Știu că poți fi și tu în situația mea. Locuiesc și în România și în Moldova, am activități și membri ai familie în ambele țări. Da, am cetățenie dublă și pot să trec frontieră în aceste zile de stare de urgență, dar ce folos, dacă sunt impusă să stau de fiecare dată 14 zile în izolare, într-o țară apoi în alta la întoarcere. Nu îmi pot gestiona afacerile și treburile personale urgente. Sunt studenți care nu au acces la lucrurile proprii rămase în camine sau locuințele din România, sunt muncitori care nu se pot întoarce la lucru, sunt membri ai familiei blocați în țări diferite. Așa se face că viața noastră este în două țări și acum suntem privați de dreptul de a ne mișca, de a munci , de a avea acces la servicii de sănătate. Am fost puși toți în aceeași oală fără să se țină cont de cât de mult ni se complică viața celor care locuim, muncim și avem membri ai familiei în două țări. În plus România și Moldova au cam aceeași situație epidimiologică și prea multe legături care au fost brusc întrerupte și noi nu am fost pregătiți pentru astfel de schimbări.

Mii de navigatori și personal auxiliar nave sunt blocați de luni de zile la bordul navelor sau acasă, fără contract, salariu și posibilități de întreținere a nivelului de trai.

Pentru că mai ales copiii fac prea puțin sport și trebuie încurajați nu descurajați. Pentru că spațiile dedicate mersului cu bicicleta, rolele, skateboard-ul sunt puține și de cele mai multe ori necesită deplasarea copilului pe distante mari. Pentru că suntem o generație care a crescut pe bicicletă "în fața blocului" fără accidente și incidente. Pentru că din punct de vedere rutier trăim într-o țară periculoasă și prefer să-mi știu copilul cu bicicleta în parc și nu pe trotuarul unei străzi. Pentru că cei care se deplasează pe role sunt considerati pietoni conform Codului Rutier Român (SECTIUNEA a 3-a, Articolul 72).

Parcul Politehnica, cu o suprafață de 60 Ha, a reprezentat și reprezintă singura zonă verde la care are acces pietonal o populație de peste 170.000 locuitori, vârstnici, copii și tineri deopotrivă, din zonele menționate anterior. Accesul pietonal în acest parc nu a fost niciodată restricționat terțelor persoane, pentru activități de recreere. Conform regulamentului de ordine interioară a UPB, scriptic, accesul este în continuare permis. În realitate este restrictionat! Solicităm: 1. accesul liber în interiorul parcului UPB: pietonal și cu orice alt mijloc de deplasare nemotorizat; 2. accesul liber cu animale de companie; 3. solicităm sprijinul Primăriei Sect 6 pentru montarea dispozitivelor/dozatoarelor de pungi pentru igienice pentru animale; 4. asigurarea salubrității întregului parc UPB, susținută de la bugetul Primăriei Sect 6. Nu ne furați dreptul la natură!

Pe 15 mai se va ridica starea de urgență și locuitorii Bucureștiului vor începe să circule mai frecvent ca în ultimele 2 luni, fiind în același timp obligați să păstreze distanța fizică în trafic. STB va pune în uz toată flota de autovehicule, aceasta riscând însă să rămână blocată în trafic, expunând pasagerii, cu fiecare minut în plus petrecut între stații, la riscul îmbolnăvirii. Bucureștiul este un oraș cu un trafic infernal și unul dintre cele mai congestionate orașe ale Europei. Bucureștiul are probleme semnificative de poluare a aerului, motiv pentru care România a și fost sancționată recent de Curtea de Justiție a Uniunii Europene. Poluarea aerului pare a avea un rol în răspândirea Coronavirusului[1], Pietonii nu vor avea loc să practice distanțarea fizică și să-și ia măsurile necesare de siguranță, câtă vreme multe trotuare sunt parțial sau uneori chiar total ocupate de autoturisme parcate. Marile orașe ale Europei iau, sau au luat deja măsuri pentru a ajuta locuitorii să se deplaseze, facilitând mersul pe jos și transportul alternativ prin intervenții la nivelul infrastructurii (Roma construiește 150 km de benzi pentru biciclete, Parisul 650 km)[2]. Transportul alternativ este ideal, în măsura în care permite o reală distanțare fizică în trafic, fiind recomandat chiar de către Organizația Mondială a Sănătății[3]. București are restanțe grave în ceea ce privește implementarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD), [1] https://www.theguardian.com/environment/2020/apr/21/preliminary-study-links-air-pollution-to-coronavirus-deaths-in-england , https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/alianta-mortala-dintre-poluare-si-pandemie-capacitatea-coronavirusului-de-a-ucide-este-amplificata-de-aerul-poluat-1294762 [2] https://www.agerpres.ro/mondorama/2020/05/01/belgia-centrul-orasului-bruxelles-va-deveni-zona-pietonala-si-de-biciclisti-pentru-cel-putin-trei-luni--497185 , https://www.green-report.ro/milano-dupa-carantina-fara-masini/ , https://www.rfi.ro/special-paris-120767-franta-mersul-cu-bicicleta-solutia-promovata-de-guvern-pentru-dupa-iesirea-din , https://www.theguardian.com/world/2020/apr/11/world-cities-turn-their-streets-over-to-walkers-and-cyclists, https://newmobility.news/2020/05/11/rome-is-getting-ready-for-bikes-romans-surely-not/ https://cities-today.com/paris-to-create-650-kilometres-of-new-cycleways/ [3] https://who.canto.global/pdfviewer/viewer/viewer.html?share=share%2Calbum%2CU6GDM&column=document&id=q3v02qdsh114763ffe3apo4s2p&suffix=pdf

Actuala pandemie, care a impus decizii excepţionale timp de mai multe săptămâni în toată lumea, a obligat autorităţile tuturor ţărilor să redirecţioneze sume importante de bani către sănătate. De asemenea, blocarea sau reducerea activităților au afectat bugetele majorității salariaţilor. În condiţiile în care nu se întrevăd soluţii pentru reluarea firească a activităţilor economice, probabil este greu de estimat care vor fi efectele economice pe termen lung. Acesta este motivul pentru care multe dintre autorităţile europene au anunţat măsuri suplimentare de încurajare a deplasărilor cu bicicleta, ca răspuns la actuala situaţie: reluarea activităţilor economice impune deplasarea persoanelor, însă este necesară continuarea regulilor de distanţare fizică/socială. Tocmai de aceea este nevoie ca autorităţile locale să asigure condiţii optime de deplasare pentru locuitori. În condiţiile în care niciun oraş din lume nu are o reţea stradală care să permită deplasarea tuturor locuitorilor cu autoturismul, iar transportul public este evitat din cauza imposibilităţii păstrării distanţei recomandate între călători, este nevoie ca autorităţile să încurajeze modurile de deplasare nemotorizate. Insă, fără a înţelege care sunt nevoile utilizatorilor, administraţiile publice din România vor continua să irosească fonduri pe o infrastructură nefuncţională. Adoptarea Normativului in procedură de urgenţă poate pune în valoare avantajele utilizării bicicletei, aplicabile în această perioadă: - distanţare fizică / socială în condiţiile necesităţii începerii activităţilor economice - dezvoltarea unei infrastructuri de sute de ori mai ieftin decât cea rutieră (pentru acelaşi volum de trafic) - costuri scăzute pentru utilizatori (faţă de deplasarea motorizată) - menţinerea unui nivel al calităţii aerului sub limita periculoasă pentru sănătatea umană - creşterea eficienţei utilizării spaţiului stradal (știindu-se faptul că reţeaua stradală nu are cum să permită circulaţia tuturor cu autoturismele, iar capacitatea spaţiilor de parcare este mult sub nevoi, lucru cunoscut dinaintea pandemiei) - eliminarea stresului şi îmbunătățirea stării de sănătate. Petiţia transmisă autorităţilor poate fi citită aici: https://docs.google.com/document/d/1ZTNMi29QXtEORjZZOHx6kN8FKj7wdjp68SvtbP-n93Y/edit?usp=sharing

De ce contează pentru admiterea la anumite facultăți o probă care nu spune nimic despre competențele care mă fac pe mine un cetățean, un viitor angajat sau un om valoros? Din ce motiv un examen standardizat, axat pe competența memorării, poate fi ridicat pe un piedestal și numit în mod aproape artistic ”Examenul Maturității”? Cum se justifică lunile de pregătire, anii de învățat la clasă, banii investiți în manuale și, pentru un număr covârșitor de elevi, cei investiți în orele de pregătire particulară? De ce atât de multe visuri, speranțe, temeri, luni și energii creatoare sunt irosite pentru o piatră de hotar atât de mută și de trunchiată, care nu doar că nu ne responsabilizează, dar nici nu ține cont de munca reală depusă în patru ani de liceu?

Suntem de acord că un oraș se dezvoltă doar prin investiții. Suntem de acord că investițiile necesită, de multe ori, împrumuturi. Nu putem fi, însă, de acord cu cheltuirea unor sume uriașe, care vor îndatora orasul pe mulți ani, pentru rezultate minuscule. Cheltuirea a 1,2 milioane de euro (în realitate, cheltuiala va fi cel puțin dublă, ca urmare a dobânzilor pe care le va plăti orașul in următorii 30 de ani) pentru obținerea a 30 de locuri de parcare e o dovadă a risipirii inutilă a banului public. Nimic nu justifică o astfel de cheltuială, iar rezultatul obținut e fără importanță. Suntem de acord că Deva are nevoie de parcări. Suntem de acord că Deva are nevoie de împrumuturi. Dar nu putem fi de acord cu o astfel de cheltuială, care va rămâne pe umerii copiilor noștri să o plătească. Hai să cerem primarului să renunțe la acest proiect! Semnează și distribuie să semneze și alții! Vocea noastră contează!

Râul Olt și lunca acestuia au fost distruse de la Câineni până jos, în proximitatea Luncii Dunării, la Izbiceni. Comuniștii nici nu au luat în considerare impactul de mediu al succesiunii de baraje și lacuri false, de acumulare, care au înlocuit cursul râului și lunca acestuia. Nici nu au luat în considerare să lase măcar un eșantion peisagistic/ecologic, pentru generațiile următoare. Dar a venit Revoluția și nu au apucat să-și perfecteze campania de exterminare a Oltului. A mai scăpat un eșantion în zona pasului Turnu Roșu, atacat acum de Hidroelectrica. Defileul Oltului este singurul loc în care un râu a reușit să taie transversal Carpații dintr-o parte în cealaltă, de la Dunăre lângă Bratislava până la Dunăre la Porțile de Fier. Oltul la Cozia, zugrăvit de Grigore Alexandrescu și de Geo Bogza, nu mai există, a fost înlocuit cu niște lacuri de acumulare. Dar mai avem Oltul la Turnu Roșu, mai avem acest eșantion din spectacolul naturii, un peisaj de referință pentru întreaga Europă, pictat de Franz Neuhauser încă înainte de formarea statului român. Distrugerea lui, doar ca să terminăm un proiect ceaușist, ar reprezenta un act absolut reprobabil, o pată pe imaginea Românie și o încălcare multiplă și gravă a legislației comunitare. Hidroelectrica vrea să înlocuiască cursul viu și pitoresc al Oltului cu două anoste lacuri de acumulare. Când construiești un baraj pe un râu, îi iei elementul esențial al său, curgerea sa. Culmea este că un sit Natura 2000 a fost declarat exact, strict pentru cursurile de apă de aici, strict pentru a proteja sectoarele din râul Olt care au scăpat în acea zonă (plus doi afluenți). Iar cel mai important sector de Olt al acestui sit este fix cel care este vizat spre distrugere totală de către acest proiect hidroenergetic. Hiroelectrica a depus un ”studiu” de evaluare adecvată care ignoră această afectare extrem de gravă a însăși integrității ariei protejate! A mai depus și un ”studiu” de impact asupra mediului de o falsitate șocantă, care tratează apa râului ca pe un fel de produs comercial (nu ca pe un mediu de viață), în care scrie că impactul asupra peisajului este doar temporar. Studiul ignoră impactul cumulat cu barajele deja construite în amonte și în aval. Și ignoră impactul cumulat cu proiectul autostrăzii Sibiu - Pitești, a cărui evaluare de mediu incompletă a blocat deja finanțarea europeană! Cele două studii de impact asupra corpului de apă recunosc totuși impactul permanent și semnificativ asupra elementelor de calitate ale corpului de apă, așadar APM Sibiu trebuie să respecte jurisprudența Curții de Justiție a UE și să respingă solictarea de acord de mediu. https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2015-07/cp150074en.pdf APM Sibiu conduce procedura, deși legea prevede că un proiect care se întinde în două județe este de compentența ANPM. O continuă, deși legea prevede clar că este interzisă evaluarea de mediu pentru proiecte începute deja. Dar acestea sunt doar niște amănunte, în lipsa statului de drept în România. Ședințele de dezbatere publică nu au fost organizate, deși obligatorii prin lege. Nu există nicio bază legală pentru ocolirea lor, starea de urgență nu dă nicio derogare de la Legea 292/2018 și de la Directiva EIA. Procedura trebuia suspendată, nu este nicio urgență în continuarea unui proiect nociv conceput pe vremea lui Ceaușescu. Faptul că s-a încercat subsitutirea ședințelor din localități cu trimiterea unor e-mailuri este și ilegală și discriminatorie. Majoritatea oamenilor în vârstă din mediul rural nu au o adresă de e-mail și oricum nu au habar de acestă pseudo-dezbatere. Și au dreptul măcar să spună că vor Oltul, nu două băltoace!

Ca forma de turism liber, in grupuri mici si in zone naturale, camparea este atat o metoda de recreere si odihna, dar si de mentinere a sanatatii pentru cei care o prefera/practica. Camparea in spatii naturale deschise, indiferent de zona de relief, se poate face in conditii de siguranta si cu respectarea distantarii sociale. Corturile sau rulotele se monteaza sau se pozitioneaza, tocmai prin constructia lor si modul de utilizare, la distante suficient de mari unele de altele, motiv pentru care gradul de siguranta este mult mai mare decat la formele de cazare in spatii inchise. Camparea si turismul in natura sunt activitati benefice sanatatii fizice si psihice si reprezinta un mod sigur de calatorie, recreere si odihna, mult mai sigur decat turismul hotelier. Solicitam eliminarea restrictiilor incepand cu data de 15 mai 2020 si permiterea practicării oricarei forme de turism si campare in natura cu respectarea, desigur, a conditiilor de distantare.

Este important atât din punctul de vedere al efectelor benefice asupra sănătății fizice și mentale, cât și din punct de vedere economic, social și profesional, reprezentând o gură de oxigen pentru cluburile de sport cât și pentru practicanții profesioniști sau amatori!

Important pentru a ne putea deplasa pentru cumpărături, recreere în parcuri, deplasări la unitățile medicale; pentru a duce o viata cât de cât normală.