Municipiul Cluj-Napoca are un istoric consistent în operarea transportului public; Prima rețea de tramvaie a fost operată în 1898, încă de pe vremea imperiului Austro-Ungar, cu tramvaie cu aburi, iar exploatarea rețelei de troleibuze a debutat în 1957 cu vehicule de producție autohtonă. In momentul de față, municipiul Cluj-Napoca deține printre ultimele vehicule DAC-ROCAR fabricate în capitală, iar conservarea și expunerea lor, alături de alte exponate specifice ar fi prielnică valorificării patrimoniului isotoric-cultural al municipiului. Numeroase grupuri de pasionați de transport public din lume vizitează cu interes astfel de obiective, iar orașe precum Sydney, Melbourne, Haarlem, Viena, Beuxelles, Berlin, Gothenburg, Praga, Barcelona, Basel, Kiev sau Moscova și-au valorificat patrimoniul local din domeniul transportului public de călători înființând astfel de muzee. Prezentarea exponatelor din domeniu ar avea o mare valoare pentru patrimoniul turistic al orașului, atrăgând numeroși pasionați de transport public atât din țară, cât și din străinătate precum și aducând un plus de însemnătate cultural-istorică inginerească generațiilor viitoare.

Planul Național de Gestionare a Deșeurilor se află până în luna octombrie 2017 în dezbatere publică și mai poate suferi modificări. El va fi aprobat până la finalul acestui an prin Hotărâre de Guvern. Dacă se aprobă în forma actuală, nicio investiție publică sau privată pentru tratarea deșeurilor în județul Sibiu nu va primi acord de mediu și nu se vor putea implementa soluții alternative transportării deșeurilor la Alba, întrucât toate deciziile legate de gestionarea deșeurilor la nivel judeţean se vor lua de către autoritatea de mediu cu respectarea strictă a planurilor naționale aprobate. Soluția actuală propusă de PNGD obligă județul Sibiu la costuri suplimentare constând în construirea cel puţin a unei stații de transfer, achiziţia unor autospeciale de mare tonaj, cu transferul efectiv al deşeurilor în județul vecin, cu operaţiunile de tratare mecanico-biologică a deşeurilor în județul Alba și transportarea materialului rezultat în urma tratării înapoi la Sibiu. Județul Sibiu este unul dintre puținele județe din țară în care proiectele europene care au introdus sistemul de management integrat al deșeurilor au început să dea rezultate. Investițiile în noul sistemul integrat de colectare selectivă a deșeurilor s-au finalizat și funcționează. E important ca PNGD să permită în următorii ani dezvoltarea acestui sistem la nivel de județ, nu să vină cu restricții care încalcă principiile europene în gestionarea deșeurilor, cum ar fi principiul proximității. Textul planului poate fi consultat pe site-ul Ministerului Mediului, la Transparență Decizională: https://goo.gl/mpBnNy

Sectorul 4 are nevoie de un spatiu cultural, unde locuitorii sectorului sa creeze noi evenimente, un loc de intalnire la o proiectie de film in aer liber sau o piesa de teatru, un loc pentru oamenii care locuiesc aici. Amfiteatrul Tineretului (langa parcul Lumea Copiilor) este abandonat din anii 90. Nu s-a mai facut nicio investitie si a ajuns sa fie groapa de gunoi. Amfiteatrul a fost propus pentru reabilitare inca din 2004, dar deja au trecut 13 ani si nu s-a intamplat nimic ! Terenul este in administratie la Primaria Generala si a fost inclus in Strategia Culturala a Municipiului Bucuresti 2016-2026. E timpul sa luam atitudine si sa cerem Primariei sa lucreze pentru cetateni.

E important să ne mobilizăm rapid și să cerem Consilierilor Locali și Primarului sectorului 6 să cheltuiască responsabil banii publici: pentru rezolvarea problemelor reale ale cetățenilor și nu pe tichii de mărgăritar. Timpul este scurt! Acest proiect va fi dezbătut public în data de 19 iulie 2017, la orele 10.00 la sediul Primariei sectorului 6 din Calea Plevnei nr. 147 – 149 și va fi supus la vot în 20 iulie 2017. De ce considerăm că 1.200.000 de lei din bani publici se risipesc: 1. CETĂȚENII AU ALTE NEVOI, ÎNCĂ NEREZOLVATE ȘI URGENTE: problemele de trafic, trotuarele ocupate de mașini, lipsa locurilor de parcare, lipsa spațiilor verzi, poluarea, curațenia deficitară a spatiilor publice, lipsa colectării selective eficiente a deșeurilor, construcțiile ilegale, școlile fără cantine școlare, fără programe afterschool Și lista poate continua. 2. NU INTRĂ ÎN ATRIBUȚIILE PRIMĂRIEI Consiliul Local nu are responsabilități în aprobarea și furnizarea de servicii audiovizuale. Aceste responsabilități cad în atributiile Consiliului Național al Audiovizualului, conform legii; 3. INVESTIȚIA NU E JUSTIFICATĂ DE STUDII SPECIFICE Primaria nu a argumentat alegerea domeniului televiziunii pentru formarea profesionala a tinerilor prin ''școală de televiziune''. De asemenea, nu a prezentat sondaje sau studii de impact care să arate interesul public și nevoia pe piața muncii, în condițiile existenței în oras a unor instituții de învatamant de profil; 4. DE CE O NOUĂ TELEVIZIUNE? În epoca internetului și a Facebookului, toate informațiile pe care Primaria vrea sa le transmita cetățenilor se pot transmite ușor și ieftin la costul unui abonament de internet. În absența unui studiu specific, nu există argumente care să susțină înființarea, nici din acest punct de vedere, a unui canal tv online dedicat. *** Cei 1,200,000 de lei sunt si banii tăi. Tu ar trebui sa decizi cum se cheltuiesc. Semnează și distribuie petiția și ajută-ne să împiedicăm risipa banului public!

Guvernul Romaniei are aplicatie pe Google Play. Sunt multi care l-au descarcat si care il folosesc destul de des. Acolo, putem vedea tot ce se intampla in Guvern. Agenda zilnica, stiri, sedintele de guvern scrise cu tot ce s-a discutat, sedinte de guvern in direct, membri guvernului s.a. Este mult mai rapid decat daca ai folosi Chrome s-au alt motor de cautare. Site-ul Parlamentului este impartit in doua:n site-ul Senatului si al Camerei Deputatilor. Site-ul este realizat destul de complex, mai ales pentru cei care nu prea se pricep l-a cautat in site-uri. O aplicatie a Parlamentului, in care sa scrie toate discutiile din sedinte, sa dea live si sa ne informeze, intrand cu un simplu clic ar fi de mare ajutor. Deci daca va doriti o aplicatie a Parlamentului Romaniei, haideti sa semnam aceasta petitie!

Transportul public electric este: 1. Ecologic - poluarea locala atmosferica este nula respectiv cea fonica neglijabila. 2. Economic - costul combustibililor fosili este in crestere exponentiala, al curentului electric nu 3. Ergonomic - vehiculele electrice dau dovada de versatilitate si agilitate in trafic si la rampe 4. Eficient - Franarea recuperativa specifica vehiclelor electrice permite consum redus de energie electrica 5. Sustenabil - Transportul public electric eficient implica costuri ecologice aproape nule iar infrastructura si vehiculele aferente au o viata comerciala sporita in comparatie cu alternativele Diesel. Desființarea liniilor de tramvai a fost o greșeală strategică pentru sănătatea brașovenilor. Foarte multe orașe care respectă sănătatea cetățenilor pune accent pe transportul ecologic. Tramvaiele și troleibuzele nu ar trebui să lipsească dintr-un oraș modern.

In primul rand pasarela pietonala din Gara CFR Oradea asigura trecerea rapida spre str. Ecaterina Teodoroiu, fiind o a doua cale de acces in afara de pasajul subteran. In al doilea rand de acolo se pot vedea trenurile mai frumos, si exista multi admiratori ai trenurilor in Oradea, la fel ca mine. In concluzie, ne dorim inapoi pasarela pietonala!

Este vital ca reabilitarea parcului să fie în deplin acord cu tradiţia cartierului şi a dorințelor cetăţenilor săi, principalii destinatari ai procesului de reabilitare a Parcului Romniceanu. Părerea fiecăruia dintre noi trebuie să conteze!

Este un fapt cunoscut pentru toti locuitorii orasului Bucuresti ca de mai multi ani de zile numeroase cladiri din centrul orasului sunt acoperite cu uriase panouri publicitare (cunoscute si drept “mesh-uri”). Aceste mesh-uri reprezinta de cele multe ori o modalitate de agresiune estetica, prin dimensiunile lor foarte mari, prin cromatica dominata de culori vii, excesiv de contrastante ori prin mesajul pe care il promoveaza intr-un mod agresiv. Mare parte din imobilele pe care sunt amplasate astfel de reclame sunt cladiri istorice, adevarate opere arhitecturale, reprezentative pentru perioada in care au fost construite si pentru istoria si identitatea orasului Bucuresti. Continuarea modului abuziv si adesea ilicit de acoperire a cladirilor istorice (si nu numai) constituie o negarea vadita a trecutului si subordonarea acestuia afacerilor profitabile. De asemenea, legea 185/2013, art. 15, lit. h interzice amplasarea m.d.p. pe monumente istorice, cu exceptia firmelor care anunta activitatea ce se desfasoara in interiorul cladirii si a mesh-urilor amplasate pe perioada efectuarii lucrarilor de consolidare/restaurare. Fostul „Regulament pentru autorizarea, construirea si amplasarea firmelor si reclamelor publicitare pe teritoriul Municipiului Bucuresti” interzicea complet amplasarea de panouri publicitare pe monumentele de arta, monumentele de for public, cladirile monument istoric precum si imobilele situate în zona centrala a orasului : Piata Universitatii, B-dul. Nicolae Balcescu, B-dul. Gheorghe Magheru, Piata Romana, B-dul Lascar Catargiu, Calea Victoriei, B-dul. Aviatorilor, Piata Charles de Gaulle, B-dul. Maresal Constantin Prezan, Piata. Arcul de Triumf, Soseaua Kiseleff, Centrul istoric al Municipiului Bucuresti. Cu toate acestea, multe din cladirile situate in zonele protejate, au fost tot timpul acoperite cu uriase panouri publicitare. Cazul a doua cladiri istorice protejate, Palatul „Agricola Fonciera” si Palatul „Societătii Adriatica”, situate in Piata Natiunile Unite, si acoperite de mesh-uri publictare, a fost amplu documentat aici: http://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-21779851-doua-cladiri-monument-istoric-din-piata-natiunile-unite-din-capitala-sunt-acoperite-cativa-ani-reclame-uriase-reactie-zero-autoritatilor.htm si http://apcrc.ro/bucurestiul-intre-reclamele-ilegale-si-nepasarea-autoritatilor/. Actualmente, conform Legii nr. 185/2013, art. 52., alin. 1, autoritatile locale erau obligate sa elaboreze un Regulament local privind amplasarea m.d.p. in termen de 60 de zile, doar ca acest termen a fost depasit cu aproximativ 1440 de zile (4 ani). De asemenea, Primaria Municipiului Bucuresti nu detine un inventar al m.d.p. din oras, este total depasita de situatie si se pare ca nu doreste sa rezolve prea curand acesta problema. Art. 52 (1) In termen de 60 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, autoritatile administratiei publice locale vor asigura elaborarea ori, dupa caz, actualizarea Regulamentelor locale privind amplasarea m.d.p., identificarea amplasamentelor aflate pe domeniul public si privat al statului si al autoritatii locale pe care se pot amplasa mijloace de publicitate, precum si aducerea acestora la cunostinta publicului. Acoperirea cladirilor istorice cu mesh-uri publicitare este doar un exemplu de publicitate care paraziteaza orasul. Este evident ca PMB a scapat de sub control acest fenomen al publicitatii stradale, iar din acest motiv avem nevoie de implicarea voastra pentru a demonstra autoritatilor locale ca ne pasa de orasul in care traim. Spune NU publicitatii ilegale! Semnati si distribuiti acesta petitie! Va multumim!

Primarul Constantin Toma spune că acest demers al parlamentarilor PSD Buzău reprezintă mai mult decât o nevoie stringentă, invocând faptul că Buzăul nu îndeplineşte norma europeană de a avea 26 de metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, în prezent cifra fiind de aproximativ 14 metri pătraţi. Un alt motiv invocat de primar este acela că, dacă Pădurea Crâng va trece în proprietatea municipalităţii, atunci se vor putea elimina din spaţiile verzi din municipiu, în locul acestora putând fi amenajate parcări! Dorim să atragem atenţia domnului primar şi domnilor parlamentari că suprafaţa verde pe cap de locuitor nu este doar o formalitate de îndeplinit, ea este o condiţie esenţială pentru a asigura un mediu de viaţă sănătos locuitorilor oraşului şi nu se rezolvă din pix. Propunem în schimb iniţierea unei dezbateri publice cu locuitorii municipiului Buzăului, pentru a identifica posibile terenuri disponibile pentru împădurit şi soluţii inteligente la problema parcărilor, fără a tăia copaci şi fără răpi oraşului dreptul la un mediu verde. În timp ce la Ghimbav şi la Braşov trebuie să plantezi mai întâi copaci pentru a primi autorizaţie de construire, Buzăul rămâne anchilozat într-o mentalitate de tip industrial şi extractiv, dispus să sacrifice mediul înconjurător de dragul parcărilor. Trecerea pădurii în proprietatea municipalităţii deschide posibilitatea periculoasă ca pe viitor primăria să permită defrişări şi să emită autorizaţii de construire în pădure. Nu trebuie ignorat nici riscul de a folosi pădurea drept garanţie pentru eventuale credite pe care municipalitatea va dori să le încheie la un moment dat. Dorinţa noastră este aceea de a bloca această iniţiativă legislativă şi de a lupta pentru ca Pădurea Crâng să rămână în proprietatea publică a statului, astfel nefiind posibile ulterioare intervenţii asupra fondului forestier în scopuri ascunse sau modificări de structură a acestuia. De asemenea, atragem atenţia asupra riscului punerii în pericol a florei şi faunei din pădure, dat fiind faptul că Primăria Buzău nu deţine resursele necesare întreţinerii şi protejării ariei naturale ce are o vechime de peste cinci secole.

Decizia Consiliului Județean Maramureș de a acorda titlul de ”Ambasador al turismului maramureșean” lui Liviu Dragnea, condamnat definitiv la 2 ani de închisoare cu suspendare, nu face cinste maramureșenilor. Acest lucru este dovedit de multitudinea reacțiilor negative venite din partea oamenilor din județ care nu se simt reprezentați de persoana lui Liviu Dragnea. USR Maramureș s-a opus acestei decizii încă din momentul în care s-a aflat de ea și vine în sprijinul societății civile nemulțumite de această numire politică prin realizarea unei petiții prin care se cere retragerea acestui titlu. Motivele sunt de la sine înțelese: nu dorim asocierea Maramureșului cu un infractor, cu atât mai mult cu cât considerăm că randamentul domnului Liviu Dragnea în vederea dezvoltării turismului în județul nostru este inexistent.

O autostradă ar avea implicații uriașe în atragerea de investiții, crearea de noi locuri de muncă, creșterea salariilor, scăderea nivelului poluării (raportat la același număr de mașini), reducerea numărului de decese din accidente etc. Din păcate cel mai recent accident mortal s-a întâmplat acum 2 zile... http://www.gds.ro/Local/2017-04-26/carnagiul-de-la-padurea-saru-ingrid,-luca,-mirabela,-petre,-mihai-ingerii-de-pe-drumul-mortii/ Se pare că drumul expres, în felul în care este gândit, este mult mai periculos decât autostrada, curbe strânse pe care nu se va putea circula cu viteză fără riscuri mult mai mari (detalii în link-ul de mai sus). Practic, fiecare individ care are vreo legătură cu această regiune, indiferent de vârstă sau culoare politică (chiar dacă nu mai locuiește aici) ar avea numai de câștigat din construirea autostrăzii, dar totuși acceptăm resemnați decizia fără să mișcăm un deget. Dacă ar fi trebuit să învățăm ceva din proteste este că prin implicare chiar putem schimba lucrurile.