Din cauza administrării deficitare a mobilității comunei Lumina, cei afectați ajung cei mai mici și vulnerabili. Printre ei se numără copiii din localitate, care trebuie să ajungă la școală și grădiniță printre câini, prin drumuri de pământ și în condiții meteo care fac utilizarea infrastructurii dificila, mai ales ca majoritatea nu își permite să utilizeze mașina personală, iar transportul public trece doar prin centru. În acest sens, propunem administrației locale să genereze soluții pentru situația creată - transport de copii pentru că aceștia să poată ajunge în siguranță la școală. De aceea am creat o petiție, depusă deja la Primăria Lumina, alături de petiția online, ca factor de inițiativă pentru autoritățile publice.

În România, legislația privind referendumul local este neclară, imprecisă, imprevizibilă și, pe cale de consecință, neconstituțională. Curtea Constituțională deja a sesizat aceste aspecte și a subliniat că reglementarea sau modificarea condițiilor referendumului este de competența exclusivă a legiuitorului, doar că, legiuitorul a avut alte preocupări în ultimii 4 ani. Neclară? Pentru că reglementarea referendumului e instruită în 2 legi diferite. Deși în legea tehnicii legislative este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole/ alineate din același act normativ, ori în două acte normative diferite, în România reglementarea referendumului o găsim în legea Administrației publice locale 215/2001 și în legea 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului. Imprecisă? Legea 215/2001: referendumul trebuie solicitat de 25% dintre locuitorii cu drept de vot; validat dacă se prezintă jumătate + unu din locuitorii cu drept de vot Legea 3/2000: referendumul este valabil dacă participă 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale; validat dacă 25% din numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente exprimă vot valabil. E lesne de văzut cum aceste reguli sunt diferite, lucru care determină ca organizarea unui referendum local să fie foarte dificilă. Imprevizibilă? Legea 215/2001 vorbește despre cetățenii cu drept de vot în timp ce legea 3/2000 vorbește despre persoanele înscrise pe listele electorale permanente. Numărul cetățenilor cu drept de vot NU este egal cu numărul cetățenilor înscriși pe listele electorale permanente. Paradoxul referendumului în România? A declanșa un referendum local este de două ori mai greu decât a valida același referendum. Numărul de semnături necesare pentru declanșare, astăzi, este dublu față de numărul de voturi necesar validării unui referendum. De asemenea, în cazul prezenței minime legale la vot, un referendum este validat de jumătate din oamenii care au semnat pentru declanșarea unui referendum (12,5%+1) În concluzie, dreptul de a declanșa un referendum local pentru demiterea primarului există doar teoretic, în comunitățile mari acest lucru a devenit imposibil. Exercitarea suveranității prin referendum este practic interzisă prin lege.

De ce este important? 1. Lună de lună, fiecare consumator de energie primește în poștă sau pe e-mail factura la energie electrică. Pe lângă costul energiei, sunt facturate certificatele verzi*. Aceste certificate atestă consumul de energie electrică produsă din surse regenerabile (vânt, energie solară, biomasă, hidroenergie). Majoritatea producătorilor de energie respectă legislația națională și europeană, iar unitățile lor de producție au un impact mic asupra mediului. Printre ele însă, se află centrale și turbine care omoară zilnic zeci de păsări, lilieci și pești. Pentru autorizarea microhidrocentralelor din Munții Făgăraș a unor producatori din SRE care au încălcat ulterior legislatia în vigoare, România este acum în proces de infringement. În alte cazuri, instanțele au retras autorizațiile de construire sau funcționare**. Totuși, consumatorul plătește nediferențiat certificatele verzi, inclusiv acelor producători care au distrus natura și o distrug în continuare. E ca și cum cumpărătorul plătește un produs generic, la preț de agricultură ecologică, un produs prezentat ca fiind “verde”, dar care nu este. Dacă furnizorul de electricitate ar fi obligat să publice lista unităților de producție de unde cumpără, sau a producătorilor cu care tranzacționează, atunci consumatorul ar ști dacă plătește subvenții pentru energie produsă iresponsabil și ar putea cere furnizorului său să nu mai cumpere de la producători aflați în ilegalitate! 2. Factura de energie îți spune ce plătești și cât plătești. Însă nu spune dacă energia pe care o primești este de calitate: nivelul de emisii de carbon si alte detalii. Nu are o etichetă care să informeze consumatorul cu privire la mixul primit comparativ cu cel la nivel de Sistem Energetic national. Consumatorul rămâne ignorant față de proveniența electricității consumate. E ca atunci cand cumperi o ciocolată, dar nu știi ce ingrediente conține. 3. Factura ta de energie nu te face un consumator mai informat sau unul mai responsabil. Nu știi dacă consumi mai mult decât ceilalți locuitori din orașul tău. Nu știi dacă ai consumat mai mult decât anul trecut, sau acum doi ani. Nu îți spune decât că trebuie să plătești. E ca o brățară de fitness care îți arată pulsul, fără consumul de calorii, fără istoric sau grafice. Prin urmare, solicitam ANRE sa analizeze oportunitatea de a impune obligativitatea ca furnizorii să ofere lunar consumatorilor date mai detaliate necesare pentru incurajarea unui comportament responsabil atat în rândul consumatorului final, cat și în rândul producătorilor de energie verde. *Conform Legii nr. 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicată) ** Curtea de Apel București a anulat autorizațiile de construire a hidrocentralelor din Parcul Național Defileul Jiului. Magistrații din Caraș Severin au anulat autorizația de funcționare a MHC de pe Râul Taia. Tribunalul din Cluj a anulat autorizațiile de construire a MHC Someșul Rece.

Este important pentru viitorul apropiat al nostru și pentru viitorul copiilor și nepoților noștri. Este important pentru că au murit mii de oameni și au suferit milioane de oameni ca să avem o țară, să avem dreptul de a vorbi limba română.

Agenția pentru Protecția Mediului a luat decizia emiterii Acordului de mediu pentru construirea unei parcări, pe o suprafață de 2,3 ha. din Parcul Tineretului din București. Construcția parcării ar însemna și tăierea a 250 de arbori si pierderea spațiului verde. Eco-Civica și Salvați Bucureștiul vor ataca în instanță Acordul de mediu și Autorizația de Construire aferente parcării. APM București a avizat și pierderea a peste 60 de ha din serele Berceni, deși acestea sunt spații verzi, anterior respingând edificarea serelor tocmai pe motiv că sunt spații verzi. Implică-te și apără-ți spațiul verde din oraș! Împreună trebuie să oprim aceste distrugeri și să nu mai cedăm niciun metru pătrat de spațiu verde!

Este o zona frumoasa a judetului dar si o zona saraca, o zona care risca depopularea rapida. Modernizarea drumului judetean poate face aceasta situatie reversibila, dar nimeni nu vine unde sunt drumuri impracaticabile.

Din cauza lipsei unei treceri pentru pietoni, în fiecare zi, strada Octavian Goga este traversată prin această zonă neregulamentar de către zeci de copii și părinți care se deplasează înspre și dinspre Școala Gimnazială nr. 13 și Gradinița cu Program Prelungit nr. 33. De asemenea, foarte mulți pietoni sunt obligați să traverseze zilnic neregulamentar prin această zonă în drumul lor înspre și dinspre Piața Tractorul. Mai mult, forma specifică de Y din această zonă a străzii Octavian Goga creează o vizibilitate redusă atât pentru pietoni cât și pentru șoferi. Menționăm că această stradă este intens circulată, mai ales la orele dimineții (între 7:30 și 10:00), iar pietonii sunt nevoiți să se strecoare printre autovehicule. De asemenea, cea mai apropiată trecere pentru pietoni este amplasată la intersecția cu strada 13 Decembrie, la o distanță de aproximativ 200m față de zona menționată mai sus, iar pe o distanță de minim 700m de-a lungul străzii Octavian Goga nu există nicio trecere pentru pietoni care să permită traversarea regulamentară. Considerăm că este necesar și obligatoriu să se permită traversarea regulamentară a pietonilor prin această zonă intens circulată de către aceștia!

Pentru ca administrația să se întoarcă cu fața spre cetățean și spre nevoile stringente ale cetățenilor. Pentru ca banii colectați din taxele și impozitele plătite de bistrițeni să fie folosiți în proiecte necesare tuturor bistrițenilor (infrastructură, servicii publice de calitate).

Pentru prima oară în istoria UE, România va arbora simbolul ales de ea pe clădirea Consiliului UE. Decidenții noștri au ales lupul dacic, chestie ce ne va arunca în ridicol și ne va confirma ca președinți ai prostului gust. Lupul dacic este un simbol care nu are legatură directă cu România modernă. Dacă dorim să construim o Românie modernă, atunci trebuie să ne prezentăm conform acestor valori.

Măguri Răcătău este unul dintre locurile cele mai frumoase din România de care probabil nu ai auzit. Dar este și unul dintre cele mai grav afectate de defrișări și de supra-exploatarea resurselor sale. În fiecare sezon poposesc aici peste 2000 de persoane, dintre care peste un sfert sunt minori, pentru a lucra fără carte de muncă pe sume derizorii. Oamenii culeg între 10-15 tone de ciuperci pe zi, 60 de tone de fructe de pădure și generează un profit de milioane de euro companiilor care vând aceste delicatese pe piețele internaționale. Măguri Răcătău se confruntă cu mai multe probleme, toate interconectate: - defrișări masive - supra-exploatarea resurselor (ciuperci, fructe) care nu mai reușesc să se regenereze de la an la an - scăderea numărului de animale sălbatice (urs, cerb, lup). Acestea rămân fără hrană și ascunzișuri - sărăcirea comunităților locale și exploatarea grupurilor vulnerabile Este clar că o astfel de problemă nu poate exista fără complicitatea autorităților locale. Dar soluții există! Avem deja exemple de bună practică din alte zone montane ale țării, dar și din alte state europene, pe care nu trebuie decât să le preluăm și să le implementăm. Cere și tu DIICOT și ANAF să ia măsurile necesare acum, până nu e prea târziu.

HU: 1. Meggyőződésünk, hogy az RMDSZ által gyakran hangoztatott párbeszéd és közösség fele való nyitás a közösség számára kiutalt közpénzek elköltésével kapcsolatos kérdésekre is ki kell terjedjen. 2. A többségi társadalom tagjait megilleti, hogy megtudják, az őket képviselő pártok miként költik el a közpénzt. Nem találunk semmilyen elfogadható indokot arra, hogy ettől a jogtól miért kéne megfosztani az erdélyi magyarokat. Ne diszkrimináljuk önmagunkat! 3. Az erdélyi magyar közösség elég érett ahhoz, hogy a pénz elköltéséről véleményt formáljon. Csakis ezeknek az információknak a birtokában tud választások alkalmával megalapozott döntést hozni. __ RO: 1. Suntem convinşi că dialogul purtat cu publicul, la care UDMR face referire atât de des, respectiv deschiderea către comunitate, susţinută de UDMR, ar trebui să se extindă şi asupra modalităţilor de a cheltui banii alocaţi acestei comunităţi de către guvern. 2. Membrii populaţiei majoritare din România au dreptul să ştie cum se folosesc de banii publici acele partide care au câştigat votul şi încrederea lor. Nu am găsit niciun motiv bine întemeiat şi acceptabil pentru care maghiarimea n-ar trebui să se bucure de acest drept. Să nu ne discriminăm noi înşine! 3. Comunitatea maghiară din Transilvania e în stare să-şi formeze o opinie justă în legătură cu cheltuirea banilor publici. Doar în cunoştinţă de cauză, având acces la aceste informaţii poate adopta decizii corecte în cursul alegerilor politice.

Fără o politică guvernamentală care să explice și să încurajeze reducerea poluării mediului înconjurator ne vom îndrepta cu siguranță către timpurile ce au determinat schimbările climatice a căror consecințe astăzi le trăim în toată lumea: furtuni, secetă prelungită, creșterea temperaturii medii anuale. Fără promovarea și exploatarea corectă a resurselor regenerabile (deci care se regenerează raportat la scara umană a timpului) vom exploata în continuare acele resurse ne-regenerabile: hidrocarburi, lemn, pacură, gaz, etc., resurse grav poluante pentru mediul inconjurător, consecința fiind deșertificarea României și consecințele ce acest lucru îl implică.