S-a ajuns la 100 semnături
Către: Camera Deputaților
Pune STOP alienării parentale!
Unul dintre motivele pentru care alienarea parentală continuă să ia amploare în România este lipsa de interes a parlamentarilor! Proiectul de lege, care modifica Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, a trecut de Senat în luna noiembrie a anului trecut, dar este blocat la Camera Deputaților!
Alienarea parentală (Înstrăinarea părintească), care nu este altceva decât împiedicarea sau distrugerea, fără motiv, de cele mai multe ori, pe fondul unui divorț, a relației pe care copilul o are cu celălalt părinte va fi considerată formă a violenței psihologice, iar existența ei va avea o serie de urmări juridice, în cazul în care proiectul de lege va obține votul parlamentarilor.
Proiectul de lege care modifica Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului a fost adoptat tacit la Senat, deoarece nu a fost dezbătut și votat în termenul legal. Acesta ar fi trebuit să ajungă la votul decisiv în Camera Deputaților, însă parlamentarii nu par să îl considere o prioritate.
Dacă proiectul va deveni lege, existența înstrăinării părintești va avea impact asupra stabilirii exercitării exclusive a autorității părintești sau asupra deciziei de stabilire a domiciliului unui copil la locuința unuia dintre părinți.
Alienarea parentală (Înstrăinarea părintească), care nu este altceva decât împiedicarea sau distrugerea, fără motiv, de cele mai multe ori, pe fondul unui divorț, a relației pe care copilul o are cu celălalt părinte va fi considerată formă a violenței psihologice, iar existența ei va avea o serie de urmări juridice, în cazul în care proiectul de lege va obține votul parlamentarilor.
Proiectul de lege care modifica Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului a fost adoptat tacit la Senat, deoarece nu a fost dezbătut și votat în termenul legal. Acesta ar fi trebuit să ajungă la votul decisiv în Camera Deputaților, însă parlamentarii nu par să îl considere o prioritate.
Dacă proiectul va deveni lege, existența înstrăinării părintești va avea impact asupra stabilirii exercitării exclusive a autorității părintești sau asupra deciziei de stabilire a domiciliului unui copil la locuința unuia dintre părinți.
De ce este important?
După cum este definită în proiect, înstrăinarea părintească reprezintă o formă a violenței psihologice, prin care unul dintre părinți, în mod intenționat, urmărit sau asumat, generează sau acceptă și folosește o situație în care copilul ajunge să manifeste reținere sau ostilitate (nejustificate sau disproporționate) față de celălalt părinte.
Reținerea pe care o manifestă un copil reprezintă, potrivit inițiatorilor, înfrânarea sentimentelor naturale de afecțiune pe care copilul le simte față de părintele înstrăinat, dar și înfrânarea dorințelor sale de a petrece timp alături de acesta, de a comunica cu el și altele, în timp ce ostilitatea nu este altceva decât manifestarea unor sentimente de dispreț și/sau dușmănie față de părintele înstrăinat.
Înstrăinarea părintească va putea fi constatată doar de o instanță de judecată, ce va lua în considerare cu prioritate interesul superior al copilului.
Stabilirea existenței unei situații de înstrăinare părintească va avea și o serie de efecte juridice. Printre altele, existența acestei situații va fi avută în vedere atunci când se face analiza generală a interesului superior al copilului, la stabilirea exercitării exclusive a autorității părintești, la stabilirea locuinței copilului la domiciliul unuia dintre părinți și la stabilirea modului în care se vor desfășura relațiile personale ale copilului cu părintele la care nu locuiește.
Potrivit proiectului de lege, înstrăinarea părintească va crea prezumția simplă că este în interesul copilului ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către părintele înstrăinat, ca urmare a violenței psihologice la care părintele care înstrăinează și-a supus copilul. În plus, în astfel de situații, din motivele amintite, înstrăinarea părintească va putea înclina balanța către stabilirea locuinței copilului la părintele înstrăinat.
Atunci când locuința va fi stabilită, totuși, la părintele care înstrăinează, judecătorii vor trebui să decidă aplicarea mai multor măsuri de remediere a înstrăinării părintești, printre care și:
-fixarea unui program amplu de relații personale între părintele înstrăinat și copil, astfel încât să fie descurajate eventualele acțiuni suplimentare de înstrăinare părintească;
-stabilirea unor penalități financiare semnificative pentru părintele care înstrăinează, -în cazul nerespectării programului de relații personale;
-stabilirea unor ședințe de consiliere psihologică pentru copil și părintele înstrăinat.
Proiectul de lege poate fi lecturat integral aici:
https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20151
Reținerea pe care o manifestă un copil reprezintă, potrivit inițiatorilor, înfrânarea sentimentelor naturale de afecțiune pe care copilul le simte față de părintele înstrăinat, dar și înfrânarea dorințelor sale de a petrece timp alături de acesta, de a comunica cu el și altele, în timp ce ostilitatea nu este altceva decât manifestarea unor sentimente de dispreț și/sau dușmănie față de părintele înstrăinat.
Înstrăinarea părintească va putea fi constatată doar de o instanță de judecată, ce va lua în considerare cu prioritate interesul superior al copilului.
Stabilirea existenței unei situații de înstrăinare părintească va avea și o serie de efecte juridice. Printre altele, existența acestei situații va fi avută în vedere atunci când se face analiza generală a interesului superior al copilului, la stabilirea exercitării exclusive a autorității părintești, la stabilirea locuinței copilului la domiciliul unuia dintre părinți și la stabilirea modului în care se vor desfășura relațiile personale ale copilului cu părintele la care nu locuiește.
Potrivit proiectului de lege, înstrăinarea părintească va crea prezumția simplă că este în interesul copilului ca autoritatea părintească să fie exercitată exclusiv de către părintele înstrăinat, ca urmare a violenței psihologice la care părintele care înstrăinează și-a supus copilul. În plus, în astfel de situații, din motivele amintite, înstrăinarea părintească va putea înclina balanța către stabilirea locuinței copilului la părintele înstrăinat.
Atunci când locuința va fi stabilită, totuși, la părintele care înstrăinează, judecătorii vor trebui să decidă aplicarea mai multor măsuri de remediere a înstrăinării părintești, printre care și:
-fixarea unui program amplu de relații personale între părintele înstrăinat și copil, astfel încât să fie descurajate eventualele acțiuni suplimentare de înstrăinare părintească;
-stabilirea unor penalități financiare semnificative pentru părintele care înstrăinează, -în cazul nerespectării programului de relații personale;
-stabilirea unor ședințe de consiliere psihologică pentru copil și părintele înstrăinat.
Proiectul de lege poate fi lecturat integral aici:
https://www.cdep.ro/pls/proiecte/upl_pck2015.proiect?idp=20151
Cum va fi inmânată
• Grupurilor parlamentare din Camera Deputaților
• Parlamentarilor independenți
• Biroului Permanent al Camerei Deputaților