Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

 Pentru că pe strada Tudor Vladimirescu ne punem viața în pericol în fiecare zi. Copiii noștri care merg pe jos spre școală, părinții cu cărucioare și bunicii din comunitate sunt obligați să coboare de pe trotuar și să meargă direct pe carosabil, printre mașini, deoarece spațiul pietonal a fost transformat în parcare privată. Nu trebuie să așteptăm să se întâmple o tragedie pentru ca autoritățile să își facă treaba. Fiecare semnătură înseamnă presiune pe Primărie pentru a ne proteja copiii și pentru a ne reda dreptul de a merge în siguranță prin propria localitate. 

Această petiție este vitală pentru siguranța, liniștea și sănătatea noastră, a copiilor noștri și a animalelor noastre de companie. Sibiul s-a dezvoltat masiv în ultimele decenii, iar cartiere rezidențiale întregi au ajuns să fie extrem de aproape de Poligonul Poplaca. Drept urmare, undele de șoc și bubuiturile repetate au devenit un calvar zilnic insuportabil, nu o simplă activitate de fundal. Mii de cetățeni sunt forțați să suporte zgomote de intensitatea unor explozii în propriile case, în timp ce animalele de companie suferă traume psihice severe, tremură ore în șir și fac atacuri de panică. Nu cerem oprirea instruirii militare necesare țării, ci mutarea exercițiilor grele în poligoane izolate (cum este cel de la Cincu) sau izolarea fonică modernă a celui de la Poplaca. Fiecare semnătură contează pentru a obliga MApN și autoritățile locale să ne asculte vocea și să readucă liniștea în Sibiu!

  Stimate domnule Primar, Stimați membri ai Comisiei de Sistematizare a Circulației, Vă solicit eliminarea indicatoarelor care obligă bicicliștii să acorde prioritate autoturismelor pe traversările pistelor de biciclete din zonele Pictor Theodor Aman, Ludoș și Valea Aurie. Aceste modificări creează o situație neunitară în raport cu alte traversări velo din municipiul Sibiu, unde regulile de prioritate sunt diferite. Lipsa de consecvență poate genera confuzie atât pentru bicicliști, cât și pentru conducătorii auto, crescând riscul producerii unor accidente. În aceste intersecții, traversările pentru biciclete sunt amplasate în imediata apropiere a trecerilor pentru pietoni. În timp ce șoferii trebuie să acorde prioritate pietonilor, bicicliștii sunt obligați să cedeze trecerea autoturismelor, ceea ce poate crea situații greu de anticipat și conflicte în trafic. Bicicliștii sunt participanți vulnerabili, iar infrastructura trebuie proiectată astfel încât să fie clară, coerentă și sigură. O infrastructură modernă nu trebuie să oblige participanții la trafic să interpreteze reguli diferite de la o intersecție la alta. Solicit: • eliminarea acestor indicatoare; • revenirea la o soluție unitară pentru traversările pistelor de biciclete; • publicarea documentelor care au stat la baza acestei decizii (studiu de trafic, avize, proiect tehnic și hotărârea Comisiei de Circulație), în conformitate cu Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public. Am documentat această situație prin materiale video și fotografii din teren, care evidențiază riscurile create de actuala semnalizare. Vă solicit să puneți pe primul loc siguranța rutieră și protejarea participanților vulnerabili, înainte ca această situație să conducă la accidente care ar fi putut fi prevenite. Cu respect, Părăian Mihai Cosmin

Zgomotul excesiv afectează confortul și starea de bine a călătorilor. Persoanele cu hipersensibilitate senzorială, tulburări neurologice, unele tulburări de sănătate mintală: autism, ADHD, anxietate, depresie, cu tulburări somatice cronice pot fi afectate în mod deosebit, starea lor poate fi agravată de expunerea la zgomote intense, mesaje violente sau inadecvate pentru un context public. Dezvoltarea biologică și psihologică a copiilor și adolescenților depinde intr/o măsură semnificativă de factorii epigenetici la care sunt expuși,  adică de factori de mediu, de situațiile pe care le văd, aud, trăiesc, de informațiile cognitive, emoționale și relaționale.  Rolul expunerii la agresivitate verbală este un factor de risc pentru afectarea dezvoltarea copiilor și funcționarea psihologică adecvată a adulților. Transportul public este un spațiu comun, iar respectarea liniștii contribuie la o experiență adecvata pentru fiecare persoană în parte și consecutiv pentru întregul grup social. 

Zilnic, mii de bucureșteni petrec între 40 și 60 de minute în autobuze, troleibuze sau tramvaie pentru a ajunge la muncă sau la școală. Din păcate, confortul și sănătatea ne sunt puse la încercare de nerespectarea repetată a regulilor de igienă și politețe.  Ne confruntăm frecvent cu mirosuri pestilențiale, persoane cu haine extrem de murdare care deteriorează scaunele, călători care ascultă muzică pe difuzor sau care au comportamente agresive. Deși Regulamentul de transport STB și Legea 61/1991 interzic explicit aceste lucruri, regulile sunt ignorate pentru că nu sunt promovate vizual.  

Noi, locuitorii din orașul Bragadiru (județul Ilfov), împreună cu cetățenii din zonele Cartier Tudor Vladimirescu și Ghencea, solicităm ferm autorităților să NU scurteze și să nu modifice în mod negativ traseul liniei de autobuz 185. Transportul public nu este un lux, ci o utilitate de bază și o necesitate zilnică. În contextul unei explozii demografice masive în zona străzilor Dantelei, Ghidigeni, Lavei și Parfumului, comunitatea noastră are nevoie de extinderea și eficientizarea soluțiilor de transport public, nu de limitarea lor. Scurtarea acestei linii sau obligarea călătorilor să schimbe multiple mijloace de transport ar însemna izolarea unei întregi comunități de rețeaua principală de transport din Capitală. Mii de oameni – elevi care merg la școală, studenți, muncitori și pensionari – depind în fiecare zi de linia 185 pentru a ajunge la muncă, la spitale sau la instituțiile de învățământ din București. O decizie de scurtare a traseului ne va afecta direct calitatea vieții, siguranța și bugetul familiilor noastre. Au fost puse deja 12 afișe cu privire la cauza aceasta si vor continua sa fie puse.

  Această campanie este importantă deoarece nu este vorba doar despre infrastructură, ci despre dreptul fundamental al oamenilor de a avea acces la educație, servicii medicale, locuri de muncă și oportunități economice. Închiderea simultană a podurilor de pe DJ 201 și DJ 213A afectează direct mii de locuitori din Țăndărei, Săveni, Sudiți, Lăcusteni, Platonești și Movila, care riscă să rămână izolați pentru o perioadă îndelungată. Impactul se va resimți în fiecare aspect al vieții cotidiene: elevii vor întâmpina dificultăți în a ajunge la școală și la examene, accesul la servicii medicale de urgență va fi îngreunat, iar agricultorii, antreprenorii și angajații vor suporta costuri suplimentare și pierderi economice semnificative. În situații critice, fiecare minut contează, iar lipsa unei conexiuni rapide poate pune vieți în pericol. Alăturarea cât mai multor persoane acestei campanii este esențială pentru a demonstra autorităților că problema afectează întreaga comunitate și necesită soluții urgente. O voce colectivă puternică are mai multe șanse să determine mobilizarea resurselor necesare și implementarea unor măsuri temporare care să asigure continuitatea transportului și siguranța cetățenilor până la finalizarea lucrărilor de reabilitare. Aceasta nu este doar o problemă locală, ci una care ține de acces egal la servicii publice și de protejarea dezvoltării economice și sociale a întregii zone 

Această susținere nu este doar despre Bulevardul Tomis, ci despre direcția în care dorim să evolueze Constanța ca oraș. Este despre dreptul comunității de a trăi într-un oraș viu, activ și atractiv, care își valorifică spațiul public pentru viață urbană, cultură și turism, nu doar pentru tranzit auto. Considerăm că dezvoltarea orașului trebuie să includă echilibrul între mobilitate, economie și viață urbană activă, nu doar protejarea traficului rutier în detrimentul spațiului public. Nu ne opunem dreptului la liniște sau la un mediu urban civilizat, însă considerăm că un oraș turistic la malul mării trebuie să își asume și dinamismul sezonului estival, când spațiile centrale devin puncte naturale de întâlnire, cultură și activitate economică. Semnând această susținere, afirmăm că un oraș modern nu este definit doar prin fluiditatea circulației auto, ci și prin calitatea spațiilor pietonale, vitalitatea centrului și capacitatea de a crea experiențe urbane pentru locuitori și vizitatori deopotrivă. Constanța nu trebuie să aleagă între ordine și viață urbană, ci să le integreze pe ambele într-un model de oraș activ, turistic și atractiv pe termen lung.

 Această petiție nu este doar despre Bulevardul Tomis. Este despre dreptul tuturor locuitorilor de a trăi într-un oraș care respectă atât dezvoltarea economică, cât și calitatea vieții.  Nu ne opunem organizării de evenimente culturale, turistice sau recreative. Considerăm însă că dezvoltarea orașului trebuie să respecte un echilibru între interesul economic, promovarea turismului și drepturile locuitorilor la liniște, mobilitate, siguranță și un mediu urban civilizat.  Semnând această petiție, susținem un oraș care încurajează viața culturală reala și dezvoltarea economică, dar care respectă în egală măsură drepturile și calitatea vieții locuitorilor săi. 

Zeci de familii din cadrul proiectului rezidential Qualis Brasov se confrunta in prezent cu o situatie grava de incertitudine privind finalizarea procedurilor de receptie si intabulare, in contextul unor probleme administrative si urbanistice despre care proprietarii au aflat doar partial si foarte tarziu. In ultimele luni au existat: • informatii contradictorii intre dezvoltator si autoritati; • lipsa unor clarificari oficiale complete; • solicitari inchise fara explicatii suficiente; • precum si intarzieri care afecteaza direct familii care au actionat cu buna-credinta si au investit economiile de o viata in aceste locuinte. Pentru multi proprietari, aceasta situatie inseamna: • imposibilitatea semnarii contractelor finale; • imposibilitatea intabularii complete; • riscuri financiare suplimentare; • si o stare permanenta de nesiguranta. Consideram ca cetatenii afectati au dreptul la: • transparenta reala; • informatii oficiale clare si asumate; • termene predictibile; • precum si clarificarea urgenta a situatiei administrative a proiectului. Prin aceasta campanie solicitam institutiilor implicate sa trateze cu seriozitate impactul asupra proprietarilor si sa ofere raspunsuri clare si documentate privind stadiul real al proiectului si pasii necesari pentru solutionarea situatiei.

Pentru cine semnăm? ​Pentru pacientul oncologic care așteaptă săptămâni în șir o programare crucială, pentru pacientul neurologic fragil (post-AVC, epilepsie sau cu o boală demielinizantă s.a) care este trimis de la o clinică la alta pentru că medicii nu comunică între ei, și pentru fiecare familie din România care a fost nevoită să caute „pile” sau să strângă disperată bani doar pentru a înțelege un dosar medical. ​În România, traseul către un diagnostic corect și tratament este un labirint birocratic epuizant. Deși meseria de Navigator de Pacienți este recunoscută oficial în Codul Ocupațiilor (COR), acest serviciu este astăzi un lux, fiind accesibil aproape exclusiv în sistemul privat sau prin proiecte limitate ale unor ONG-uri. ​Este timpul ca acest drept să fie garantat tuturor românilor prin sistemul public de asigurări de sănătate! ​ Problema: Pacientul complex cade prin crăpăturile sistemului ​Marea problemă a sistemului public de sănătate nu este lipsa de competență a medicilor individuali, ci lipsa totală de management interdisciplinar. ​Investigațiile făcute într-un spital nu sunt recunoscute în altul. ​Nu există o punte reală între clinicile mari, comisiile multidisciplinare (Tumor Board, Neuro-Board) și medicii de familie din teritoriu. ​Medicii sunt îngropați în hârțogărie și birocrație, fiind forțați să fie secretari în loc să se concentreze strict pe actul medical. ​În mijlocul acestei furtuni, pacientul fragil este lăsat singur, fără busolă. Întârzierile în diagnosticare și erorile de traseu logistic costă, în fiecare zi, vieți omenești. ​ Soluția: Navigatorul de pacienți decontat de CNAS ​Navigatorul de pacienți nu este un lux, ci o necesitate structurală. El este cel care preia dosarul pacientului, organizează programările, asigură legătura dintre specialități, traduce jargonul medical pe înțelesul familiei și se asigură că bolnavul ajunge la timp acolo unde trebuie.De ce este decontarea publică o investiție inteligentă, nu o cheltuială? ​Eficiență financiară (Cost-Efficiency): Studiile internaționale arată că un pacient ghidat corect economisește resursele statului. Se elimină analizele  repetate inutil din lipsă de comunicare și se reduc prezentările nejustificate și costisitoare la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). ​Degrevarea medicilor: Scoaterea birocrației de pe umerii medicilor din spitale le va permite acestora să consulte mai mulți pacienți și să scurteze cozile din ambulatorii. ​Echitate socială: Sănătatea nu are voie să fie o loterie. Un pacient din mediul rural sau cu venituri mici are exact același drept la ghidaj medical ca un pacient care își permite clinici private. Prin semnătura noastră, solicităm Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) implementarea urgentă a următoarelor măsuri: ​Introducerea serviciilor de navigare medicală în Pachetul de Bază decontat de CNAS, cu prioritate absolută pentru patologiile cronice severe și cu traseu critic (Oncologie, Neurologie, Boli Rare, Pediatrie complexă). ​Elaborarea normelor metodologice de către Ministerul Sănătății pentru înființarea „Birourilor de Navigare Medicală” în interiorul tuturor spitalelor județene și institutelor clinice din țară. ​Standardizarea programelor de formare profesională (postuniversitară/cursuri de specializare) pentru asistenți medicali, asistenți sociali sau psihologi care doresc să devină navigatori acreditați. ​Sloganurile politice precum „Încrederea ne face bine” trebuie dublate de decizii concrete. Încrederea se construiește pe predictibilitate, nu pe promisiuni. ​Semnează și tu pentru un sistem medical în care pacientul este purtat de mână, nu plimbat pe drumuri! Redă-le pacienților fragili demnitatea și șansa la viață.