Pentru că zeci de ani de nepăsare în domeniul feroviar au aruncat un domeniu atât de vital în contextele actuale într-un abis greu de ieșit, care ne afectează ca țară și prin care pierdem atât de mult ca societate, de la lipsa unui transport alternativ decent și sustenabil, la lipsa unui mod de transport de marfă care să stimuleze economia și așa fragilă a acestei țări.

1. Recunoașterea meritului academic și motivația pentru excelență Elevii care obțin premiile II, III și mențiuni la olimpiadele naționale demonstrează un nivel înalt de cunoștințe și competențe într-un domeniu specific. Eliminarea posibilității lor de a intra la facultăți fără examen afectează motivația de a continua să investească timp și efort în dezvoltarea lor academică, descurajând excelența în rândul tinerilor talentați. 2. Acces echitabil la oportunități educaționale Diferența între premiul I și premiile II, III sau mențiune este adesea extrem de mică și depinde de factori care nu reflectă neapărat întregul potențial al elevului. Privarea acestora de oportunitatea de a intra la facultate ar crea o inechitate în accesul la educație, în condițiile în care acești elevi au dovedit performanțe remarcabile, de multe ori echivalente cu cele ale câștigătorilor premiului I. 3. Stimularea participării la olimpiade și competiții naționale Introducerea unui criteriu restrictiv pentru admiterea la facultate va reduce atractivitatea participării la olimpiade și competiții naționale, mai ales pentru elevii care știu că o mică diferență de punctaj i-ar putea împiedica să beneficieze de acest avantaj. Astfel, se pierde un stimulent important pentru participarea la concursuri, care contribuie la îmbogățirea experienței educaționale și personale a tinerilor. 4. Valorificarea capitalului uman înalt calificat Elevii olimpici reprezintă un segment valoros al societății, care poate aduce o contribuție semnificativă în viitorul economic și tehnologic al țării. Asigurarea accesului lor la facultăți este o investiție în capitalul uman înalt calificat. Neglijarea premiilor II, III și mențiunilor înseamnă pierderea unor tineri cu potențial imens, care ar putea aduce beneficii majore în diverse domenii. 5. Continuitatea tradiției de sprijinire a olimpicilor Până la această schimbare, de cel puțin opt ani, metodologia de admitere a recunoscut meritul tuturor premianților olimpiadelor naționale, indiferent de locul pe podium. Această tradiție a oferit un cadru în care toți elevii cu performanțe deosebite erau sprijiniți să-și continue parcursul academic în condiții optime. Revizuirea acestei practici contravine eforturilor constante de a încuraja performanța educațională și de a promova egalitatea de șanse pentru toți olimpicii. 6. Beneficiu pentru universități  Admiterea olimpicilor cu premiile II, III și mențiune aduce un plus de valoare universităților, prin diversitatea de perspective și experiențe pe care aceștia o aduc. Acești elevi sunt, de obicei, curioși, motivați și dornici să învețe, reprezentând un potențial uriaș pentru dezvoltarea cercetării și a inovării.

• Acoperirea într-o anumită măsură a diminuării nivelului de trai din cauza scumpirilor. • Creșterea încrederii contribuabililor/votanților că Guvernul își onorează promisiunile. • Respectarea legislației în vigoare: pe lângă Constituția României, care garantează dreptul la pensie, există o serie de legi și convenții internaționale care prevăd faptul că pensia este un drept câștigat și nu poate fi retrasă sau diminuată abuziv.  Iată câteva dintre cele mai relevante documente: -        Declarația Universală a Drepturilor Omului (1948) – Articolul 22 recunoaște dreptul fiecărei persoane la securitate socială, iar articolul 25 stipulează că oricine are dreptul la un standard de viață adecvat, inclusiv prin protecție în cazul bătrâneții, ceea ce include accesul la pensie. -        Pactul Internațional cu privire la Drepturile Economice, Sociale și Culturale (ICESCR, 1966) – Adoptat de Adunarea Generală a ONU, acest pact prevede la articolul 9 dreptul la securitate socială, inclusiv pensii, și obligă statele să asigure protecția socială a cetățenilor lor. România este parte semnatară a acestui pact. -        Convenția nr. 102 a Organizației Internaționale a Muncii (OIM) privind normele minime de securitate socială (1952) – Această convenție stabilește standarde minime pentru securitatea socială, inclusiv pentru pensii de bătrânețe, invaliditate și urmaș, și subliniază faptul că acestea trebuie protejate de guvernele naționale. România a ratificat această convenție. -        Carta Socială Europeană (1961, revizuită în 1996) – Aceasta este un tratat al Consiliului Europei care garantează drepturi economice și sociale fundamentale. Articolul 12 al Cartei recunoaște dreptul la securitate socială și stipulează că statele membre trebuie să asigure un sistem de pensii adecvat și să nu permită diminuarea acestui drept. -        Regulamentul nr. 883/2004 al Uniunii Europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială – Acest regulament asigură protecția drepturilor de pensie pentru cetățenii Uniunii Europene, garantând că drepturile de pensie dobândite într-un stat membru nu pot fi retrase sau diminuate dacă persoana își schimbă reședința în alt stat membru. -        Convenția Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) – Deși nu reglementează direct dreptul la pensie, prin jurisprudența sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit că pensia este un drept patrimonial protejat de articolul 1 din Protocolul nr. 1 la CEDO. Aceasta prevede că orice persoană are dreptul la respectarea bunurilor sale și protejează pensiile dobândite împotriva interferențelor abuzive ale statului.  

Pentru binele suprem al copiilor noștri dorim păstrat învățământul școlar primar în localitate și nu transformarea scolii în clădire administrativa.

Agenția Europeană de Mediu consideră că poluarea fonică este o problemă majoră de sănătate a mediului în Europa, cu impact major asupra sănătății oamenilor. Organizația Mondială a Sănătății subliniază faptul că poluarea sonoră dăunează grav sănătății umane și interferează cu activitățile zilnice ale oamenilor la școală, la serviciu, acasă și în timpul liber. De asemenea, poate perturba somnul, poate provoca boli cardiovasculare și psihofiziologice, poate reduce performanța și poate provoca reacții de enervare și schimbări în comportamentul social. În mod deosebit, perturbarea somnului are efectele negative cele mai severe asupra sănătății umane și asupra activității oamenilor, aceste aspecte fiind foarte bine documentate .  Deosebit de deranjante și de dăunătoare asupra calității somnului și sănătății umane sunt sunetele de frecvență joasă (High Intensity Low Frequency (HI/LF) sound) cum sunt și cele produse de boxele de tip bass. În anul 2000 Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut sunetele de frecvență joasă ca fiind o problemă majoră de mediu cu efecte severe asupra sănătății umane. Acest tip de sunete se propagă pe distanțe mari și penetrează geamurile și pereții locuințelor cu o atenuare foarte mică, de aceea gradul de expunere a oamenilor la aceste sunete este foarte mare . Perturbarea fonică în societatea umană se manifestă permanent, în grade diferite de severitate, existând surse de poluare fonică care nu pot fi evitate. Astfel, zgomotul traficului rutier, feroviar, aerian, zgomotul produs de utilajele de lucru și de diferite feluri de aparatură etc., nu pot fi evitate iar oamenii sunt nevoiți să le suporte. Este foarte important ca societatea umană să reducă numărul surselor de poluare fonică și intensitatea acestora, nu să adauge surse de poluare fonică, care nu sunt obligatorii de suportat, la cele existente.  O sursă de poluare fonică suplimentară foarte deranjantă și des reclamată, tot mai frecventă în ultimii ani, este reprezentată de muzica tare produsă la organizarea de evenimente de boxele de tip bass. Deseori muzica se aude din locațiile respective în tot cartierul sau chiar în mai multe cartiere ale orașelor, în casele oamenilor, ceea ce este o aberație atât din punct de vedere legal cât și etic, fiind deosebit de deranjantă atât ziua, dar mai ales noaptea. Oamenii care vin acasă de la serviciu, unii dintre ei lucrând în schimburi, vor să se odihnească, dar uneori au surpriza neplăcută de a auzii bubuitul ritmic al bașilor, care deseori ține până dimineața, când trebuie din nou să meargă la muncă. Aceeași problemă există și în cazul petrecerilor realizate de vecini, în blocuri de locuințe sau la case. De asemenea, boxele de tip woofer instalate în mașini pot genera emisii sonore care sunt o tortură pentru pietonii din zona respectivă și pentru cei care au locuințele lângă șosele. Legislația trebuie în așa fel formulată/abdatată încât să asigure dreptul oamenilor de a avea liniște în curțile și locuințele lor, atât ziua cât și noaptea!   Problema 1.  “Eu nu vreau sa îți ascult muzica muzica” Este afirmația simplă și de bun simț pe care a făcut-o o persoană la semnarea unei petiții.    Referitor la firmele care organizează evenimente, pe vremea comunismului au fost construite diferite intreprinderi și fabrici, unele fiind în cartiere de locuit. Majoritatea acestora sunt acum dezafectate, multe dintre ele fiind cumpărate și transformate în locații pentru realizarea de evenimente. De asemenea, după revoluție, numeroase baruri, terase, corturi pentru realizarea de evenimente, terenuri de sport etc. au fost deschise în cartiere de locuit sau în apropierea zonelor locuite. Astfel, la evenimentele care se desfășoară, muzica și bubuitul bașilor se aude în tot cartierul sau în mai multe cartiere. În mod deosebit deranjează și reprezintă o aberație absolută, evenimentele organizate pe terase deschise, mai ales în timpul nopții.  În ceea ce privește persoanele fizice, una dintre problemele care țin de civilizație și de bun simț în Romania este reprezentată de atitudinea de genul “la mine acasă fac ce vreau” a unora. Este fundamental greșit! Oamenii trebuie să înțeleagă că libertatea unei persoane se termină în momentul în care îngrădește libertatea altei persoane. Cu alte cuvinte, la tine acasă faci ce vrei câtă vreme nu deranjezi alte persoane. Legea trebuie să sprijine acest fapt! Au fost situații când oamenii și-au vândut locuințele pentru că au fost stresați timp îndelungat de vecini gălăgioși (a se vedea problemele din centrul orașului Timișoara).    Problema 2. În legislație sunetele de frecvență joasă cum sunt cele produse de boxele de tip bass trebuie tratate separat.  În ceea ce privește sunetele de frecvență joasă produsă de boxele de tip bass, măsurarea lor cu audiometru nu este relevantă, aceste sunete nu sunt percepute de aparatură ca fiind peste limita legal admisă, dar se aud în case având o capacitate foarte mare de penetrare. De aceea legislația trebuie să abordeze diferit acest tip de sunete. Locațiile unde se organizează evenimente trebuie amenajate în așa fel încât bașii să nu se audă în afara locației! Aceeași reglementare trebuie impusă persoanelor fizice care asculta muzică acasă sau în mașină. Trăim într-o societate în care bubuitul bașilor a devenit aproape omniprezent, deranjează și nu este normal să tolerăm acest fapt!    Problema 3. Drepturile și obligațiile echipajelor de poliție.   “Nu avem ce să facem, nu avem cum să le oprim muzica” “Am un echipaj acolo și nu au ce să facă, evenimentul este autorizat de primărie” “Ce vreți să facem doamnă, să le oprim muzica?”   Acestea sunt câteva dintre răspunsurile primite noaptea când a fost sesizată poliția, iar muzica se auzea în casele oamenilor. Este evident faptul că legislația actuală nu este eficientă, este superficială și nu poate asigura liniștea cetățenilor. Astfel Legea 61/1991 permite echipajelor de poliție să aplice amenzi pentru tulburarea liniștii publice, dar deseori după aplicarea amenzii muzica se aude în continuare iar echipajele de poliție nu au dreptul de a intervenii și oprii muzica. De asemenea, echipajele de poliție nu dețin aparatura necesară pentru măsurarea decibelilor fiind necesară dotarea cu această aparatură. 

 Scopul final? Atât TransPloiești, cât și pasionați ai vehiculelor din țară, respectiv Europa, ne dorim înființarea unui muzeu al vehiculelor SC Transport Călători Express SA Ploiești unde aceste vehicule să își revendice locul meritat în istorie. Acest proiect însă nu poate fi realizat dacă vehicule care au făcut istorie în acest municipiu sunt valorificate la fier vechi. Participă și tu! În acest sens, apelăm la înțelegerea persoanelor în măsură să ia aceste decizii de a stopa efectiv orice măsură de casare a ultimelor vehicule istorice din Municipiul Ploiești. Mai mult de atât, o petiție a fost creată cu acest scop: SEMNEAZĂ ȘI TU! Avem nevoie de dezvoltarea acestei culturi. Orașe din toată lumea, inclusiv din România, au reușit să restaureze vehiculele lor istorice, chiar să construiască muzee/spații alocate acestora (exemple: Timișoara, Iași, București). 

Zilnic în România sunt omorâte si abandonate zeci, poate chiar sute de animale, toate acestea pentru ca legile sunt mult prea blânde cu acei oamenii care săvârșesc aceste fapte.  Înăsprirea acestor legi poate diminua semnificativ aceste fapte, exact ca în cazul oamenilor.

 Nu te poți apară doar cu mesaje Roalert împotriva unor arme.

Spațiile verzi contribuie la reducerea stresului și la îmbunătățirea stării generale de bine a locuitorilor. Plantele și copacii ajută la filtrarea aerului, reducând poluarea și creând un mediu mai curat pentru familiile noastre  Parcurile și spațiile verzi oferă locuri sigure pentru copii și adulți, pentru a se recrea și a socializa

O astfel de petiție este importantă din mai multe motive: 1)Protecția drepturilor elevilor: Introducerea sălilor de izolare în școli poate încălca drepturile fundamentale ale elevilor, cum ar fi dreptul la o educație egală și la un mediu sigur și lipsit de abuz. Petiția are rolul de a atrage atenția asupra acestor posibile încălcări și de a cere măsuri mai echitabile. 2)Prevenirea stigmatizării: Izolarea elevilor considerați "problema" nu rezolvă cauzele reale ale comportamentelor disruptive și doar contribuie la stigmatizarea acestora. Elevii nu trebuie etichetați sau marginalizați, iar petiția subliniază necesitatea unor soluții care să sprijine dezvoltarea lor. 3)Sănătatea mentală a elevilor: Sălile de izolare pot agrava problemele emoționale și psihologice ale elevilor, conducând la traume pe termen lung. Petiția promovează alternative de sprijin și consiliere, mai degrabă decât măsuri punitive care îi izolează și le intensifică disconfortul emoțional. 4)Abordarea cauzelor reale ale problemelor: Petiția este o ocazie de a cere politici educaționale care să trateze cauzele profunde ale comportamentului disruptiv, cum ar fi dificultățile familiale, problemele emoționale sau dificultățile de învățare, nu doar să ofere soluții superficiale. 5)Responsabilizarea profesorilor și autorităților: Profesorii, deja suprasolicitați, vor fi puși într-o poziție dificilă de a gestiona aceste săli. Petiția solicită soluții eficiente și echitabile, în beneficiul atât al elevilor, cât și al profesorilor, care ar putea altfel fi copleșiți. 6)Promovarea unei educații incluzive și umane: Scopul educației ar trebui să fie formarea și dezvoltarea armonioasă a elevilor, nu pedepsirea sau excluderea acestora. O petiție care cere renunțarea la măsurile de izolare poate ajuta la construirea unui sistem educațional care pune accentul pe sprijin, reabilitare și învățare. Prin urmare, o astfel de petiție poate iniția un dialog public și legislativ important, obligând autoritățile să reconsidere măsurile care afectează viitorul și bunăstarea elevilor.

Nu exista suficiente zone pentru catei in orasul Ploiesti, amenajate corespunzator. Crearea unei astfel de zone ne-ar ajuta pe noi, detinatorii de catei, sa socializam si sa ne lasam cateii sa alerge, sa se joace si sa interactioneze intr-un spatiu dedicat lor.

Este necesară menținerea scutirii, deoarece este important să transmitem un semnal clar că autoturismele pe benzină și motorină nu mai reprezintă viitorul și nu mai sunt sustenabile. Dacă am acorda gratuitatea doar pentru vehiculele electrice, trecerea la acestea s-ar realiza mult mai greu. Trebuie să păstrăm o punte de legătură între vehiculele pe benzină și motorină și cele electrice, iar hibridele reprezintă această punte. Trecerea va fi astfel mai ușoară, ceea ce va duce la un număr mai mare de vehicule nepoluante și la o reducere a celor extrem de poluante. Știm că în multe țări, gratuitatea a început în 2009 și abia acum au renunțat la subvențiile pentru hibride și chiar pentru electrice, odată ce balanța a înclinat în favoarea vehiculelor puțin poluante. Noi am început cu gratuitatea în 2016, însă creșterea numărului de automobile nepoluante a fost nesemnificativă. În prezent, raportul dintre autoturismele poluante și cele puțin poluante este de doar 8 la 100, adică doar 8 vehicule din 100 sunt hibride sau electrice, restul de 92 fiind pe benzină sau motorină. Poluarea generată de autoturismele cu motoare pe benzină și motorină este considerabilă. În acest context, este imperios necesar să păstrăm gratuitatea pentru toate autoturismele puțin poluante, deoarece trebuie să reducem numărul celor poluante. Ulterior, în jurul anului 2028, putem elimina treptat subvențiile pentru hibridele de tip 01/02/03, urmate de eliminarea celor pentru hibridele plug-in, iar până în 2030, și pentru electrice. Considerăm că în acest mod ne vom îndeplini obiectivele de a avea un aer din ce în ce mai curat. Dacă eliminăm gratuitatea acum, vom pierde motivația cetățenilor de a achiziționa vehicule mai puțin poluante, mai ales dacă văd că nici autoritățile nu le susțin. În speranta ca noi cetățenii care votam vom fi ascultați cu adevărat, va acord toata increderea ca veți consulta transparent cetățenii cu privire la aceasta decizie.