Autoritățile locale ale Sectorului 5 au demarat în luna martie toaletarea arborilor de pe domeniul public din Cotroceni, primele străzi vizate fiind Str. Dr. Lister și Dr. Pasteur, apoi cele din zona parcului Romniceanu. Motivul oficial al acțiunii a fost acela al urgenței, în urma fenomenului de ploaie înghețată. Cu toate acestea, toaletarea s-a efectuat prin tăierea excesivă (60-70%) a coronamentului tuturor arborilor, atât a ramurilor mature, cât și a celor de vârstă medie și tinere. În cazul ultimilor străzi unde s-a intervenit, s-a tăiat coronamentul deja înverzit al tuturor copacilor. Prin urmare, acțiunea este ILEGALĂ. În plus, niciun peisagist autorizat nu era prezent la acțiuni, deși avizul de toaletare și legea impun asta. Așadar, deoarece tăierile masive ale coronamentelor arborilor din cartierul Cotroceni sunt ireversibile, solicităm tuturor autorităților competente constatarea neconformităților privind calitatea lucrărilor și sancționarea operatorului conform legii.

Sectorul 3, din cel mai verde sector al capitalei, a ajuns să aibă un deficit de parcuri. Noul PUZ Sector 3 adoptat recent de CGMB prevede o creștere a numărului clădirilor la nivel de sector. Sectorul 3 nu are cei 26 mp de spatiu verde/locuitor impuși de lege iar Primăria nici nu ia măsuri care să remedieze această realitate. Din contră, creșterea betoanelor propusă de noul PUZ va avea efectul opus. Nu este normal, nu este sănătos, nu este de tolerat. Orașul va fi de nelocuit. Pentru că aerul va fi irespirabil! Iar numărul afecțiunilor respiratorii va crește. De asemenea, recomandările europene spun că locuitorii unui oraș ar trebui să aibă un parc la o distanță de maxim 15 minute de mers pe jos. Amenajarea acestui parc în cartierul Vitan ar oferi locuitorilor din zonă accesul facil la o oază de verdeață și la locuri de joacă pentru copii. Semnați pentru a convinge Primaria Capitalei că este nevoie de un parc nou, mare si accesibil tuturor, pentru dezvoltarea sustenabilă, sănătoasă a orașului!

Conform statisticilor oficiale, traficul este principala sursă a poluării aerului în București (Planul Integrat de Calitatea a Aerului București). După ce Guvernul a anulat în 2017 taxa de mediu, au fost înmatriculate peste un milion de maşini second-hand, marea majoritate fiind Euro 3 și Euro 4, cele mai mari surse de poluare cu PM10 în București. Solicităm Guvernului să ia în calcul și să aducă în dezbatere publică mai degrabă propuneri care să rezolve criza poluării din orașe, de tipul: serviciile de transport smart-city și cele de taximetrie obișnuite să folosească doar mașini Euro 5 și peste, ceea ce ar reduce atât nivelul de poluare în centru, cât și nevoia de siguranță și confort pentru utilizatorii acestor servicii cu mare impact asupra mediului.

Pentru că nu toți sunt practicanți. Pentru că unii sunt atei. Cultele religioase sunt oricum scutite de taxe și impozite (pe lângă banii de la noi). Și cu toate aceatea preotul încă îmi cere bani la naștere, la căsătorie și la moarte.

Importanța simbolurilor în viața societății este dovedită. Ele cizelează memoria colectivă și educă spiritul civic. Nu putem lăsa trecutul recent pradă ignoranței și lipsei de respect. Declicul petiției a început de la redactarea acestui text, unde sunt mai multe informații: https://revista22.ro/eseu/marina-dumitrescu/rostul-rusinii-noastre Inițiatorii campaniei: Maria Berza Asociația 21 Decembrie Fundația Academia Civică Fundația Culturală Memoria

Este o zona circulata, singura cale de acces spre varianta, si se poate surpa oricand punand in pericol viata oamenilor. Structura de rezistenta este afectata.

Odată cu pierderea patrimoniului istoric, pierdem și identitatea Iașului! Clădirile-monument, cele care spun povestea orașului, care-i sporesc atractivitatea și creează o atmosferă primitoare în spațiul public sunt conservate ca parte din strategiile turistice și de ridicare a calității vieții în nenumărate orașe, nu doar europene, ci și din țară. Iașul a primit deja lecții dureroase despre pierderea acestor clădiri, lăsate să se auto-demoleze sau chiar „ajutate” să se distrugă mai repede, ca terenurile pe care fuseseră așezate să fie exploatate de proprietarii lor. Hai să dovedim că am învățat lecția și să acționăm la timp, pentru a proteja patrimoniul istoric! Cu cât conservăm mai bine și mai multe clădiri-monument, cu atât putem face mai mulți pași înainte, găsind soluții pentru a le da viață, deschizându-le pentru activitățiile și oamenii din comunitate!

Suspendarea activității zilnic în timpul pauzei de masă paralizează toată instituția, aspect care conduce automat la o pierdere de timp inutilă din partea cetățeanului care poate este învoit de la serviciu sau pierde o zi de concediu sau pur si simplu, are un timp limitat pentru a-și rezolva situația pentru care este prezent în instituția dvs. Există, deci, lipsă de respect pentru timpul necesar efectuării unui demers relativ simplu pentru care este nevoie ca cetățenii să stea chiar și 3-4 ore în picioare în condiții deloc decente. În plus, tot în urma acestei situații de oprire efectivă a activității din cauza pauzei de masă, cetățenii sunt umiliți fiind dați afară forțat dintr-o instituție publică menită să îi deservească. Lipsa organizării produce conflicte majore în rândul cetățenilor care ies înainte de pauza de masă fiind primii la ghișeu iar la întoarcere, găsesc alte persoane în locul lor, neexistand o regulă în acest sens, lucru care duce la conflicte zilnce și la inducerea unei atmosfere tensionate atât pentru ceilalți cetățeni cât și pentru angajații instituției. Nu se ține cont de starea de sănătate a cetățenilor și de condițiile meteo care le pot afecta starea de sănătatea când aceștia sunt scoși să aștepte afară terminarea pauzei de masă, chiar și iarna. Mai mult, sunt aspecte ce nu țin numai de organizarea activității, respectiv: nu este asigurată siguranța cetățeanului, exteriorul clădirii este un focar de infecție, iar starea treptelor poate pune în pericol siguranța cetățenilor. Aplicarea reală a principiului transparenţei în luarea deciziilor ar duce la o mai mare încredere în legi, instituții şi reglementări, din moment ce ele au fost adoptate cu consultarea celor interesaţi. Încrederea în instituții va avea ca rezultat un mai mare grad de respectare a legii, cu urmări pozitive asupra dezvoltării economice şi a menţinerii unor relaţii de cooperare între aparatul guvernametal şi societate.

Locuitorii Municipiului Lupeni care folosesc mijloacele de transport in comun ar fi feriți de accidente auto si ar beneficia de spațiu de protecție in caz de vreme neprielnică (ploaie, vant , iarnă, etc.)

Bugetarea participativă este un proces prin care ideile şi iniţiativele comunităţii se manifestă şi se transformă în realitate. Este un proces deschis, incluziv şi transparent prin care membrii comunităţii se implică direct în formularea deciziilor privind priorităţile de cheltuire a banilor din bugetul local. Gândiți-vă la bugetul familiei dumneavoastră și la modul în care vă dobândiți și vă cheltuiți banii. Apoi imaginați-vă o familie de câteva mii de ori mai mare (comunitatea locală în care trăiți și munciți) care are de colectat și de cheltuit o sumă mai mare de bani (bugetul local). Bugetarea participativă este un proces similar, care urmăreşte îmbunătăţirea calităţii vieţii din comuna noastra, prin încurajarea cetăţenilor să se implice în definirea priorităţilor şi a obiectivelor de investiţii din bugetul local.

Bugetul Participativ este un instrument de management deschis, inclusiv și transparent, instrument care permite participarea reală a cetățenilor la guvernarea orașului, aceștia putând decide în mod direct cum se va cheltui un procent, clar definit în acest sens, din bugetul de investiții. Istoria bugetului participativ a început în anul 1989 în orașul Porto Alegre din Brazilia, ajungând astăzi un instrument adoptat cu succes de administrațiile a peste 1.000 de orașe din întreaga lume, printre care Paris, Londra, Berlin sau Lisabona. În România, Clujul este primul oraș în care este implementat conceptul de buget participativ, căruia îi este alocată o sumă de 2 milioane de euro. Prin intermediul acestui instrument de lucru, cetățenii pot trimite propuneri de proiecte și pot decide prin vot proiectele care vor fi incluse în bugetul campaniei “Satu Mare suntem noi/Szatmarnemeti mi vagyunk”, stabilind astfel prioritățile de investiții pe cartiere. Cu alte cuvinte, mai mult decât consultare cetățenească, Bugetul Participativ presupune și transferul către cetățeni a responsabilității decizionale pentru un procent de 5% alocat din bugetul de investiții al orașului. Pentru a se asigura succesul implementării acestui concept este necesară implicarea autorităților locale atât în ceea ce privește dimensiunea financiară alocată în acest sens (bugetul campaniei “Satu Mare suntem noi/Szatmarnemeti mi vagyunk” se referă la resurse limitate), cât și în asigurarea unui cadru deliberativ specific, a repetivității procesului și mai ales în ceea ce privește asumarea implementării proiectelor votate de cetățeni.

Să stai la coadă pentru ceva ce poți rezolva online înseamnă o zi de concediu irosită, mai puțin timp pentru lucrurile cu adevărat importante pentru tine. Dar credem că unindu-ți forțele cu noi, transmitem Primăriei Sectorului 5 un mesaj clar: STOP BIROCRAȚIEI! Prin implementarea proiectului complet, plătind taxa anuală pe ghiseul.ro prelungirea închirierii locului de parcare se va face AUTOMAT. De aceea este importantă fiecare semnătură din partea cetățenilor sectorului 5. Poți consulta mai multe detalii despre proiecte urmând linkurile de mai jos: https://sector5.usr.ro/2018/05/22/usr-propune-plata-online-a-locului-de-parcare-in-sectorul-5/ https://sector5.usr.ro/2018/05/14/simplificarea-inchirierii-unui-loc-de-parcare-la-sector-5-propunere-de-taiat-hartii/