• Contestație colectivă la consultare „PUZ – construire variantă ocolitoare Sibiu Sud”
    A. Probleme, observații și rezerve exprimate de locuitorii/proprietarii din aria studiată a proiectului PUZ – VOSS: ➡ Traseul „Variantei Ocolitoare Sibiu Sud” („VOSS”) propus prin PUZ are un impact negativ fundamental asupra calității vieții locuitorilor comunei Rășinari, prin afectarea calității aerului, care va fi poluat cu noxe și particule în suspensie, prin poluarea fonică (viaductul propus în zona Rășinari e poziționat lângă o zonă de teren intravilan, cu case deja construite și locuite. Astfel, fiecare camion sau mașină care va trece peste rosturile de dilatare va produce un zgomot ce nu poate fi anulat de panouri fonoabsorbante. ➡Traseul VOSS înconjoară rezervația naturală protejată Dumbrava Sibiului și întrerupe culoarele de deplasare ale animalelor sălbatice spre apă și surse de hrană, ceea ce va duce la sporirea atacurilor animalelor sălbatice în zonele locuite (în zonă există o prezență dovedită a animalelor mari precum urși, mistreți și căprioare). Prezența urșilor în zonă a fost semnalată, în nenumărate rânduri, chiar de Consiliul Județean Sibiu, care a instalat panouri de informare, conform cărora, turiștii și cei care folosesc pista de biciclete Sibiu-Rășinari sunt avertizați de prezența urșilor; ➡ În Rășinari, zonă montană prin excelență, terenurile agricole sunt puține și constituie încă, pentru mulți cetățeni, sursa de venit și hrană. ➡ Zona tranzitată din comuna Rășinari este o zonă cu livezi de pomi fructiferi (peste 40 de ani vechime), iar drumul va trece chiar prin mijlocul acestor livezi, afectând producătorii locali și distrugând potențialul comunei de a avea un turism durabil și o dezvoltare armonioasă; ➡ Transhumanța (și cu zona Rașinari) a fost înscrisă în Inventarul național al elementelor vii de patrimoniu cultural imaterial. Transhumanța a intrat în Patrimoniul Cultural Imaterial al Umanității UNESCO. Centura ocolitoare va influența negativ acest patrimoniu cultural imaterial. ➡ Traseul străbate zone de intravilan, la o distanță f. mică față de zone rezidențiale locuite (Versailles, Tropinii noi și vechi), creând un disconfort major rezidenților actuali; ➡ Se fracționează un număr uriaș de terenuri agricole și terenuri destinate construcțiilor; ➡ Este necesară exproprierea unor suprafețe mari de teren, în mare parte proprietate privată, ceea ce va conduce la numeroase litigii în instanță între proprietari și autorități; ➡ De asemenea, PUZ - VOSS impune o zonă de 50 de metri, de o parte și de alta a drumului, unde ridicarea de construcții este interzisă. Practic, se anulează orice fel de potențial de dezvoltare imobiliară a zonei; ➡ Există numeroși cetățeni care s-au împrumutat la bănci pentru a cumpăra terenuri în zona Tropinii, pe care nu le vor mai putea exploata în urma construirii VOSS, iar despăgubirile infime pe care le vor primi nu vor acoperi, probabil, nici dobânda bancară; ➡ În comparație cu celelalte variante de trasee propuse, traseul ales pentru construirea VOSS nu e optim: presupune durate lungi de deplasare și nu generează economii (financiare și de timp) ceea ce contravine obiectivului principal al autorităților, stabilit prin Planul de mobilitate urbană durabilă al municipiului Sibiu și al zonei metropolitane (PMUD), respectiv crearea unui sistem de transport care să asigure obținerea unei mobilități urbane durabile ; ➡ Traseul se suprapune peste terenuri/construcții aparținând M.A.P.N., presupunând obținerea de avize și aprobări suplimentare, care ar întârzia considerabil, sau chiar ar putea împiedica, construcția obiectivului propus. ➡ Ordonanţa nr. 43/1997 privind regimul drumurilor prevede: Art. 37.“pentru descongestionarea traficului în localităţi, protecţia mediului şi sporirea siguranţei circulaţiei pe reţeaua de drumuri expres şi drumuri naţionale europene se vor realiza drumuri de tranzit ocolitoare, situate în afara intravilanului localităţilor, pe baza studiilor de trafic. …,, Din analiza textului de lege rezulta caracterul dispozitiv a textului de lege, și fără niciun dubiu, terenurile situate în UAT Rasinari zona Tropini sunt majoritatea în intravilan, astfel că realizarea centurii prin aceasta zonă este în contradicție cu articolul de lege invocat. ➡ Rășinariul prin excelenta este cunoscut la nivel național ca o localitate ridicată de oierii români la poalele Munților Cindrel, făcând parte din zona istorică cunoscută și sub numele de Mărginimea Sibiului. Din strămoși s-au transmis multe tradiții legate de transhumanță, creșterea și păstoritul oilor; iar la Rășinari poți „degusta” anual, în ultimul week-end din luna august produsele la : „Festivalul Brânzei și al Țuicii”. Păstoritul continuă să reprezinte mijlocul principal de existență al unui număr important de păstori din Rasinari astfel ca aceasta construcție impietează și împiedică în același timp acest mod de viață. ➡ Nerespectarea dreptului la viață privată și de familie, a domiciliului și corespondenței – art. 8 din Convenția europeană a drepturilor omului și a libertăților fundamentale. "(1) Orice persoană are dreptul la respectarea vieții sale ți de familie, a domiciliului său și a corespondenței sale." ➡ Nu este admis amestecul unei autorități publice în exercitarea acestui drept decât în măsura în care acest amestec este prevăzut de lege și dacă constituie o măsura care, într-o societate democratică, este necesară pentru securitatea națională, siguranța publică, bunăstarea economică a țării, apărarea ordinii și prevenirea faptelor penale, protejarea sănătății și a moralei, ori protejarea drepturilor și libertăților altora”.
    783 din 800 Semnături
    Inițiat de Locuitori Sibiu Rasinari
  • Pubele noi in Subcetate
    Acest cartier este cat se poate de ingrijit, in schimb la intrare esti intampinat cu o imagine dezolanta. Spatiul de depozitare a gunoiului este intodeauna ori plin , atat de plin incat da pe alaturi , ori dezordonat prin modul cum se face colectarea. Consideram ca situatia prezenta este o amenintare la sanatatea celor din jur si un mare deserviciu adus imaginii acestui cartier.
    370 din 400 Semnături
    Inițiat de Feraru Nicolae Picture
  • Microbuze școlare pentru elevii din Popești-Leordeni
    An de an părinții completează cereri și, în fiecare an, cererile lor sunt ignorate. Dacă vrem să ne asigurăm că toți copiii din orașul nostru ajung în siguranță la școală, dacă vrem să decongestionăm drumurile la prima oră a dimineții și să nu mai avem zeci de mașini oprind în fața școlilor, este imperios necesar ca Primăria să achiziționeze microbuze școlare!
    1.071 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Cynthia Paun
  • Protejați oamenii, fără cruzime față de animale
    Trebuie să acționăm conform normelor epocii în care trăim: pentru protejarea oamenilor folosind tehnologia disponibilă și fără cruzime față de urși/animale.
    9 din 100 Semnături
    Inițiat de Stefan Petriceanu
  • Opriți distrugerea tacită a Făgetului și a ultimei comunități rurale tradiționale din jurul Clujului
    Pentru ca generațiile care vor veni să se poată încă bucura de mediul natural și de protecția pe care pădurea Făget o conferă întregului Cluj. Pentru că generațiile actuale ale Clujului să aibă încă unde ieși pentru deconectare din aglomerația urbană. Pentru că natura merită să fie protejată, nu exploatată la maxim și fără suflet în interese imobiliare și financiare de moment. Prin măsurile de extindere masivă a intravilanului UAT Ciurila cu peste 400 de ha care se întind până la limita Făgetului spre vf Peana, autoritățile locale din Ciurila, cu sprijinul tacit al celor județene, printre care și APM Cluj, se pregătesc să distrugă tacit Făgetul și ultima comunitate rurală tradițională din proximitatea sudică a Clujului. Acest lucru se va întâmpla odată cu aprobarea actualizării Planului Urbanistic General al comunei Ciurila care cuprinde aceste prevederi aberante și ireversibile. De asemenea, distrugerea acestei zone este planificată și prin insistența pe construirea nodului rutier A3 la km 33 din dreptul lacurilor Ciurila și bâlbâielile cu referire la drumurile de descărcare a autostrăzii către Cluj Napoca. PUG-ul prevede ameliorarea zonelor degradate prin parcuri industriale și rezidențiale, reducerea traficului prin descărcarea unei autostrăzi pe drumuri inexistente și greu de construit, motiv să descarce temporar pe drumuri județene existente de 5-6 m lățime care trec prin sate locuite. Asta în timp ce protecția fonică pentru zgomotul de la autostradă nu este posibil să fie realizată. Iar pădurile existente și neprotejate dispar misterios și ilegal, aria protejată Dumbrava este devastată, pădurea Făget brăzdată de gunoaie și ATV-uri, pâraiele din zonă sunt poluate de deversări de ape reziduale cauzate de lipsa canalizării și cam nici un deal din comună nu este considerat afectat de degradarea accentuată și potrivit pentru împădurire, în ciuda fisurilor masive și vizibile.
    863 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Alina Chiriac
  • Vrem examinatori
    Pentru a schimba fața județului și așa mânjit si pătat. Pentru a scurta durata de așteptare iar elevii să nu mai fie nevoiți, mulți dintre ei, să se mute la Botoșani, Piatra Neamț și Bistrița. Haideți să facem ceva!
    245 din 300 Semnături
    Inițiat de Gavril Răzvan Picture
  • Manifestul pentru cultură ca bun comun În Cluj-Napoca
    Clujul este un oraș cultural prin tradiție și suntem mândri de asta. Avem zeci de instituții de cultură și peste 1000 de organizații și firme care produc mii de evenimente culturale pe an. În termeni de ofertă culturală, orașul nostru se aliniază din ce în ce mai mult la orașele europene. Totuși, pe lângă lărgirea binevenită a ofertei de produse culturale - aduse la Cluj într-o cheie antreprenorială și în logica pieței, avem, din păcate, și reversul medaliei: scăderea alarmantă a producției culturale locale. Un număr îngrijorător de locuri de producție culturală se află acum într-o situație critică, iar în ultimii ani multe s-au și închis, mai ales din cele care puneau în valoare procesul pe lângă produsul cultural - generând modele de organizare socială alternative și fiind active pe parcursul întregului unui an, construind relații constante cu publicul, și în comunitatea locală. Acest sector, care se manifestă de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunității noastre, tinzând spre o societate echilibrată și reprezentativă pentru toate categoriile sociale. Cu toate că dezvoltarea economică a orașului pare să fie în creștere, azi, la Cluj-Napoca, cultura și implicit artiștii, producătorii și spațiile care o susțin sunt într-o situație din ce în ce mai precară. Marea majoritate a organizațiilor culturale existente se află permanent la limita supraviețuirii în absența unor structuri solide de infrastructură și finanțare locală, iar sectorul cultural suferă constant pierderi, unele recente precum închiderea unor spații precum Fabrica de Pensule și ZUG.zone. Semnalăm cu îngrijorare faptul că dimensiunea socială a producției culturale locale nu poate fi suplinită de dimensiunea economică a culturii. Riscăm să pierdem tocmai procesele producției culturale locale care ne dau șansa să ne redefinim apartenențele la multiplele noastre comunități și apartenența la oraș. Or, neglijând producția propriilor sale identități culturale, Clujul ajunge să își piardă nu doar unicitatea culturală născută din diversitate, dar și coeziunea comunităților sale. Pledăm deci pentru elaborarea, asumarea și implementarea unei viziuni ample care să-și asume în mod real rolul esențial al culturii în societate: un loc de întâlnire și cunoaștere/dezvoltare a diverselor comunități. Semnatari: Diana Aldea, Centrul de Creație Maidan Zenkő Bogdán, producător independent, Universal Pleasure Factory Miki Braniște, manager cultural, ColectivA Simina Corlat, Asociația LaPătrat Alexandra Felseghi, dramaturg Andreea Iacob, Asociația Create.Act.Enjoy Levente Imecs-Magdó, președinte, Asociația Váróterem Projekt Petro Ionescu, Reactor de creație și experiment Csongor Köllő, președinte, Asociația Teatrală Shoshin Csilla Könczei, președinte, Fundația Tranzit Diana Moga, manager cultural Noémi Magyari, Fundația Tranzit Lorand Maxim, Fundația Tranzit & Asociația Reciproca Filip Odangiu, profesor de actorie Miruna Runcan, critic de teatru Monica Sebestyen, președinte, Asociația ARTA în dialog / Cinema ARTA Ioana Sileanu, dramaturg István Szakáts, președinte, Fundația AltArt Helga Thies, ArtCrawl Cluj Doru Taloș, Reactor de creație și experiment Oana Mardare, Reactor de creație și experiment
    222 din 300 Semnături
    Inițiat de GICU FIKUSZ Picture
  • DA pentru siguranța copiilor, NU pentru accidente!
    Riscul de accidentare rutieră a copiilor care frecventează parcul de joacă este tot mai mare , existând situații în care s-a evitat la limită producerea unor tragedii. Propun luarea acestor măsuri pentru a crește siguranța copiilor noștri în zona parcului de joacă. Este timpul să prevenim! Implică-te și tu!
    89 din 100 Semnături
    Inițiat de Andreea Cretu
  • Nu demolați clădirea primăriei Urlați realizată de arhitectul Toma Socolescu
    Fiți alături de noi pentru a proteja patrimoniul construit și pentru a păstra viu un simbol pentru comunitatea din Urlați!
    1.564 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Mircea Crisbășanu
  • Avem nevoie de școală, creșă și grădiniță în Cartierul Tractorul - Brașov
    Cartierul Tractorul Nord (Nou) este vitregit de peste 10 ani de zile de creșe, grădinițe și școli. Este vital pentru dezvoltarea sănătoasă pe viitor a copiilor din acest cartier să aibă acces la aceste facilități minime de educație. Cum să te opui construirii unei școli în Tractorul? Și a unei creșe? Și a unei grădinițe? Două proiecte importante picate în ultima ședință de Consiliu Local, de PNL și PSD. 1. Un Plan Urbanistic Zonal (PUZ) în zona Coresi, care elimină funcțiunile industriale din zona locuită (!) și ne permite să primim prin donație un teren de 30.000 mp, pe care să construim o școală. Este rolul Consiliului Local să ia aceste decizii, în interesul comunității. Este o procedură care se întâmplă în mod curent în alte municipii, prin care administrațiile locale își impun viziunea de dezvoltare în fața dezvoltatorilor. La Oradea se poate, la Cluj-Napoca se poate, la Brașov consilierii invocă frica de procese, ținând partea industriei dintre blocuri. Este un fals argument și o trădare a interesului public. 2. Al doilea, un proiect de demolare a fostului depou de tramvaie și transformarea lui într-un campus preșcolar. Avem chiar proiect și finanțare pentru creșă, lucrările ar putea să înceapă în acest an! Proiectul de demolare a fost făcut de o firmă acreditată, aplicând metodologia prevăzută de lege precum și calculele date de programele de devize. Proiectantul a venit și a susținut din punct de vedere tehnic indicatorii rezultați din calcule, însă întrebările au fost hilare - dacă firma este din Cluj, de ce nu a cerut oferte de la firme care valorifică fierul (ceruse, calculele erau și în deviz), de ce a cumpărat Scripcaru depoul și ce voia să facă din el șamd. E important să înțelegem că aprobarea indicatorilor tehnico-economici este un pas obligatoriu pentru a merge mai departe cu proiectul. Înțeleg grija legată de sume, eu însumi am cerut opinia aparatului tehnic și verificări suplimentare. În legătură cu reducerea și controlul costurilor, am și propus o soluție - să obținem oferte și să acordăm lucrarea, prin HCL, firmelor din subordinea CL (Tetkron sau RIAL). În fond, valoarea estimată este doar o valoare maximală, ce nu are legătură cu valoarea atribuirii unui viitor contract, atribuire care se face în condițiile pieții. Nu, votul de din PNL-PSD din Consiliul Local nu a fost despre oportunitate, așa cum ar trebui să fie un vot al reprezentanților brașovenilor în Consiliul Local. A fost un vot despre exercitarea sterilă a puterii, despre blocarea unor proiecte importante pentru brașoveni, din partea acelorași oameni care, în aceeași ședință, vorbeau despre importanța infrastructurii educaționale. Genul acesta de a face politică vine din trecut și, cu siguranță, nu are viitor. Haideți să arătăm consilierilor locali PNL și PSD câtă nevoie este de creșe, de grădinițe, de școli în cartierul Tractorul! Cu semnăturile voastre, voi pune din nou pe Ordinea de Zi cele două proiecte, în următoarea ședință ordinară a Consiliului Local. Împreună, punem politicul în slujba comunității! Semnează și tu!
    924 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Allen Coliban
  • Toalete publice la Gara de Nord
    Este necesar sa ne implicam astfel incat sa nu mai fie nevoie sa rugam pe nimeni sa nu se dezbrace printre masini si sa lase reziduuri umane in locuri publice, pe unde calcam in drum spre masina, spre serviciu, pe unde ne plimbam cateii sau pe unde se joaca copii nostri. Avem nevoie de tot suportul pe care il putem oferi acestei campanii, intrucat este vorba despre aerul pe care il respiram, despre curatenia pe care ne-o dorim cu totii in zona, despre aspectul strazilor, gangurilor, aleilor si spatiilor verzi.
    126 din 200 Semnături
    Inițiat de Ioana Florea