Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Prin implementarea acestei linii de transport, comunitatea locala ar avea doar de câștigat. De exemplu, o astfel de linie ar ajuta comunitatea cartierului Borhanci să aibă un acces mai ușor spre puncte de interes precum Cluj Arena,  BT Arena, malul Someșului, Vivo Mall și i-ar face mai implicați în viața orașului. Realizarea acestei linii ar putea să reducă timpul de așteptare în traficul din zonă. Totodata, pe traseu se află și stația de cercetare a USAMV, iar un astfel de traseu ar facilita accesul direct studenților facultății din zone precum Mănăștur și Grigorescu, ceea ce ar spori accesul la stația de cercetare .    

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Fiecare semnătură înseamnă o speranță și un gest de dragoste față de Casa lui Dumnezeu. Împreună putem arăta că această biserică este vie, iubită și necesară comunității. Vă mulțumim din suflet pentru tot sprijinul și pentru toate rugăciunile voastre! Noi, preoții bisericii, vom continua să săvârșim Sfânta Liturghie în fiecare zi, Acatistul zilnic, Taina Sfântului Maslu zilnic și să citim Psaltirea neîncetat. Acolo unde este multă rugăciune, vin și ispite. De aceea, să rămânem uniți, cu credință și nădejde, iar lacrimile noastre să se prefacă în rugăciuni și mai fierbinți către Dumnezeu. Suntem încredințați că Sfântul Sfințit Mucenic Haralambie nu ne va părăsi și va mijloci pentru noi înaintea lui Dumnezeu. Doamne, ajută!

În ultimii ani, Sectorul 2 a încurajat responsabil proprietarii de animale să utilizeze țarcurile special amenajate. Acest obiectiv este unul legitim. Totuși, responsabilitatea trebuie să fie reciprocă. Dacă administrația dorește ca cetățenii să respecte regulile și să folosească aceste spații, are obligația morală și administrativă de a le menține într-o stare care să nu pună în pericol sănătatea și integritatea animalelor sau a oamenilor. Un țarc degradat, vandalizat și lipsit de iluminat nu își mai îndeplinește funcția pentru care a fost construit și transmite mesajul că domeniul public poate fi neglijat fără consecințe. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

 Pentru că pe strada Tudor Vladimirescu ne punem viața în pericol în fiecare zi. Copiii noștri care merg pe jos spre școală, părinții cu cărucioare și bunicii din comunitate sunt obligați să coboare de pe trotuar și să meargă direct pe carosabil, printre mașini, deoarece spațiul pietonal a fost transformat în parcare privată. Nu trebuie să așteptăm să se întâmple o tragedie pentru ca autoritățile să își facă treaba. Fiecare semnătură înseamnă presiune pe Primărie pentru a ne proteja copiii și pentru a ne reda dreptul de a merge în siguranță prin propria localitate. 

Această petiție este vitală pentru siguranța, liniștea și sănătatea noastră, a copiilor noștri și a animalelor noastre de companie. Sibiul s-a dezvoltat masiv în ultimele decenii, iar cartiere rezidențiale întregi au ajuns să fie extrem de aproape de Poligonul Poplaca. Drept urmare, undele de șoc și bubuiturile repetate au devenit un calvar zilnic insuportabil, nu o simplă activitate de fundal. Mii de cetățeni sunt forțați să suporte zgomote de intensitatea unor explozii în propriile case, în timp ce animalele de companie suferă traume psihice severe, tremură ore în șir și fac atacuri de panică. Nu cerem oprirea instruirii militare necesare țării, ci mutarea exercițiilor grele în poligoane izolate (cum este cel de la Cincu) sau izolarea fonică modernă a celui de la Poplaca. Fiecare semnătură contează pentru a obliga MApN și autoritățile locale să ne asculte vocea și să readucă liniștea în Sibiu!

  Stimate domnule Primar, Stimați membri ai Comisiei de Sistematizare a Circulației, Vă solicit eliminarea indicatoarelor care obligă bicicliștii să acorde prioritate autoturismelor pe traversările pistelor de biciclete din zonele Pictor Theodor Aman, Ludoș și Valea Aurie. Aceste modificări creează o situație neunitară în raport cu alte traversări velo din municipiul Sibiu, unde regulile de prioritate sunt diferite. Lipsa de consecvență poate genera confuzie atât pentru bicicliști, cât și pentru conducătorii auto, crescând riscul producerii unor accidente. În aceste intersecții, traversările pentru biciclete sunt amplasate în imediata apropiere a trecerilor pentru pietoni. În timp ce șoferii trebuie să acorde prioritate pietonilor, bicicliștii sunt obligați să cedeze trecerea autoturismelor, ceea ce poate crea situații greu de anticipat și conflicte în trafic. Bicicliștii sunt participanți vulnerabili, iar infrastructura trebuie proiectată astfel încât să fie clară, coerentă și sigură. O infrastructură modernă nu trebuie să oblige participanții la trafic să interpreteze reguli diferite de la o intersecție la alta. Solicit: • eliminarea acestor indicatoare; • revenirea la o soluție unitară pentru traversările pistelor de biciclete; • publicarea documentelor care au stat la baza acestei decizii (studiu de trafic, avize, proiect tehnic și hotărârea Comisiei de Circulație), în conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Am documentat această situație prin materiale video și fotografii din teren, care evidențiază riscurile create de actuala semnalizare. Vă solicit să puneți pe primul loc siguranța rutieră și protejarea participanților vulnerabili, înainte ca această situație să conducă la accidente care ar fi putut fi prevenite. Cu respect, Părăian Mihai Cosmin

Zgomotul excesiv afectează confortul și starea de bine a călătorilor. Persoanele cu hipersensibilitate senzorială, tulburări neurologice, unele tulburări de sănătate mintală: autism, ADHD, anxietate, depresie, cu tulburări somatice cronice pot fi afectate în mod deosebit, starea lor poate fi agravată de expunerea la zgomote intense, mesaje violente sau inadecvate pentru un context public. Dezvoltarea biologică și psihologică a copiilor și adolescenților depinde intr/o măsură semnificativă de factorii epigenetici la care sunt expuși,  adică de factori de mediu, de situațiile pe care le văd, aud, trăiesc, de informațiile cognitive, emoționale și relaționale.  Rolul expunerii la agresivitate verbală este un factor de risc pentru afectarea dezvoltarea copiilor și funcționarea psihologică adecvată a adulților. Transportul public este un spațiu comun, iar respectarea liniștii contribuie la o experiență adecvata pentru fiecare persoană în parte și consecutiv pentru întregul grup social. 

Zilnic, mii de bucureșteni petrec între 40 și 60 de minute în autobuze, troleibuze sau tramvaie pentru a ajunge la muncă sau la școală. Din păcate, confortul și sănătatea ne sunt puse la încercare de nerespectarea repetată a regulilor de igienă și politețe.  Ne confruntăm frecvent cu mirosuri pestilențiale, persoane cu haine extrem de murdare care deteriorează scaunele, călători care ascultă muzică pe difuzor sau care au comportamente agresive. Deși Regulamentul de transport STB și Legea 61/1991 interzic explicit aceste lucruri, regulile sunt ignorate pentru că nu sunt promovate vizual.  

Noi, locuitorii din orașul Bragadiru (județul Ilfov), împreună cu cetățenii din zonele Cartier Tudor Vladimirescu și Ghencea, solicităm ferm autorităților să NU scurteze și să nu modifice în mod negativ traseul liniei de autobuz 185. Transportul public nu este un lux, ci o utilitate de bază și o necesitate zilnică. În contextul unei explozii demografice masive în zona străzilor Dantelei, Ghidigeni, Lavei și Parfumului, comunitatea noastră are nevoie de extinderea și eficientizarea soluțiilor de transport public, nu de limitarea lor. Scurtarea acestei linii sau obligarea călătorilor să schimbe multiple mijloace de transport ar însemna izolarea unei întregi comunități de rețeaua principală de transport din Capitală. Mii de oameni – elevi care merg la școală, studenți, muncitori și pensionari – depind în fiecare zi de linia 185 pentru a ajunge la muncă, la spitale sau la instituțiile de învățământ din București. O decizie de scurtare a traseului ne va afecta direct calitatea vieții, siguranța și bugetul familiilor noastre. Au fost puse deja 12 afișe cu privire la cauza aceasta si vor continua sa fie puse.