bine, există. Acest mecanism este dat de legea Spațiilor Verzi 24/2007, conform căreia Primăria Municipiului București avea obligația de a realiza un registru al spațiilor verzi până la 11 ianuarie 2011. Registrul Spaţiilor Verzi (RSV) este un sistem informatic de înregistrare şi evidenţă a spaţiilor verzi aflate pe teritoriul Municipiului Bucureşti care, odată aprobat de către Consiliul General, are valoare administrativă și oferă protecție spațiilor verzi indexate. În teorie, conform legii, registrul indexează atât calitatea, cât și cantitatea spațiilor verzi și poate fi consultat de către publicul larg. Mai mult decât atât, registrul trebuie actualizat constant, pentru a reflecta situația reală, în timp real, iar odată intrate în RSV, spațiile nu ar mai putea să își schimbe destinația de spațiu verde decât pentru lucrări de utilitate publică. Aceste informații centralizate ar transparentiza modul în care spațiile verzi sunt îngrijite și administrate de către autorități, dar ar conduce și la extinderea rețelei de spații verzi la nivelul orașului întrucât am afla, în sfârșit, numărul real de metri pătrați verzi publici pe cap de locuitor (mult sub recomandările europene de 26 metri pătrați/locuitor). La fel de important, RSV ar putea fi un instrument care să ajute cetățenii să sesizeze abuzurile făcute de autorități sau dezvoltatori. În RSV, trebuie să se regăsească arborii ocrotiți, spațiile verzi din domeniul public al Mun. București (parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive etc), spațiile verzi aferente dotărilor publice (creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire), terenuri degradate și arborii izolați plantați pe aliniamentele arterelor de circulație. Concret, în lipsa acestui inventar, spațiile verzi nu au fost protejate prin lege în totalitate, iar acest lucru a permis ca o parte din ele să fie defrișate și/sau să devină construibile în diferite scopuri. Nu respirăm beton, vrem spații verzi. Semnează acum petiția și cere Primăriei Municipiului București să respecte legea și să grăbească procesul refacerii RSV.

Pentru a proteja biodiversitatea in padurile si in zonele alpine din Romania.

Craiova nu e groapa de gunoi!!! Vrem sa traim nu vrem sa murim! Mirosul emanat de Groapa de gunoi de la Mofleni deterioreaza calitatea aerului din zonă prin poluanții emiși în atmosferă si pune in pericol sanatatea doljenilor si umbreste toate obiectivele turistice de maxim interes din Dolj!