Cartierul Borhanci s-a dezvoltat haotic, fără a asigura calitatea vieții în materie de urbanism. În prezent în cartierul Borhanci nu există școală, grădiniță sau creșă în regim public. Nu există un parc în care locuitorii să poată ieși în timpul liber. Există foarte multe străzi prost dimensionate unde trotuarele sunt înguste sau lipsesc. Există terenuri proprietate privată necorespunzător întreținute unde locuitorii din lipsă de alternative se plimbă atât cu animalele de companiei cât și cu copiii. Toate proiectele de bugetare participativă au fost neeligibile din cauza lipsei terenului proprietate publică în zonă. Primăria primește cotă parte la fiecare PUZ, dar în condițiile în care acestea organizează fiecare câte o parcelă mică, terenul nu poate fi folosit pentru a crea spații publice. Considerăm necesar un plan urbanistic de cartier astfel încât terenul cedat să poată fi valorificat de către primărie pentru rezolvarea imediată a acestor probleme generale. Având în vedere că există suficient teren pe care nu s-a construit încă și mai multe PUZ-uri se află în etapă de elaborare sau încă nu au fost aprobate cerem Primăriei Cluj-Napoca : - să intervină și să facă toate demersurile necesare pentru identificare unei zone dimensionată corespunzător pentru dezvoltarea spațiilor publice pentru viață în cartier luând în calcul planul de dezvoltare al zonei pentru următorii 20 de ani; - dacă este necesar să facă achiziții sau să organizeze schimburi de teren cu proprietarii beneficiari din PUZ-uri (și alți proprietari din zonă) astfel încât să intre în posesia terenului necesar; - să își asume responsabilitatea dezvoltării acestor facilități în zonă printr-un plan de organizare a zonei și aprobarea unui proiect de execuție din partea primăriei astfel încât să se asigure înființarea lor în cartier proporțional cu numărul locuitorilor din zonă și dimensiunea cartierului. Cluj-Napoca este la ora actuală oraș fruntaș în ceea ce privește proastă calitate a aerului cât și lipsa acută a spațiilor verzi atât de necesare vieții. Lipsa structurilor educaționale în cartierul Borhanci afectează grav locuitorii acestui cartier și este generatoare de trafic abundent pentru asigurarea acestor nevoi de bază. În cartierele învecinate, cât și în centrul orașului, structurile educaționale sunt aglomerate în mare măsură de către locuitorii din cartiere precum Borhanci. Spre exemplu școala Constantin Brâncuși e foarte aglomerată și clasele sunt supradimensionate afectând calitatea actului educațional. Acesta este motivul pentru care vă cerem să ne oprim din dezvoltarea haotică acum cât încă mai există spații libere ce pot fi amenajate ca spații publice.

Este foarte important ca toți să fie mulțumiți, să avem dreptul la tratament și șanse egale și mai ales dreptul copiilor noștri!

Toate liniile enumerate mai sus circulă într-o proporție covârșitoare pe sub fire de troleibuz. Cu aceste investiții în rețea, aceste linii ar aduce cel puțin 60 de troleibuze suplimentare în trafic care ar înlocui 60 de autobuze poluante, implicit am respira un aer mai curat, iar costurile de exploatare ar scădea considerabil ceea ce ar putea duce chiar la o ieftinire a titlurilor de călătorie. Semnați pentru extinderea rețelei de troleibuz!

Abia recent, 500 de tablete au fost distribuite copiilor, una per familie cu mai mulți școlari, însă: • elevii nu deţin abilităţi minime necesare pentru a folosi tableta şi a utiliza aplicaţiile educaţionale • nu pot beneficia de ajutor de la alți membri ai familiei din cauza analfabetismului, în special digital • iar în acest cartier nu există acoperire cu semnal la telefon / internet (5-10% din minimul necesar). Față de situația generală problematică dintotdeauna a comunității de romi din cartierul Gârcini - Săcele, pandemia a dat naştere unei dificultăți majore în plus: lipsa accesului la educație a celor aprox. 1500 de elevi, din martie 2020 și până în prezent.

Vreau reducerea fraudei la vot pentru ca oamenii sa simta ca votul lor este parte din rezultatul final, chiar daca nu a iesit candidatul sustinut. Stampila uriasa este o metoda foarte simpla de reducere a unei categorii de fraude electorale. Dupa ce vom reusi acest prim pas obligatoriu, vom trece la metode mai complexe, cum ar fi de exemplu: - cerneluri speciale, dificil de falsificat - buletine de vot care cu dispozitive de siguranta pentru a garanta ca acestea sunt originale si nu intra sau ies ilegal sectia de votare (sistemul este deja implementat in supermarketuri, pentru a evita furtul de produse)

Este strigător la cer ca in 2020 o tara membra UE sa nu dispuna de site-uri e-commerce pentru muzee și atracții turistice cu vanzare de bilete on-line . Nu avem un program puternic de promovare ( nimic nou aici) . Pierdem zeci , sute de milioane de euro pe an din doua motive: 1. Turistul nu este informat corect despre fiecare locație in parte. 2. Romania are peste 3500 de muzee și atracții turistice in tara , majoritatea aparținând de consiile județene care blochează orice forma de plata a biletelor in afara de plata cu numerar. Avem mai putin de 10 muzee in toata tara care accepta alternativ plății cu numerar și plata cu cardul , evident asta duce la sifonarea a milioane si milioane de euro anual . Probabil cel mai important aspect in aceasta perioada este căutarea de soluții optime pentru a stoparea pandemiei , distantarea sociala etc , accesul în muzee fiind restrictionat pentru a nu aglomera locațiile. Achiziționarea de bilete on-line este singura soluție de bun simț in acest mod reducând considerabil posibilele aglomerații la casele de bilete . Functioneaza perfect peste tot în lume , noi suntem printre puținele tari unde turistul este obligat sa plătească numerar ceea ce creează o mare problema și nu de putine ori renunțarea la a achiziționa biletul de acces a respectivei locații.

Domnule Primar Laurențiu Neghină, Vă invităm să analizați oportunitatea de a îmbunătăți calitatea vieții locuitorilor Municipiului Onești prin modernizarea condițiilor de practicare a activităților sportive în aer liber. În Municipiul Onești există o bază sportivă, loc adecvat pentru practicarea sporturilor individuale în aer liber, însă, după cum probabil știți deja, pista de atletism din cadrul bazei sportive se află într-un stadiu avansat de degradare. În contextul pandemiei create de virusul SARS-CoV-2 practicarea, în mod individual, a atletismului și a exercițiilor fizice în aer liber poate aduce benefii atât din punct de vedere al sănătății fizice dar și psihice a tuturor locuitorilor municipiului din toate categoriile de vârstă. Modernizarea pistei de atletism din cadrul bazei sportive reprezintă o oportunitate pentru toți locuitorii orașului, dar mai ales pentru copii și tineri, care ar putea să practice și mai mult sport. Ba mai mult, tot în contextul pandemiei, practicarea individuală a atletismului și exercițiilor fizice în aer liber este o alternativă educativă și sănătoasă pentru petrecerea timpului liber, ceea ce poate contribui la creșterea nivelului calității vieții locuitorilor municipiului în această perioadă dificilă. Pe termen lung, modernizarea bazei sportive mai poate aduce și alte beneficii majore pentru Municipiul Onești, cum ar fi organizarea de competiții sportive, care vor crește popularitatea atletismului printre locuitori și dezvoltarea atracției turistice, prin interconectarea activităților recreative care se pot desfășura în cadrul bazei sportive cu agroturismul. Scopul final este acela de a atrage cât mai mulți oneșteni în mișcarea sportivă individuală în aer liber și revigorarea activităților sportive, sportul fiind o componentă vitală în sănătatea și calitatea vieții noastre. Numărul oneștenilor care practică constant atletismul este în creștere de la an la an și necesitatea de condiții decente pentru practicarea acestui sport individual în aer liber este din ce în ce mai stringentă, mai ales în această perioadă în care activitățile sportive individuale în aer liber reprezintă singura modalitate de a ne menține condiția fizică și implicit sănătatea. Conștientizăm că modernizarea bazei sportive este un proiect de amploare care necesită resurse financiare importante, însă beneficiile pentru toți oneștenii sunt de necontestat. Astfel, pentru început, noi, iubitorii de atletism și alte activități sportive individuale în aer liber din Municipiul Onești, vă solicităm să asigurați iluminarea pistei de atletism din municipiu pentru a putea continua practicarea acestor sporturi chiar și în timpul sezonului rece. Costul lucrărilor pentru iluminatul pistei de atletism este unul infim. Așadar reprezintă o investiție minimă care aduce beneficii imediate comunității, iar timpul de execuție ar trebui să fie extrem de scurt, având în vedere că pista a fost cândva iluminată și încă există stâlpii pe care să poată fi montate becuri. Ștrandul municipal, modernizat în urmă cu ceva ani, beneficiază de instalație de iluminat nocturn, chiar și pe timpul iernii, când, evident, nu se mai poate folosi. Nu este un lucru firesc ca ștrandul să fie iluminat pe timp de iarnă, cand este scoz din uz, iar pista de atletism, care este ”călcată” tot timpul anului, să nu fie iluminată. Comunitatea pe care o veți administra, pe durata celui de-al doilea mandat, merită toată atenția dumneavoastră și avem încredere că i-o veți acorda! Semnează: Iubitorii de atletism și alte activități sportive din Municipiul Onești și împrejurimi

În momentul de față, spre deosebire de alte orașe sau comune, ședințele Consiliului Local Oradea nu sunt transmise în mediul online. Avem nevoie de acest lucru, pentru ca cetățenii Municipiului Oradea să poată afla proiectele dezbătute și hotărârile luate, de către consilierii Municipiului Oradea dar și modul în care votează consilierii fiecărui partid politic. Fie că votează un proiect, bugetul sau schimbarea organigramei, cetățenii acestui oraș trebuie să fie la informați cu privire la ce se întâmplă în consiliulul local și cum sunt reprezentați de cei pe care i-au ales, peste 70 de mii de orădeni. Ne dorim să știm care sunt viitoarele proiecte ale orașului dar și cum votează aleșii locali.

Documentele din Arhivele Naționale sunt mai vechi de 100 de ani și hârtia se fărâmițează, cerneala se estompează, se șterge treptat și riscăm să pierdem acte valoroase pentru viitorul României dacă nu SE DIGITALIZEAZĂ DOCUMENTELE DIN ARHIVELE NAȚIONALE. Ungaria are arhivele pe microfilme încă din iulie 1962.

În decembrie și din păcate doar atunci, o mare parte din opinia publică sesizează din nou faptul că dosarele istorice, printre care Dosarul Revoluției, nu au fost soluționate, deși iată că au trecut 31 de ani de la masacrul din 1989 orchestrat de comuniști și de eșalonul doi de comuniști care se intitulau după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu drept feseniști, moment în care au preluat puterea în frunte cu Ion Iliescu (fost membru de marcă al PCR). Datorită Asociației "21 Decembrie 1989", condusă de Doru Mărieș, CEDO a cerut explicit României, în mai multe rânduri, să soluționeze rapid dosarele penale care privesc victimele din Decembrie 1989, conexate în "Dosarul Revoluției". Totodată, CEDO a decis că faptele comise de Ion Iliescu și camarila sa nu se pot prescrie. Întrucât justiția se mișcă în continuare cu lentoare vădită, considerăm că o minimă reparație morală ar fi reprezentată de retragerea certificatului de Revoluționar cu Merite Deosebite al inculpatului pentru crime împotriva umanității Ion Iliescu. Ion Iliescu este judecat pentru peste o mie de crime care s-au comis după fuga dictatorului Nicolae Ceaușescu, atunci când eșalonul doi de comuniști a preluat puterea.

Abandonul și nesterilizarea câinilor cu stăpân este inuman și ilegal, iar singura soluție de a preveni aceste tragedii este sterilizarea (castrarea). Vrem o țară civilizată, în care drepturile animalelor sunt respectate, iar autoritățile aplică legile cu privire la protecția animalelor, iar nerespectarea legii este sancționată corespunzător.

Se apropie alegerile parlamentare din 6 decembrie. În Scrisoare sunt enumerate cinci măsuri concrete menite să reformeze sistemul corupt care, în ultimii 30 de ani, a permis unei armate de impostori să pună stăpânire pe România. Ea somează pe viitorii candidați la parlamentare să-și manifeste în mod explicit pe platformele-program dorința de a se curăța, din interiorul partidelor, de impostură. Scrisoarea a fost semnată până acum de: Radu Cornel Andreica, consilier juridic, Consiliul Civic Local Cluj Alexander Baumgarten, istoric al filosofiei, profesor, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca Ioana Bican, profesor univ., Universitatea Babeș-Bolyai Ana Blandiana, scriitor Lidia Bodea, director Editura Humanitas Florin George Călian, cercetător ştiinţific, Centrul de Cercetare Ecumenică Sibiu. Alexandru Călinescu, profesor universitar emerit, Universitatea „Al.I.Cuza“ Iași, scriitor Mircea Cărtărescu, scriitor, profesor Universitatea București Doru Căstăian, profesor de la filosofie şi ştiinte socio-umane la Liceul de Arte Dimitrie Cuclin“ Galaţi, Colegiul Naţional „Vasile Alecsandri“ Galaţi şi profesor asociat la Facultatea de Istorie, Filosofie şi Teologie din cadrul UDJ Galaţi Carmen Chifiriuc, profesor, Universitatea București Melania Cincea, jurnalist Cătălin Cioabă, lector dr., Universitatea București Ciprian Ciocan, Fundația Comunitară Sibiu Romanița Constantinescu, conf. univ.dr., Universitatea din București, Universitatea din Heidelberg Robert Coravu, lector dr., Universitatea București Prof. Univ. Dr. Ioana Crăciun-Fischer, Universitatea din București Gabriela Creția, profesor emerit, Universitatea București Anca Dan, cercetător la Centrul Naţional de Cercetare Ştiinţifică, Franţa Cristi Danileț, judecător, Asociația „VedemJust“ Ștefan-Marius Deaconu, doctorand, Universitatea din București; secretar general și reprezentant al studenților în Consiliul de Etică și Management Universitar (CEMU) Oana Gheorghiu, Asociația „Dăruiește Viață“ Stere Gulea, regizor, scenarist, profesor emerit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale“ Dana Jalobeanu, conferențiar Universitatea București Gabriel Liiceanu, scriitor, profesor emerit, Universitatea București Răzvan Luscov, arhitect, profesor Universitatea de arhitectură și urbanism „Ion Mincu“, București Mihai Maci, lector, Universitatea din Oradea Liviu Marin, profesor, Universitatea București Diana Mărgărit, conferențiar, Facultatea de Filosofie și Științe Social-Politice, Universitatea Al.I. Cuza – Iași Mircea Mihăieș, profesor, Universitatea de Vest, Timișoara Ciprian Mihali, profesor, Universitatea Babes-Bolyai Cluj-Napoca Dan C. Mihăilescu, critic literar Mihaela Miroiu, prof. univ. dr. SNSPA Germina Nagâț, cercetător științific, CNSAS Alexandru Nicolae, conferențiar universitar, lingvist Horia-Șerban Onița, președinte al Alianței Naționale a Organizațiilor Studențești din România Ioana Pârvulescu, scriitor, profesor Universitatea București Andrei Pleșu, scriitor Iosif Pop, economist, inițiator al Consiliul Civic Local Cluj-Napoca Marian Popescu, profesor universitar, reprezentant al MEN la Consiliul Europei/ETINED, membru al Board-ului IRAFPA (Institutul de Cercetare și Acțiune pentru Frauda și Plagiatul Academic, Geneva) Cristian Preda, decan, Facultatea de Științe Politice, Universitatea București Raluca Prună, jurist Tania Radu, critic literar și jurnalist Antoaneta Sabău, filolog, cercetător științific, Centrul de Cercetare Ecumenică, Sibiu Tiberiu Sava, Cercetator stiintific IFIN-HH Ana-Sorana Scutelnicu, profesor, voluntar în cadrul organizației „Voci pentru Democrație și Justiție“ Iulia Stanciu – arhitect, profesor Universitatea de arhitectură și urbanism „Ion Mincu“, București Ioan Stanomir, scriitor, profesor Universitatea din București Gabriela Tabacu, arhitect, profesor Universitatea de arhitectură și urbanism „Ion Mincu“, București Vladimir Tismaneanu, profesor, Universitatea Maryland, SUA Virgiliu Țârău, profesor, Universitatea Babeș-Bolyai Carmen Uscatu, Asociația „Dăruiește Viață“ Radu Vancu, scriitor, profesor Universitatea „Lucian Blaga“ Sibiu Catalin Vasilescu, profesor, Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila“, București Alfred Vespremeanu-Stroe, profesor, Universitatea București Marian Voicu, realizator TVR Smaranda Vultur, scriitoare, conferenţiar universitar Vlad Zografi, scriitor Marian Zulean, profesor, Universitatea București Forma completă a Scrisorii deschise: https://www.contributors.ro/cine-ne-apara-de-urmatoarea-ordonanta-13/