ZONA VERDE (PESTE 30 DE ARBORI ȘI MII DE MP DE VERDEAȚĂ) DIN ESPLANADA OANCEA TĂTĂRAȘI IAȘI AR TREBUI SĂ DISPARĂ ÎN FAVOAREA UNOR BLOCURI TURN, REZULTÂND APROXIMATIV 200 DE APARTAMENTE ȘI 200 DE MAȘINI ÎN PLUS, TOATE PE UN TEREN CU RISC GEOTEHNIC MAJOR!!! - De ce se consideră că nu este nici un impact asupra mediului deși se vor tăia 30-40 de arbori maturi (inclusiv castani), vor dispare câteva mii de mp de iarbă și va fi ras un mic parc amenajat și întreținut de când îl știm de serviciul spații verzi al primăriei? - De ce Primăria a aprobat PUZ cu o încărcare a terenului de cel puțin 3 ori mai mare decât este reglementat, în pofida faptului că în studiul geotehnic se specific că este o zonă de versant cu risc major? Fapt asupra căruia s-a atras atenția inclusiv de către corpul de control al primarului (iar ei au preferat să dea un aviz ambiguu de la o comisie tot a Primăriei, Biroul versanți). - https://www.facebook.com/groups/Esplanada.Oancea/permalink/2069438643333292/ - Ce e cu atâtea crăpături în blocurile existente, încât se tem oamenii ca de drobul de sare? - De ce Primăria a aprobat PUZ fără un studiu de impact asupra circulației pietonale și auto și a parcărilor, așa cum a cerut Comisia Circulație? - https://www.facebook.com/groups/Esplanada.Oancea/permalink/2066532933623863/ - De ce oamenii nu doar că trebuie să suporte aglomerația și haosul creat prin construirea deja a blocului din colț, dar trebuie să accepte încă una de vreo 5 ori mai mare? - https://www.facebook.com/groups/Esplanada.Oancea/permalink/2065243463752810/ - Cum anume se va combate pericolul de surpări și tasări specifice structurii subsolului care pot pune in pericol blocurile existente, care au deja avarii fără intervenții in vecinătate de peste 30 de ani, după cum scrie în studiile geotehnice? Cine va garanta că situația nu va avea consecințe grave (evenimentele recente cu șoseaua Nicolina surpata in zona CUG), e afectată siguranța locuitorilor, devalorizarea proprietăților. - https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/lista-ilegalitatilor-la-surparea-din-cug-patronul-daniel-niculita-da-vina-pe-hrube--180034.html - Cine va garanta monitorizarea respectării normelor în construcții și a proiectelor, când paznic la oi este chiar lupul, adică fostul arhitect șef al orașului care și-a pus semnătura pe majoritatea aprobărilor acum este la Inspectoratul Județean pentru siguranța construcțiilor? Iar proprietarii terenurilor au deja o reputație de renume? - http://reporteris.ro/component/k2/item/85792-secretele-afacerii-oancea-judecătoarea-cazacu-are-25-din-proiect-după-ce-l-a-îmbogățit-pe-imobiliarul-filip-în-instanță.html - Cum s-a îndeplinit corect si complet procedura de informare si consultare a populației din zonă, printr-un anunț la Primărie între Crăciun și Anul Nou și fără nici un panou de informare în zonă? - Cum va mai putea fi utilizat locul de joacă pentru copiii și așa insuficient și învechit, înghesuit între blocuri turn? Ce aer vor mai respira copiii ce se joacă acolo? Unde vor mai bate mingea? - Unde își vor mai plimba iubitorii de animale patrupedele? - Ce va mai măsura stația de monitorizare a calității aerului între turnuri? - De ce adresa parcelelor a fost modificată pe alta stradă? Oare pentru a se evita încadrarea în zona cu risc de alunecare de teren (PUZ pe str. Oancea in loc de Han Tătar încadrată în zona cu risc de alunecare de teren conf. HCL nr.97/1998)? - Cum se va îmbunătăți calitatea aerului în zonă prin punerea în funcțiune a undeva spre 200 de noi centrale de apartament, când deja calitatea acestuia este adesea la nivelul rău? - Cum se va îmbunătăți calitatea vieții oamenilor ce locuiesc în zonă, a bătrânilor, a tinerilor și mai ales a copiilor? Ce impact va avea asupra lor această așa zisă dezvoltare a orașului? - Cum se pot dezvolta proiecte urbanistice si imobiliare coerente, care să respecte legislația si normativele in vigoare, oamenii si mediul înconjurător? Toate acestea pentru că ne dorim cu toții modernizarea zonei si rezolvarea problemelor si lipsurilor urbanistice ale locuitorilor zonei! Detalii puteți citi aici: Împreună pentru Spațiul Verde - Esplanada Oancea Tătărași Iași: https://www.facebook.com/Împreună-pentru-Spațiul-Verde-Esplanada-Oancea-Tătărași-Iași-446502322438477/

În 2018, România și-a propus să dedice mai multă atenție istoriei sale, odată cu Anul European al Patrimoniului Cultural și centenarul. Însă practic acest lucru nu se observă deloc. „La confluența dintre trecut și viitor”, cum se dorește a fi sloganul, nu găsim decât clădiri istorice în paragină și dezinteresul autorităților. Suntem norocoși să fi avut un trecut îndelungat, să fim binecuvântați cu personalități marcante și cu arhitectură impresionantă. Bucureștiul însă pare a fi al nimănui. Autoritățile așteaptă răbdătoare ca toată cultura să dispară pentru a împânzi orașul cu blocuri profitabile. Ca bucureșteancă, însă, mi se strânge inima când trec pe lângă clădiri în paragină a căror uși metalice, structuri impresionante și ornamente detaliate ascund o istorie epatantă. Într-o astfel de condiție se află și clădirea de pe Silvestru nr. 50, pe care o dețin. Cu resurse puține dar mult interes am descoperit o istorie în două etape a casei. Pe de o parte sunt memoriile unui distins om de cultură, Victor Eftimiu, sărbătorit atât în România cât și în Albania unde a obținut cel mai distins ordin cultural „Naim Frasferi”. Pe de altă parte este istoria mai recentă a poetului Cezar Ivănescu în a cărui arhivă se găsesc manuscrise, scrisori, diplome, medalii, distincții și documente importante pentru cultura română și pentru istoria ­literaturii române. Am descoperit corespondența sa cu Mircea ­Eliade, Constantin Noica și Marin Preda. Imobilul este important și pentru valoarea arhitecturală dată de vechimea clădirii și de atributele constructive ale secolului XIX: elemente deco­rative, coloane, pictură murală. De asemenea, în interiorul acestor pereți au fost organizate numeroase evenimente culturale precum și evenimente semnificative pentru istoria comunității aromâne din afara granițelor țării, constituind o mărturie a modului în care aceștia s-au integrat și au contribuit la realizarea României Mari și la păstrarea diver­si­tății patrimoniului nostru cultural, mărind sentimentul de apartenență la un spațiu european comun. Dorim să ne plimbăm printr-un oraș care își prețuiește trecutul, a cărei case au pus temeliile culturii moderne? Sau dorim să ne plimbăm printre clădiri S+P+3E? Susține demersul cu semnătura ta și te voi ține la curent cu evoluția demersului meu. https://c1.staticflickr.com/1/976/42127263121_9a63aa7d59_z.jpg -- Mai multe informații: fb: cezar ivanescu; Casa Victor Eftimiu; web: https://casavictoreftimiu.blogspot.ro/?view=snapshot

De ani de zile românii sunt puși în fața faptului împlinit. Aflăm că pădurile au fost tăiate numai după ce au fost tăiate, că gazul a fost exploatat, că aurul e în pericol, că până și pe chipul lui Arsenie Boca s-au pus taxe pentru drepturile de proprietate intelectuală deținute de către un cetățean ungur din Marea Britanie! Declarațiile aleșilor vin să ne consoleze doar după ce faptele s-au desfășurat. Dar cu resursele din Marea Neagră nu ne permitem să vorbim la timpul trecut! Înștiințat fiind despre proiectul Neptun Deep, C.P. Tăriceanu afirma în martie că “trebuie să fie o situație win-win, nu se poate ca statul să nu câștige nimic...”. Ori aici Șeful Senatului răspunde vigilenței românului speculând, de ochii lumii, optimism și siguranța pe situație. Dar din martie nu s-a mai auzit nicio veste despre închiderea proiectului ori renegocierea redevențelor de la valoarea de nimic, fapt ce pune în lumină adevărata natură a "urgenței" exploatării. Pe când în Marea Negră, ba o companie străină a venit cu tehnologia indispensabilă extragerii, ba s-a instaurat o autoritate care să reglementeze valorificarea (ACROPO) - toate cu scopul de a da impresia românilor că se iau măsuri pentru o exploatare ce le protejează interesele. În realitate, politicienii se supun corporațiilor străine și iau României posibilitatea de dezvoltare a unei industrii autohtone, fiindcă aceasta ar constitui probabil o șansă "periculoasă" ca românii să aibe o viață demnă și să poată returna împrumuturile externe. Să nu-i lăsăm să ne pună în fața faptului împlinit! Să le reamintim Șefilor Camerei Deputaților și Senatului că atâta vreme cât procentul de cotă parte și redevențele unui proiect - ce nu își explică urgența și care poate produce înmiit cu capital autohton - nu ajung la bugetul statului, ori ajung precum mărunțișul din fundul buzunarului, domniile lor încalcă cu bună știință prevederile Constituției privind proprietatea publică și interesele naționale ale României.

DE CATE ORI NU S-A INTAMPLAT SA NU GASESTI UN LOC DE PARCARE, CA CELE MAI BUNE LOCURI DE PARCARE SUNT OCUPATE CU MASINI ABANDONATE SI TRANSFORMATE IN COSURI DE GUNOI, DEBARALE SAU CAMARE! Si tu esti amendat ca ai parcat in locuri interzise! HAI SA FACEM LOCURI DE PARCARE PRIN RIDICAREA AUTOTURISMELOR ABANDONATE!

Pentru a arata ca cetatenii doresc transparenta inainte de a se demara proiecte de infrastructura mari, proiecte sustinute integral din bani publici.

Municipiul Curtea de Argeș, loc istoric strâns legat de cârmuirea țării, are statutul de ”oraș regal”, titulatură care impune o mare responsabilitate. Totodată, istoria i-a adus municipiului demnitatea de necropolă regală. Regii țării l-au ales ca ultim loc de odihnă a trupurilor lor. Însă, cu tot respectul impus de termenul ”regal”, noi, cetățenii acestui oraș, ne temem că rămânem doar o necropolă. Ne temem că ne înmormântăm istoria în uitare, neputință, nepăsare, lipsă de acțiune. Un exemplu în acest sens este constituit de Ruinele Bisericii San Nicoară. Monument istoric de categorie A (referință AG-II-m-A-13655.01), datând din secolul al XIII-lea, biserica Sân Nicoară a fost paraclisul primei Curţi Domnești de la Argeş. Mai este denumită și “Biserica Sfântul Nicolae cel Mic”, adjectiv atribuit pentru a nu fi confundată cu Biserica Domnească (Sfântul Nicolae Domnesc), de care, pe vremuri, se lega printr-un tunel secret. Între timp, stau mărturie a ceea ce a fost lăcașul doar ruinele din parcul omonim. Astăzi, Ruinele San Nicoară sunt mai neîngrijite ca niciodată. Pe o fostă cupolă crește de ani întregi un copac, deșeurile înconjoară rămășițele zidurilor, iar acestea poartă și ele însemnele neglijenței, dar și ale lipsei de respect: vopsea, graffiti naiv și alte mijloace de pătat istoria.

Se REPARA o MARE NEDREPTATE SOCIALA! Daca crezi ca urmasii tai nu merita banii cu care tu ai contribuit! TE rog nu SEMNA! Mai bine sa se duca pe pensii speciale!

Copii care merg la scoala nu au loc sa mearga pe trotuar pe niciuna dintre parti intrucat peste tot sunt masini parcate. Singurul drum pe strada Aleea Mizil este pe strada care este extrem de circulata la orele diminetii (pentru a evita semafoarele si aglomeratia bulevardului masinile folosesc aceasta strada ca ruta alternativa). Acest lucru este extrem de periculos pentru copii, iar stalpii ar rezolva situatia astfel incat copii sa ajunga in siguranta la scoala si inapoi acasa.

• Dacă ai nevoie de un abonament, dar nu ai traseu în zona stațiilor unde se poate face acesta o să fie nevoie să faci un ocol care te costă timp. • Cozile care se formează la aceste "centre" te obligă să îți faci programul în jurul ghișeului, nu în jurul lucrurilor importante. • De multe ori ajungi să mai cumperi o cartela doar ca să ajungi unde trebuie să îți faci abonament

Este important sa traim intr-un cartier modern cu strazi asfaltate si racordat la toate utilitatile, conform timpurilor pe care le traim.

Un recensământ al tuturor animalelor cu stăpân și verificarea respectării acestor prevederi legale de către proprietari, precum și îndrumarea lor de către organele abilitate pentru a steriliza câinii deținuți și de a nu mai abandona puii ar avea un impact uriaș asupra limitării numărului de animale fără stăpân din Neamț și, implicit, o creștere a confortului și siguranței cetățenilor. Campanie inițiată de Comunitatea Iubitorilor de Animale din Neamț/Asociația Future

Este important să ne rezolvăm problemele și să nu așteptam să devină și mai grave. În loc să dăm în judecată Primăria pentru mașinile stricate de starea proastă a drumurilor ciuruite, adică să facem ceva retroactiv după ce paguba s-a produs, alegem să ne implicăm civic pentru a preveni problemele și a determina autoritățile să își facă treaba! Vă multumesc pentru sprijin!