Schimbarea nu poate fi realizată de unul singur – doar împreună putem avea un impact real! Prin implicarea unui număr cât mai mare de oameni în această campanie, putem crește vizibilitatea cauzei, putem pune presiune pe factorii de decizie și putem accelera procesul de transformare pe care ni-l dorim. Mai mult decât atât, o petiție susținută de un număr semnificativ de cetățeni capătă valoare juridică, putând fi folosită ca un instrument oficial pentru a solicita intervenția autorităților competente. Conform legislației în vigoare, petițiile colective sunt recunoscute ca mijloace legitime de influențare a deciziilor publice, iar autoritățile sunt obligate să le analizeze și să răspundă în mod oficial. Fiecare voce contează, iar solidaritatea și acțiunea colectivă sunt cheia succesului. Dacă ne unim eforturile, putem transforma această inițiativă într-o mișcare puternică, capabilă să genereze schimbarea pe care o așteptăm cu toții! 

1. Argumente Psihologice Trauma copiilor abuzați este ireversibilă dacă nu se intervine rapid. Abuzurile sexuale, violența domestică și consumul de droguri lasă sechele psihologice profunde, cum ar fi depresia severă, anxietatea cronică și stresul post-traumatic. Un copil traumatizat poate deveni un adult cu probleme emoționale grave, incapabil să își trăiască viața normal. Psihologia confirmă că tăcerea autorităților înseamnă complicitate. Atunci când abuzurile nu sunt sancționate, agresorii își continuă faptele, iar victimele se simt abandonate și fără speranță. În plus, lipsa de reacție creează un efect de normalizare a acestor fapte oribile. Copiii expuși la violență și droguri sunt condamnați la eșec în viață. Studiile arată că minorii care cresc în medii nesigure au șanse mult mai mari de a dezvolta dependențe, de a deveni delincvenți sau de a repeta ciclul abuzului asupra altor generații. 2. Argumente Spirituale și Morale Protejarea copiilor este o datorie sacră. Toate marile tradiții spirituale și religioase condamnă abuzurile împotriva copiilor. A ignora suferința lor înseamnă a încălca principii fundamentale ale umanității. Dumnezeu, conștiința și justiția cer acțiune, nu indiferență. Dacă nu intervenim, devenim indirect responsabili pentru suferințele acestor copii. Complicitatea prin tăcere este la fel de gravă ca și fapta în sine. Moralitatea unei comunități se măsoară prin modul în care își protejează cei mai vulnerabili membri. Un oraș sau un județ care tolerează abuzurile și traficul de droguri se îndreaptă spre autodistrugere. 3. Argumente Sociale Drogurile distrug generații întregi și creează haos social. Dacă nu acționăm acum, în câțiva ani Gherla și alte orașe din județul Cluj vor deveni centre ale crimei organizate, unde copiii vor ajunge dependenți de droguri încă din școală. Cazurile de abuz și trafic sunt semne ale unui stat eșuat. România riscă să devină o țară unde legile există doar pe hârtie, iar cei vulnerabili sunt lăsați să sufere. Prin această petiție, cetățenii cer respectarea statului de drept și protejarea copiilor. Indiferența autorităților ne afectează pe toți. Astăzi este un copil necunoscut, mâine poate fi copilul nostru, nepotul nostru sau un prieten apropiat. Dacă nu ne unim acum, mâine poate fi prea târziu. 4. Argumente Legale – Dreptul Familiei 2025 Constituția României garantează protecția copilului. Articolul 49 prevede că „copiii și tinerii beneficiază de un regim special de protecție și de asistență în realizarea drepturilor lor.” Autoritățile care ignoră abuzurile și traficul de droguri ÎNCALCĂ LEGEA! Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului prevede că orice formă de violență, abuz sau exploatare a copilului este interzisă și trebuie sancționată drastic. Lipsa de acțiune a autorităților este un abuz de putere și o încălcare flagrantă a acestei legi. Codul Penal al României (2025) prevede pedepse dure pentru abuzurile asupra minorilor. Articolele 197-220 prevăd sancțiuni severe pentru agresiunea sexuală, coruperea minorilor și traficul de persoane. Dacă autoritățile nu aplică legea, înseamnă că sunt parte din problemă! Convenția ONU privind Drepturile Copilului obligă România să intervină activ în cazurile de abuz. Statul român este semnatar al acestei convenții și are OBLIGAȚIA de a lua măsuri concrete pentru protejarea minorilor.

Siguranta in mediul universitar este de maxima importanta pentru desfasurarea optima a cursurilor si activitatilor din cadrul facultatilor. Cu totii avem dreptul sa ne simtim in siguranta intr-o institutie de invatamant ce se respecta.

Respectarea legii este o obligatie a tuturor cetatenilor dar mai ales a autoritatlor locale si centrale. Daca azi  Primarul General nu respecta legea si drepturile persoanelor cu dizabilitati maine nu va respecta drepturile biciclistilor iar poimaine drepturile altei categorii socio-profesionale. 

Este important pentru că adevărul istoric și identitatea unui popor nu sunt doar fragmente din trecut, ci piloni care susțin demnitatea, mândria și viitorul unei națiuni. Asocierea lui Vlad Țepeș cu mitul „Dracula” reprezintă o deturnare a ceea ce simbolizează el cu adevărat: curaj, rezistență și sacrificiu în fața amenințărilor care au modelat cursul istoriei noastre. Este mai mult decât o neînțelegere culturală – este o eroziune a imaginii României, o subminare a valorilor care ne definesc și a moștenirii noastre comune. Aceasta nu este doar o luptă a României, ci și o provocare universală: să protejăm adevărul într-o lume care preferă poveștile simplificate. Dacă nu acționăm, permitem ca legendele să umbrească valorile reale, iar respectul pentru istorie să fie pierdut. Vlad al III-lea este mai mult decât o figură istorică locală; el este parte dintr-o poveste mai amplă a Europei unite împotriva adversității, exemplificată de alianța puternică a Ordinului Dragonului – o alianță strategică comparabilă cu NATO din zilele noastre. Alăturați-vă pentru că viitorul fiecărei generații se construiește pe baza respectului față de trecut. Este responsabilitatea noastră să onorăm istoria, să promovăm adevărul și să refuzăm să lăsăm stereotipurile să ne definească. Fiecare voce din această campanie adaugă greutate demersului nostru colectiv. Împreună, putem reînvia o poveste autentică care inspiră, educă și dă sens mândriei noastre naționale. E timpul să arătăm lumii că România este mai mult decât un mit comercial. Este o națiune cu o istorie profundă, cu lideri care au schimbat cursul evenimentelor globale și cu o moștenire care merită să fie cunoscută și respectată.

Conacul Strat, monument istoric aflat în satul Horgești, comuna Horgești, județul Bacău, este cunoscut de toți cetățenii comunei ca fostul sediul al Primăriei Horgești. Este o clădire reprezentativă pentru toți locuitorii comunei și ar fi locația potrivită pentru amenajarea unui muzeu, a unei biblioteci și chiar spațiu unde copiii din comunitate să poată desfășura diferite activități extrașcolare.

  De ce ar trebui ascultați cetățenii:  • Cetățenii sunt beneficiarii direcți ai serviciilor culturale și au dreptul de a-și exprima opiniile cu privire la modul în care sunt gestionate instituțiile culturale.  • Cetățenii sunt contribuabili și au dreptul de a se asigura că fondurile publice sunt utilizate în mod eficient și responsabil în sectorul cultural.  • Cetățenii sunt interesați de conservarea și promovarea patrimoniului cultural și au dreptul de a se implica în protejarea acestuia. 

Este crucial să susținem candidatura domnului Ilie Bolojan pentru președinția României deoarece țara noastră are nevoie urgentă de un lider care să inspire încredere, să promoveze unitatea și să aducă stabilitate într-un peisaj politic tot mai polarizat.  Într-o perioadă marcată de provocări economice, sociale și geopolitice complexe, avem nevoie de un președinte cu experiență administrativă dovedită, integritate recunoscută și o viziune clară pro-europeană.  Ilie Bolojan a demonstrat aceste calități în rolurile sale anterioare, reușind să implementeze reforme eficiente și să câștige respectul cetățenilor prin abordarea sa pragmatică și orientată spre rezultate. Susținerea sa unanimă de către principalele forțe politice ar transmite un mesaj puternic de coeziune națională și ar oferi României șansa de a-și consolida poziția pe scena internațională, asigurând totodată progresul și stabilitatea internă de care avem atât de multă nevoie.

Credem ca este important sa fie suspendat deoarece instiga la ura. 

Europa trece printr-un moment dificil și viitorul nostru este incert, este imperios necesar să avem un președinte cu un istoric de succes în spate.

Atunci când există suspiciuni că persoane cu interese externe intervin în deciziile noastre judiciare este subminată  justiția română.  Societatea noastră plătește un preț prea mare atunci când astfel de situații sunt tolerate în continuare. Instituțiile noastre își pierd credibilitatea atunci când sunt luate așa decizii fără transparență.

  Linii juridice în contextul legal național și european Definirea artei și a rolului ei trebuie pusă în balanță cu argumentele concise, de ordin juridic, cu directive care s-au dat la nivel global sau european. Pentru că în timp s-a ajuns la aceste formule tocmai în scopul de a progresa pe acest teren al drepturilor omului și incluziunii sale înt-o comunitate care să-i ofere echilibru și șanse egale la dezvoltarea potențialului său. Să dăm câteva exemple: 1. CAPITOLUL II din Constituția României privind Drepturile și Libertățile fundamentale, articolul 33: (1) Accesul la cultură este garantat, în condițiile legii; (2) Libertatea persoanei de a-și dezvolta spiritualitatea și de a accede la valorile culturii naționale și universale nu poate fi îngrădită; (3) Statul trebuie să asigure păstrarea identității spirituale, sprijinirea culturii naționale, stimularea artelor, protejarea și conservarea moștenirii culturale, dezvoltarea creativității contemporane, promovarea valorilor culturale și artistice ale României în lume. 2. Respectarea legislației internaționale privind drepturile copilului România este semnatară a Convenției ONU privind Drepturile Copilului, care prevede la Articolul 29 că educația trebuie să urmărească „dezvoltarea completă a personalității copilului, a talentelor și a abilităților sale mentale și fizice la potențialul maxim”. Educația artistică contribuie semnificativ la această misiune, oferindu-le copiilor oportunitatea de a-și explora și dezvolta talentele artistice, abilități cognitive și sociale. Nu în ultimul rând prin intermediul artei – copilul comunică. Reducerea orelor de educație plastică și estetică ar contraveni acestor principii, restricționând accesul copiilor la o educație completă și variată. 3. Dreptul la nediscriminare și la acces egal la educație: Legea Educației Naționale nr. 1/2011 promovează accesul la educație pentru toți copiii, fără discriminare. Eliminarea orelor de educație artistică ar putea avea un efect discriminativ indirect, în special pentru elevii talentați în domeniul umanist în general sau în cel al artelor, în mod particular, care nu vor avea aceleași oportunități de a-și dezvolta aptitudinile. Copiii din medii dezavantajate, care nu își permit cursuri extracurriculare private, ar fi privați de singura oportunitate de a avea acces la educație artistică formală. Inegalitate de șanse: Elevii care manifestă înclinație către zona umanistă a spectrului materiilor, caracterizați genetic sau influențați educațional prin dezvoltarea emisferei cerebrale drepte – responsabile de comunicarea și inteligența codificărilor artistice – sunt discriminați și vor avea de suferit o deziluzie cumplită, cerându-li-se să fie apți doar la materiile științifice (de care este responsabilă mai cu seamă emisfera stângă a creierului).  4. Obligația statului de a asigura o educație holistică și incluzivă: Legea nr. 1/2011 prevede că statul român asigură egalitatea de șanse în învățarea pe tot parcursul vieții și educația pentru toți, ca servicii publice. O educație holistică, care include artele, este esențială pentru dezvoltarea completă a copiilor. Limitarea acestei componente ar restrânge accesul la o educație echilibrată. 5. Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului: această lege reglementează dreptul copiilor la o dezvoltare armonioasă și echilibrată din toate punctele de vedere, inclusiv educațional. Articolul 6 prevede că orice copil are dreptul la educație, iar statul trebuie să ofere condiții corespunzătoare pentru dezvoltarea deplină a personalității acestuia. Reducerea orelor de educație artistică ar reprezenta o încălcare a acestor prevederi, limitând accesul copiilor la o educație completă. 6. Legea nr. 8/1996 privind dreptul de autor și drepturile conexe: deși este o lege dedicată protecției creației artistice, în preambulul său se subliniază importanța culturii și a creației în dezvoltarea societății. O reducere a educației artistice în școli ar contraveni principiilor promovării culturii naționale și a creativității, încurajate prin această lege. Educația artistică este un prim pas în formarea viitorilor creatori și protectori ai patrimoniului cultural. 7. Convenția UNESCO pentru protejarea patrimoniului cultural imaterial: România este parte semnatară a acestei convenții internaționale, care încurajează statele membre să asigure educația culturală și artistică ca parte esențială a protejării și promovării patrimoniului imaterial. Învățarea artei în școli este un mod direct de a asigura transmiterea tradițiilor și cunoștințelor artistice viitoarelor generații. Reducerea acestor ore poate fi interpretată ca o nerespectare a obligațiilor asumate prin convenția respectivă. 8. În legătură cu alinierea cu legislația Uniunii Europene - o eventuală diminuare a importanței artelor în educație ar plasa România în dezacord cu direcțiile asumate la nivel european, pentru că educația artistică este sprijinită și în cadrul Strategiei pentru educație și formare 2020 a UE, care promovează educația incluzivă și dezvoltarea de competențe cheie pentru tot restul vieții. Conform acestei strategii, competențele culturale și artistice fac parte dintr-o educație de calitate, asigurând formarea unor cetățeni capabili să se adapteze la schimbările rapide din societate și piața muncii. Perspectiva integrării în cadrul european al educației reprezintă un moment definitoriu, al responsabilității formatorilor și al cadrelor didactice care au datoria de a reevalua planurile de învățământ și programele analitice. E necesar să se stabilească repere flexibile, obiective, tangibile prin valorificarea experienței, a punctelor forte din programa existentă la nivel național, pe de o parte și, pe de altă parte, armonizarea cu politicile similare din spațiul european și valorificarea acestora, având ca reper documentele-cadru ale Comisiei Europene, ale factorilor de decizie implicați în organizarea sistemului de educație.