• Opriti distrugerea Parcului Natural Bucegi
    Ca macar rezervatiile sa fie respectate in tara asta. Anul trecut cu ocazia izolarii s-a taiat in Maramures in doua luni cat in 10 ani!!
    272 din 300 Semnături
    Inițiat de Radu Ion Antonescu
  • Cerem stoparea imediată a tăierii pădurii din Parcul Național Retezat, de pe valea Râului Alb
    Poți citi mai multe despre situația de pe Valea Râului Alb aici: https://www.declic.ro/taieri-ilegale-parcul-national-retezat/ --------------------------------------------------------- Este siderant faptul că mafia lemnului a ajuns să ne mutileze chiar și primul nostru parc național, Parcul Național Retezat. Înseamnă că absolut nimic din patrimoniul natural al României nu mai este protejat. Parcurile naționale sunt de departe cele mai importate arii naturale protejate și peste tot în lume regula generală este că în parcurile naționale nu se efectuează exploatări forestiere. Exploatările forestiere nu afectează doar biodiversitatea, ele distrug solul, microrelieful, peisajul și afectează sedimentele din râu, așadar alterează cadrul fizico-geografic. OUG 57/2007 prevede că ”managementul parcurilor naționale asigură menținerea cadrului fizico-geografic în stare naturală”. Prin urmare, exploatarile forestiere in parcurile nationale sunt ilegale. Mai mult, Parcul Național Retezat nu are plan de management aprobat, deci nu există nicio zonare aprobată a parcului și nu se poate invoca nicio "derogare" prin zonare de la interdicția exploatării pădurii în parcul național. În baza principiului precauției din legislația de mediu orice exploatare trebuie sistată până la zonarea parcului prin plan de management aprobat. Mai mult, suntem în infringement pe păduri și pentru că amenajamente silvice din situri Natura 2000 au fost aprobate fără evaluare adecvată, cum este cazul și cu toate amenajamentele silvice din bazinul Râului Alb. Pădurea din bazinul superior al Râului Alb era neatinsă, așa cum trebuie să fie. Dar în 2013/2014, începând din zona de conservare specială a geoparcul adiacent, a fost prelungit (în loc să fie dezafectat) un drum de tractor, prin limba de grohotiș care asigurase până atunci o protecție naturală pentru pădurea de mai sus. Drumul ilegal a fost continuat în parcul național, ajungând până în golul alpin. Cu ajutorul acestui drum ilegal este distrusă pădurea din parcul național. Chiar dacă ar fi fost un drum legal, el trebuia închis demult, pentru că drumurile de tractor sunt drumuri temporare. Administrația parcului național a accesat fonduri europene dintr-o axă de finanțare destinată protecției naturii, dar le folosește ca să realizeze un plan de management care încalcă flagrant OUG 57/2007, plan prin care se facilitează exploatarea pădurii de pe cea mai sălbatică și valoroasă vale a parcului, o vale în care nu există nicio clădire, nici măcar un traseu turistic. A inclus, în draftul planului de management, bazinul Râului Alb în zona de conservare durabilă! Adică folosește fondurile exact pentru opusul destinației lor. Potrivit art. 22, alin (2) din OUG 57/2007 întreg bazinul Râului Alb din parcul național trebuie introdus în zona cu protecție strictă. Conform literaturii științifice Râul Alb este ultimul râu nealterat din Carpații Românești și trebuie folosit ca etalon, după cum prevede Ghidului nr. 10 pentru implementarea Directivei Cadru privind Apa [1]. Este și cel mai important râu relativ la rezoluția IUCN ”Conservation of the last wild rivers of Europe” (WCC 2000 RES 047). Trebuie să încetăm să ne facem că nu știm ecologie, să încetăm să segmentăm și distrugem natura ”pe bucăți”. Râul Alb, fiind cel mai bine conservat râu complet din punct de vedere ecologic, trebuie să fie protejat. Dar starea râului depinde de integritatea pădurii din bazinul acestuia, care trebuie protejate în întregime, împreună cu râul. Sănătatea râului depinde de integritatea pădurii. Există mecanisme legale pentru compensarea proprietarilor de păduri de pe suprafețe unde exploatarea este interzisă. Nu există nicio scuză pentru distrugerea acestei văi, acestui ultim eșantion care mai poate arăta generațiilor următore cât de magnifice erau odinioară văile carpatine. Avem o directivă privind daunele de mediu, transpusă prin OUG 68/2007, care nu prea a fost aplicată încă în România. Distrugerile cauzate de tăierea drumului de tractor prin natura intactă și exploatarea efectuată cu ajutorul lui reprezintă cu siguranță daune de mediu grave. Vinovații trebui să aducă suprafețele afectate la starea inițială, în primul rând prin închiderea drumului de tractor și refacerea suprafeței distruse când drumul a fost taiat, pângărind natura neatinsă atât în parcul național, cât și în zona de conservare specială a geoparcului. [1] https://onlinelibrary.wiley.com/doi/abs/10.1002/rra.3770
    4.455 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • STOP dezvoltării imobiliare pe spațiile verzi!
    Având în vedere că ne îndreptăm către un colaps climatic, consider că putem atenua acest lucru prin conservarea spațiilor verzi din zonele urbane, unde avem atâta nevoie de AER CURAT!! Locuiesc în Craiova și constat cu indignare și revoltă cum diverse construcții iau locul părculețelor și zonelor verzi. ATENȚIE! Betonul nu emană oxigen și nici nu ingeră dioxid de carbon!
    194 din 200 Semnături
    Inițiat de Cristian Negru
  • Salvati Padurea Ostroveni
    Este important acest demers deoarece vrem sa mentinem Padurea Ostroveni( pe ambele laturi ale bulevardului Dem Radulescu, asa cum este in prezent, neafectata de betoane si alte idei nerealiste .Este arie naturala protejata avand indicativul ROSPA 0106.
    650 din 800 Semnături
    Inițiat de Hrenciuc Mihai Petrica
  • Un parc nou in Sectorul 5
    O constructie a unui parc pe fosta platforma ROCAR ar ridica media de metru pătrat de spatiu verde per cap de locuitor, ar aduce un spatiu pubic utilizabil de cetatenii din zona si ar lumina urbanistic aceasta zona problematica. Proiectul ar da o gura de aer sanatos cartierului. Nu exista niciun parc in zona care sa filtreze cat de cat aerul.
    834 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Paul Vicol
  • Nu tăiați teii de pe strada Universității
    Update: 28.02.2021 Un lucru îmbucurător pe care l-am aflat în urma discuțiilor avute cu cei din echipa de arhitecți care au realizat proiectul, e că mărimea arborilor care vor fi plantați pe strada Univerității va fi de cel puțin 5 metri. Dar asta nu înseamnă că teii maturi de pe stradă sunt lipsiți de valoare și continuăm să sperăm că se va căuta o soluție pentru a fi păstrați. ******* Este salutar faptul că proiectul propune plantarea unui număr mare de arbori. Totuși, vor fi necesari 10-15 ani pentru ca acești puieți să atingă dimensiunile teilor prezenți pe stradă – zona din fața bisericii Piariștilor sau a imobilelor de la numerele 2, 4, 10. Considerăm că, în condițiile în care continua aglomerare a orașului va duce la o creștere a cantității de noxe pe care le inhalăm zilnic, arborii maturi constituie un avantaj obținut în timp îndelungat și care nu trebuie pierdut. Ne bucură asigurările primite din partea reprezentanților municipalității, potrivit cărora teii de pe strada Kogălniceanu vor fi menținuți. De asemenea, ne bucură faptul că salcâmii de pe strada Universității (zona cinema Arta) vor fi integrați în noile aliniamente plantate. Conform aceluiași principiu, dorim să ne asigurăm că și teii maturi de pe strada Universității vor supraviețui.
    2.919 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Augusta Cosoveanu- Dabuleanu
  • Ocrotirea Parcului Dealul Capela, existent din timpul romanilor, de constructia de blocuri si vile
    Este important acest demers deoarece vrem sa mentinem PARCUL DEALUL CAPELA, asa cum a fost din timpul romanilor, neafectat de betoane si alte idei nerealiste .
    1.131 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Dinu Adam
  • Locuitorii cartierului Tineretului nu vor pasarele
    Folosim zilnic trecerile de pietoni pentru a merge cu copii, cu cățeii, cu bicicletele sau cărucioarele în parc. Suntem tineri şi bătrâni, unii avem dificultăți în a ne deplasa, alții împingem cărucioarele bebeluşilor noştri, iar alții vrem să alergam în parc. Nu vrem să urcăm şi coborâm pasarele pentru a face asta. Ne dorim ca oraşul să fie unul pentru oameni. Cerem ca administrația locală să nu mai prioritizeze circulația maşinilor în detrimentul accesului nostru la singurul parc din zonă.
    2.086 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Camelia Bacioiu
  • Eliberați Pădurea Snagov de munții de gunoaie!
    Din cauza celor lipsiți de bun simț, a măsurilor adecvate și a unor legi clare, inima verde a Snagovului are mari șanse să arate ca o imensă groapă de gunoi.
    176 din 200 Semnături
    Inițiat de Loredana Lavric
  • Cerem renovarea pavajului din Parcul Tineretului, lasat in paragina de ani de zile!
    Starea pavajului din Parcul Tineretului afecteaza siguranta publica! Solicitam Primariei Municipiului Bucuresti sa isi respecte obligatia asigurarii sigurantei vizitatorilor Parcului Tineretului. Copiii si varstnicii se pot accidenta pe pavajul de pe malul lacului. Persoanele ce vin in parc pentru a se da cu bicicleta sau cu rolele risca de asemenea accidentari din cauza degradarii pavajului de pe alei.
    383 din 400 Semnături
    Inițiat de Gina Miu
  • Stop deseuri aruncate la intamplare in Somcuta Mare si satele apartinatoare
    Deşeurile aruncate la întâmplare ne afectează pe toţi ! Deşeurile ne urâţesc frumoasele zone naturale, ne poluează solul si adesea apele de băut. Ne afectează in primul rand sănătatea publică dar si imaginea in lume.
    133 din 200 Semnături
    Inițiat de Bogdan Iulian Naghi
  • Solicit sprijin pentru salvarea pădurii TOPANA, din judetul OLT
    Padurea TOPANA este supranumita si PADUREA BERZELOR NEGRE, in ea traind aceste pasarin ocrotite de lege, dar si alte 92 de specii de pasari, 9 specii de liliac, cerbi lopatari si carpatini, veverite, jderi, pisici salbatice, acvile tipatoare mici, egrete, corbi, starci, ciocanitori uriase negre, serpi(sarpele maroniu protejat de lege), salamandre, tritoni, radasca, mai multe specii de croitor, radasca rinocer, orhidee(valea raului Vedea e plina de orhidee), irisul salbatic albastru etc. Tot in aceasta suprafata inca supravietuiesc aproximativ 150 de stejari pedunculati multiseculari (300-800 de ani), precum si un soi rar de garnita supranumita si "abanosul Europei". Din anul 2017 ma lupt cu mafia padurilor, reusind sa opresc, momentan, taierile sa sa particip hotarator, prin denunturi cu probe, la deschiderea a 5 dosare penale, unul aflandu-se la Sectia Urmarire Penala si Criminalistica din Parchetul General. L-am adus in zona pe ministrul COSTEL ALEXE, acesta dand niste ordine clare, dar care nu au fost duse la indeplinire decat partial. Prin avocata lui Agent Green, am deschis unproces civil, in Bucuresti si a fost informata si Comisia Europeana cu privire la aceasta padure. Am vorbit de 8 ori la Radio Antena Satelor, implorand toti factorii de raspundere sa salveze aceasta padure.
    159 din 200 Semnături
    Inițiat de VASILE FULGA