Zeci de familii din cadrul proiectului rezidential Qualis Brasov se confrunta in prezent cu o situatie grava de incertitudine privind finalizarea procedurilor de receptie si intabulare, in contextul unor probleme administrative si urbanistice despre care proprietarii au aflat doar partial si foarte tarziu. In ultimele luni au existat: • informatii contradictorii intre dezvoltator si autoritati; • lipsa unor clarificari oficiale complete; • solicitari inchise fara explicatii suficiente; • precum si intarzieri care afecteaza direct familii care au actionat cu buna-credinta si au investit economiile de o viata in aceste locuinte. Pentru multi proprietari, aceasta situatie inseamna: • imposibilitatea semnarii contractelor finale; • imposibilitatea intabularii complete; • riscuri financiare suplimentare; • si o stare permanenta de nesiguranta. Consideram ca cetatenii afectati au dreptul la: • transparenta reala; • informatii oficiale clare si asumate; • termene predictibile; • precum si clarificarea urgenta a situatiei administrative a proiectului. Prin aceasta campanie solicitam institutiilor implicate sa trateze cu seriozitate impactul asupra proprietarilor si sa ofere raspunsuri clare si documentate privind stadiul real al proiectului si pasii necesari pentru solutionarea situatiei.

Pentru cine semnăm? ​Pentru pacientul oncologic care așteaptă săptămâni în șir o programare crucială, pentru pacientul neurologic fragil (post-AVC, epilepsie sau cu o boală demielinizantă s.a) care este trimis de la o clinică la alta pentru că medicii nu comunică între ei, și pentru fiecare familie din România care a fost nevoită să caute „pile” sau să strângă disperată bani doar pentru a înțelege un dosar medical. ​În România, traseul către un diagnostic corect și tratament este un labirint birocratic epuizant. Deși meseria de Navigator de Pacienți este recunoscută oficial în Codul Ocupațiilor (COR), acest serviciu este astăzi un lux, fiind accesibil aproape exclusiv în sistemul privat sau prin proiecte limitate ale unor ONG-uri. ​Este timpul ca acest drept să fie garantat tuturor românilor prin sistemul public de asigurări de sănătate! ​ Problema: Pacientul complex cade prin crăpăturile sistemului ​Marea problemă a sistemului public de sănătate nu este lipsa de competență a medicilor individuali, ci lipsa totală de management interdisciplinar. ​Investigațiile făcute într-un spital nu sunt recunoscute în altul. ​Nu există o punte reală între clinicile mari, comisiile multidisciplinare (Tumor Board, Neuro-Board) și medicii de familie din teritoriu. ​Medicii sunt îngropați în hârțogărie și birocrație, fiind forțați să fie secretari în loc să se concentreze strict pe actul medical. ​În mijlocul acestei furtuni, pacientul fragil este lăsat singur, fără busolă. Întârzierile în diagnosticare și erorile de traseu logistic costă, în fiecare zi, vieți omenești. ​ Soluția: Navigatorul de pacienți decontat de CNAS ​Navigatorul de pacienți nu este un lux, ci o necesitate structurală. El este cel care preia dosarul pacientului, organizează programările, asigură legătura dintre specialități, traduce jargonul medical pe înțelesul familiei și se asigură că bolnavul ajunge la timp acolo unde trebuie.De ce este decontarea publică o investiție inteligentă, nu o cheltuială? ​Eficiență financiară (Cost-Efficiency): Studiile internaționale arată că un pacient ghidat corect economisește resursele statului. Se elimină analizele  repetate inutil din lipsă de comunicare și se reduc prezentările nejustificate și costisitoare la Unitățile de Primiri Urgențe (UPU). ​Degrevarea medicilor: Scoaterea birocrației de pe umerii medicilor din spitale le va permite acestora să consulte mai mulți pacienți și să scurteze cozile din ambulatorii. ​Echitate socială: Sănătatea nu are voie să fie o loterie. Un pacient din mediul rural sau cu venituri mici are exact același drept la ghidaj medical ca un pacient care își permite clinici private. Prin semnătura noastră, solicităm Ministerului Sănătății și Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) implementarea urgentă a următoarelor măsuri: ​Introducerea serviciilor de navigare medicală în Pachetul de Bază decontat de CNAS, cu prioritate absolută pentru patologiile cronice severe și cu traseu critic (Oncologie, Neurologie, Boli Rare, Pediatrie complexă). ​Elaborarea normelor metodologice de către Ministerul Sănătății pentru înființarea „Birourilor de Navigare Medicală” în interiorul tuturor spitalelor județene și institutelor clinice din țară. ​Standardizarea programelor de formare profesională (postuniversitară/cursuri de specializare) pentru asistenți medicali, asistenți sociali sau psihologi care doresc să devină navigatori acreditați. ​Sloganurile politice precum „Încrederea ne face bine” trebuie dublate de decizii concrete. Încrederea se construiește pe predictibilitate, nu pe promisiuni. ​Semnează și tu pentru un sistem medical în care pacientul este purtat de mână, nu plimbat pe drumuri! Redă-le pacienților fragili demnitatea și șansa la viață.

Situația drumurilor din localitatea Dumbrava nu este doar o problemă de confort sau de aspect estetic: este o problemă de siguranță, sănătate și drept egal al cetățenilor la servicii publice decente. Lipsa asfaltării și reparațiilor duce la: • formarea excesivă de praf, care afectează sănătatea oamenilor, în special copii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii; • poluarea aerului și a solului din imediata apropiere a drumurilor; • deteriorarea frecventă a vehiculelor (șasiu, suspensii, anvelope), care implică cheltuieli suplimentare pentru menținere; • acces dificil sau întârziat pentru ambulanță, poliție și pompieri în caz de urgență, permițând apariția unor situații de risc major pentru sănătate și siguranță. Acestea sunt aspecte de interes public esențiale, care ar trebui rezolvate de Primărie, în conformitate cu legislația privind bunurile publice și responsabilitatea administrației locale. În condițiile în care alte sate din comuna Itești au beneficiat de reabilitări și modernizări ale drumurilor, inclusiv cu sprijin din fonduri europene sau județene, localitatea Dumbrava a fost sistematic neglijată. Există convingerea puternică în rândul populației că această lipsă de investiții este legată de faptul că o parte semnificativă a cetățenilor nu a votat pentru actualul primar, ceea ce transformă o problemă de infrastructură într‑o problemă de discriminare și de imixtiune politică în gestionarea bunului comun. În plus, cetățenii din Dumbrava își plătesc regulat impozitele și contribuțiile la bugetul local, dar nu beneficiază de un minim de servicii publice corespunzătoare, în special în ceea ce privește infrastructura rutieră. Această situație generează frustrare, renunțarea la proiecte de dezvoltare personală și de afaceri, precum și dorința unor tineri de a migra către alte localități mai bine administrate. Localitatea Dumbrava dispune de o poziție geografică favorabilă: aproape de orașul Bacău, de autostrada A7 și de DN2, ceea ce ar putea sprijini un potențial economic și demografic important. Lipsa investițiilor în drumuri, însă, încurajează alegerea altor localități din împrejurimi, unde infrastructura este mai bine întreținută, ceea ce duce în mod direct la stagnare și chiar la declin demografic. De ce ar trebui să se alăture alți oameni? Acesta este un caz în care multe persoane sunt afectate în același mod și în care acțiunea colectivă are un efect real de presiune politică și de schimbare. Cu cât mai mulți cetățeni din Dumbrava și din comuna Itești semnează și susțin petiția, cu atât mai dificilă devine pentru administrație ignorarea situației. Alăturarea la campanie înseamnă: • solidaritate între locuitori și recunoașterea dreptului la un mediu sigur și curat; • exercitarea dreptului de inițiativă și participare civică, pentru a cere în mod pașnic și constructiv respectarea obligațiilor legale ale autorităților; • oportunitatea de a transforma frustrarea în acțiune practică, care poate conduce la reabilitarea drumurilor, la reîncrederea în comunitate și la o dezvoltare mai echilibrată a întregii comune.

Stadionul Emil Alexandrescu din Copou este folosit zilnic de sute de ieșeni care vor să facă sport, să se antreneze sau pur și simplu să aibă grijă de sănătatea lor. Cerem condiții decente pentru toți: grupuri sanitare funcționale, apă potabilă de calitate, iluminare, acces clar, reguli vizibile pentru folosirea pistei și soluții pentru depozitarea bunurilor personale. Această petiție nu este doar despre un stadion, ci despre respectul față de oamenii care aleg mișcarea, sănătatea și sportul. Primele sesizari au fost realizate pe platforma de sesizari a Primariei Iasi (https://eportal.primaria-iasi.ro/) la urmatoarele date: 19/03/2024 si 19/08/2025 (nr. raspuns: 36701/2024 si 104101/2025). Consider ca nu au fost indeplinite cererile acestor sesizari. Semnează și tu dacă vrei ca Stadionul din Copou să fie un spațiu sigur, curat și civilizat pentru întreaga comunitate.

Oamenii nu își mai pot desfășura normal activitățile de bază: igienă, gătit, spălat sau îngrijirea copiilor și a persoanelor vârstnice. Deși plătim facturile la timp, serviciul furnizat de RAJA S.A. este de foarte multe ori necorespunzător. Considerăm inacceptabil ca într-o comunitate întreagă accesul la apă să devină o problemă permanentă. Cerem soluții reale, investiții și respect pentru cetățeni.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

În tot mai multe localități din România, conflictele om–urs au devenit o sursă reală de teamă, tensiune și nesiguranță pentru comunități. Oamenii au nevoie să se simtă protejați, iar autoritățile locale au nevoie de instrumente reale de prevenție și intervenție, nu doar de reacții de urgență după apariția unei tragedii. În multe cazuri, lipsa măsurilor preventive, gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, lipsa infrastructurii anti-conflict și lipsa pregătirii administrative contribuie la agravarea situațiilor de risc. Fără prevenție și fără mecanisme locale clare, conflictele continuă să se repete. Această inițiativă susține măsuri concrete pentru reducerea conflictelor om–urs prin prevenție, monitorizare, educație comunitară și intervenție graduală, astfel încât viața oamenilor să fie protejată fără ca fauna sălbatică să devină victima unor probleme administrative și preventive nerezolvate. În același timp, multe dintre cauzele care favorizează apariția conflictelor rămân insuficient monitorizate sau controlate: gestionarea necorespunzătoare a deșeurilor, sursele antropice de hrană, perturbarea habitatelor, activități ilegale și existența unor situații documentate public care indică posibile acte de cruzime, capturare ilegală sau afectare a faunei sălbatice. Fără identificarea și reducerea reală a factorilor care determină coborârea exemplarelor de urs către localități, conflictele vor continua să fie tratate doar după apariția situațiilor de risc, în loc să fie prevenite. Atunci când violența împotriva animalelor este ignorată, minimizată sau sancționată superficial, societatea transmite un mesaj periculos: că suferința unei ființe vulnerabile nu contează și că astfel de fapte pot rămâne fără consecințe reale. Numeroase studii și specialiști au evidențiat legătura dintre cruzimea repetată împotriva animalelor, lipsa de empatie și comportamentele agresive sau antisociale. Aplicarea reală a legii nu înseamnă doar protecția animalelor, ci și protejarea valorilor unei societăți sănătoase, bazate pe responsabilitate, prevenție și respect față de viață. Schimbarea este importantă pentru că siguranța comunităților nu ar trebui să depindă de improvizație, lipsă de coordonare sau reacții luate prea târziu. Comunitățile au nevoie de soluții reale, responsabile și aplicabile înainte ca alte situații să escaladeze în tragedii evitabile. Modelul complet al Planului Local Urgent pentru prevenirea și gestionarea conflictelor om–urs, incluzând măsuri operative, proceduri preventive, infrastructură anti-conflict și mecanisme de intervenție graduală, poate fi consultat aici:  https://doi.org/10.5281/zenodo.20175587

Este importantă și eficientizarea transportului public din municipiul Ploiești. În prezent, deși s-au investit sume considerabile în modernizarea liniilor de tramvai și a infrastructurii aferente, tramvaiul ajunge de multe ori să stea blocat în același trafic cu autoturismele, pierzând astfel principalul avantaj pe care ar trebui să îl ofere: rapiditatea și predictibilitatea deplasării. Nu este firesc ca un mijloc de transport public electric, destinat să reducă traficul și poluarea, să funcționeze aproape la aceeași viteză ca un autoturism prins în aglomerație. În aceste condiții, mulți cetățeni aleg în continuare mașina personală, considerând că transportul public nu oferă un beneficiu real de timp. Transformarea străzii Ștefan cel Mare într-o arteră accesibilă doar tramvaiului, pietonilor și riveranilor ar permite transportului public să devină cu adevărat eficient. Tramvaiul ar putea circula constant, fără blocaje, respectând mai ușor orarul și devenind o alternativă reală pentru deplasarea prin oraș. Practic, o astfel de măsură ar valorifica investițiile deja realizate în infrastructura tramvaiului. În lipsa unor benzi sau zone prioritare dedicate, modernizarea liniilor își pierde o mare parte din utilitate, deoarece problema principală — blocarea în trafic — rămâne nerezolvată. Un transport public eficient nu înseamnă doar șine noi, ci și condiții reale de circulație care să îi ofere prioritate și funcționalitate.

Parcul este singurul spatiu social pe care il avem in cartier. Acesta este folosit de copii de toate varstele, de la bebelusi la adolescenti, si este degradat vizibil. Discutam atat deapre siguranta copiilor cat si despre sanatatea sociala a orasului.

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

  Casa lui George Togan este o parte din memoria Mediașului, iar memoria unui oraș merită protejată. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026