-

Ambrozia, prin efectele pe care le are asupra unui număr tot mai mare de persoane, reprezintă o reală problemă de sănătate publică. Cerem măsuri active pentru evitarea instalării și răspândirii buruienii ambrozia pe terenurile intravilane sau extravilane, indiferent de forma de proprietate a acestor terenuri, iar în cazul prezenței acesteia, măsuri active pentru eliminarea ei. 𝐒𝐢𝐦𝐩𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫/𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐚𝐦𝐛𝐫𝐨𝐳𝐢𝐞 𝐍𝐔 𝐄𝐒𝐓𝐄 𝐒𝐔𝐅𝐈𝐂𝐈𝐄𝐍𝐓𝐀 !

Un registru al pacienţilor cu boli care sunt cauzate sau agravate de poluare ar asigura un acces mai rapid la un diagnostic corect şi la tratamentul necesar. Medicii specialişti susţin că un registru de acest fel i-ar ajuta în gestionarea bolilor determinate de acest factor periculos. Astfel vorbim de mai puţină suferinţă şi o calitate a vieţii mai bună.

Vedem azi foarte bine că toaletarile excesive, abuzive, pe care le aplica administrația locală arborilor nu ajută la prevenirea ruperilor și căderilor de arbori, ci le favorizează. Toți arborii rupți sau căzuți azi au "beneficiat" de aceste toaletări neprofesioniste, ani la rând. Toaletările excesive, așa cum au fost făcute până în prezent, sunt debilitante pentru arbori și periculoase, prin potențialele lor efecte, pentru oameni. Puneți oamenii și arborii în siguranță! 1. Interveniți în coronamentul arborilor NUMAI conform recomandărilor specialiștilor cu competente recunoscute în arboricultura și instruiți personalul în conformitate cu aceste recomandari. Nu mai mutilați arborii prin toaletari excesive in stilul "cuier"! Le slabiti astfel rezistenta și favorizați accidentele! 2. Scoateți folia criminală, impermeabila, de la baza arborilor din aliniamente (acea folie de la baza tarcurilor de panseluțe din jurul arborilor). Aceasta folie criminală ucide arborii, sufocandu-i. Arborele nu mai poate beneficia de resurse vitale precum apa și oxigenul. Arborii vor începe sa se usuce, crescând riscul de cădere și pericol pentru bunuri și oameni. 3. Nu mai tăiați rădăcinile arborilor când executați lucrări de utilitate publica (precum atunci când săpați șanțuri ptr a înlocui conducte și secționati fără milă și discernământ radacinile arborilor, cu grave consecinte in viitor pentru stabilitatea arborilor și siguranța oamenilor). 4. Inventariati toți arborii din municipiu, sub coordonarea specialiștilor arboricultori, și creați un Registru Verde Digital pentru a ști în orice moment starea de sănătate a unui arbore, intervențiile efectuate și cele ce vor fi necesare în viitor, precum și orice alte informații relevante despre starea arborilor.

Ar trebui sa se alature toti oamenii care s-au saturat de tratamentul inegal cand este vorba de o criza. Ar trebui sa punem intrebarea de ce nu suporta si institutiile finaciare consecintele crizelor ? Este corect ca bancile sa faca profit in aceste vremuri grele pentru toata lumea ?

Clujul este un oraș cultural prin tradiție și suntem mândri de asta. Avem zeci de instituții de cultură și peste 1000 de organizații și firme care produc mii de evenimente culturale pe an. În termeni de ofertă culturală, orașul nostru se aliniază din ce în ce mai mult la orașele europene. Totuși, pe lângă lărgirea binevenită a ofertei de produse culturale - aduse la Cluj într-o cheie antreprenorială și în logica pieței, avem, din păcate, și reversul medaliei: scăderea alarmantă a producției culturale locale. Un număr îngrijorător de locuri de producție culturală se află acum într-o situație critică, iar în ultimii ani multe s-au și închis, mai ales din cele care puneau în valoare procesul pe lângă produsul cultural - generând modele de organizare socială alternative și fiind active pe parcursul întregului unui an, construind relații constante cu publicul, și în comunitatea locală. Acest sector, care se manifestă de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunității noastre, tinzând spre o societate echilibrată și reprezentativă pentru toate categoriile sociale. Cu toate că dezvoltarea economică a orașului pare să fie în creștere, azi, la Cluj-Napoca, cultura și implicit artiștii, producătorii și spațiile care o susțin sunt într-o situație din ce în ce mai precară. Marea majoritate a organizațiilor culturale existente se află permanent la limita supraviețuirii în absența unor structuri solide de infrastructură și finanțare locală, iar sectorul cultural suferă constant pierderi, unele recente precum închiderea unor spații precum Fabrica de Pensule și ZUG.zone. Semnalăm cu îngrijorare faptul că dimensiunea socială a producției culturale locale nu poate fi suplinită de dimensiunea economică a culturii. Riscăm să pierdem tocmai procesele producției culturale locale care ne dau șansa să ne redefinim apartenențele la multiplele noastre comunități și apartenența la oraș. Or, neglijând producția propriilor sale identități culturale, Clujul ajunge să își piardă nu doar unicitatea culturală născută din diversitate, dar și coeziunea comunităților sale. Pledăm deci pentru elaborarea, asumarea și implementarea unei viziuni ample care să-și asume în mod real rolul esențial al culturii în societate: un loc de întâlnire și cunoaștere/dezvoltare a diverselor comunități. Semnatari: Diana Aldea, Centrul de Creație Maidan Zenkő Bogdán, producător independent, Universal Pleasure Factory Miki Braniște, manager cultural, ColectivA Simina Corlat, Asociația LaPătrat Alexandra Felseghi, dramaturg Andreea Iacob, Asociația Create.Act.Enjoy Levente Imecs-Magdó, președinte, Asociația Váróterem Projekt Petro Ionescu, Reactor de creație și experiment Csongor Köllő, președinte, Asociația Teatrală Shoshin Csilla Könczei, președinte, Fundația Tranzit Diana Moga, manager cultural Noémi Magyari, Fundația Tranzit Lorand Maxim, Fundația Tranzit & Asociația Reciproca Filip Odangiu, profesor de actorie Miruna Runcan, critic de teatru Monica Sebestyen, președinte, Asociația ARTA în dialog / Cinema ARTA Ioana Sileanu, dramaturg István Szakáts, președinte, Fundația AltArt Helga Thies, ArtCrawl Cluj Doru Taloș, Reactor de creație și experiment Oana Mardare, Reactor de creație și experiment

Riscul de accidentare rutieră a copiilor care frecventează parcul de joacă este tot mai mare , existând situații în care s-a evitat la limită producerea unor tragedii. Propun luarea acestor măsuri pentru a crește siguranța copiilor noștri în zona parcului de joacă. Este timpul să prevenim! Implică-te și tu!

Avem nevoie de tine pentru a clădi o comunitate mai bună, mai tolerantă, mai conștientă de realitatea persoanelor cu dizabilități  mai dornică să elimine barierele văzute și nevăzute dintre copiii tipici și cei speciali. Imaginează-ți că acest loc de joacă e primul instrument de integrare socială între copii cu nevoi speciale și cei tipici. Cu un design atractiv și accesibil tuturor copiilor, spațiul devine un mediu perfect al incluziunii prin joacă, al eliminării discriminării și creează premisele formării atitudinii civice prin toleranță și deschidere față de toți membrii comunității.

Domnul Dan Macovei este unul din cei mai îndrăgiți profesori din liceu. Fără el orele de logică, psihologie, antreprenorială și filosofie nu ar mai fi la fel.

Un elev din învățământul pentru minorități învață la școală toate materiile (mai puțin limba română) în limba maternă conform art 45 aliniatul (1) din LEGEA educației naționale nr. 1 din 5 ianuarie 2011. Fac aceleași 35 h/săpt, la nivelul clasei a VII-a spre exemplu, exact ca si minoritatea maghiară. Totuși, restul minorităților sunt discriminați de M.E și par a fi neimportanți find obligați să dea proba la limba română exact ca și majoritarii, etnicii români, care fac toate materiile în limba română, exersând-o astfel mai mult iar în plus curricula pentru predarea în limba română are în medie cu 6- 7 ore mai puțin pe săptămână decât cea în limba minorităților, deci elevii români au mai mult timp liber pentru relaxare sau studiu suplimentar și mai puțin stres la școală. Mai mult, toți elevii absolvenți de clasa a 8-a de la minorități, susțin 3 probe la E.N, adică și proba de limba și literatura Maternă care este la fel de complexă ca cea la limba Română!!!

Peste tot în Europa constatăm că populația este în scădere. Tendințele demografice sunt alarmante la nivel european: constatăm un continent din ce în ce mai îmbătrânit, cu natalitate în scădere, iar pe termen lung, temerile că Europa va ajunge un continent depopulat sunt din ce în ce mai mari. În România, cifrele sunt și mai îngrijorătoare. În anul 2021, în România s-au născut aproximativ 180.000 de copii, cel mai mic număr de nașteri din ultimii 100 de ani. În tot acest timp, Guvernul, deși în mare parte format sau condus de un partid de stânga, nu a dat semne că înțelege aceste provocări demografice și nevoia de a asigura o certitudine și perspective sociale clare noilor generații. Deși fonduri europene au existat din belșug, nu au fost utilizate pentru a popula satele, comunele, orașele și a crește natalitatea. Mai degrabă au fost folosite în programe de investiții precum „Anghel Saligny”, supranumit „PNDL 3”, program național de dezvoltare locală, a cărei proaste administrări și lipsă de criterii clare duce la tragedii precum podul prăbușit din județul Neamț la doar câteva luni de la reabilitare. Mai jos am să vă las o serie de trei soluții simple pentru creșterea natalității în România: 1. Acordarea unor vouchere/tichete cadou în valoare de 2000 lei pentru achiziționarea de pătuț, cărucior, scaun de mașină omologat și testat pentru fiecare copil care se naște în România și are cetățenie română; 2. Alocația copilului să fie primită și pentru luna în care acesta s-a născut. În acest moment copilul nou-născut, indiferent că a venit pe lume în data de 1 sau pe data de 30 ale lunii, nu primește alocația pentru luna respectivă; 3. Simplificarea procesului de primire a alocației și a indemnizației de creștere a copilului. Aceste doua procese durează, de la o lună până la trei chiar patru luni pentru indemnizația de crestere. Vreme în care copilul și familia au nevoie cel ma mult de acești bani. Soluția este foarte simplă: în momentul în care parintele a depus actele pentru certificatul de naștere, să depună și cererea pentru alocație, fară să mai treacă iar prin același proces a doua oară. Acestea sunt doar câteva soluții de bun simț pe care Guvernul ar putea să le introducă, fără prea mari dureri de cap având în vedere că alte programe merg foarte bine, prima casă, programul rabla, vouchere pentru electrocasnice și poate chiar viitorul program de împrumut pentru organizarea nunților și a botezurilor.

Considerăm că schimbările ce doresc a fi aplicate anul viitor sunt destul de drastice, iar eliminarea mediei gimnaziale din nota finală a EN nu va fi bine venită în rândul elevilor deoarece modificarea totală a anului școlar va fi mult prea grăbită și dificilă. Principala noastră intenție este creșterea dorinței copiilor din România de a învăța și, eventual, de a-și crea un viitor plăcut, însă aceste lucruri nu sunt ușor de realizat atunci când în întreaga țară, oboseala, anxietatea, chiar și depresia în rândul adolescenților este într-o continuă dezvoltare, unul dintre factorii principali fiind Sistemul de Învățământ.