• Dragii mei dragi, VREM ASFALT
    Cetățenii nu își doresc să mai piardă timpul în trafic, dat fiind faptul ca odată cu deschiderea școlii din Cetatea Fetei, la orele de varf, străzile adiacente străzii Eroilor sunt blocate(Stejarului, Teilor, Porii, Fagului etc.). Fluxului mare de vehicule generat de deschiderea unității școlare, face imposibil traficul în aceasta zona. Asfaltarea acestei rute adiacente ar fluidiza traficul în aceasta zona, astfel facilitand și transportul în comun, printr-un număr mai redus de autovehicule pe rutele autobuzelor. Drept urmare, transportul în comun va fi o alternativa mai atractiva, astfel contribuind si acesta mai departe la decongestionarea zonei.
    721 din 800 Semnături
    Inițiat de Horea Chicinaş Picture
  • Petiție pentru înființarea Muzeului Transportului Bucureștean
    Construit în urmă cu mai bine de 150 de ani, depoul Victoria reprezintă cel mai vechi depou de tramvaie din București. Dacă în marile orașe europene astfel de capsule ale timpului sunt valorificate și transformate în veritabile muzee ale transportului în comun, la București aceasta nu este o opțiune în viziunea autorităților. STB a derulat în ultimele luni contracte de casare a sute de vehicule din parcul rece, autobuze și troleibuze cu valoare istorică care, în loc să fie abandonate sub cerul liber spre casare, ar fi putut fi restaurate și expuse într-un astfel de muzeu. Un exemplu de viziune pe termen lung ne oferă capitala Austriei, Viena, unde autoritățile au transformat depoul central Erdberg (construit în 1901 lângă canalul Dunării) într-un superb muzeu al transportului în comun. Din anul 2014, acesta adăpostește una dintre cele mai mari colectii de tramvaie, autobuze și metrouri, purtând turiștii în timp, din vremurile tramvaielor trase de cai și până la deschiderea metroului vienez din 1978. La fel, Muzeul Ingineriei Municipale din Cracovia include o colecție de tramvaie istorice restaurate și funcționale ce ies pe traseu în fiecare weekend. Modernizarea și extinderea halelor se derulează cu finanțare europeană, prin multiple programe regionale de dezvoltare, așa cum reiese de pe site-ul web al muzeului. Alte exemple de asemenea muzee ar mai fi la Londra, Bruxelles, Liège, Praga, Paris, dar și în România! La Timișoara se află, într-o hală din fostul depou central Take Ionescu, Muzeul Corneliu Mikloși. Acesta găzduiește un număr impresionant de tramvaie istorice în stare de funcționare și troleibuze păstrate în vederea restaurării. În fiecare duminică, tramvaiul istoric TramTMTur iese pe traseu, spre delectarea turiștilor și copiilor. Un alt muzeu cu un potențial enorm se conturează la Iași, unde, cu ajutorul Asociației „Tramclub Iași”, au fost păstrate pentru muzeu numeroase tramvaie și autobuze istorice, au fost salvate de la casare și aduse autobuze și troleibuze din alte orașe și, în fiecare sâmbătă, „Tramvaiul Comunismului” iese pe traseu pentru a-i plimba, ca pe vremuri. pe turiștii veniți din toate colțurile Europei . Banii proveniți din tururile cu tramvaiul de epocă merg spre întreținerea tramvaiului ITB construit în 1959. În contrast, muzeul din București se află într-o cameră din incinta complexului sportiv STB de la marginea orașului, găzduind doar câteva fotografii, documente și diverse obiecte donate muzeului. Tramvaiele de epocă care au fost restaurate până în prezent nu sunt accesibile publicului în cadrul acelei locații, ci se află stocate în depoul Dudești. Așadar, Asociația „Metrou Ușor” propune ca o parte a depoului Victoria să fie transformată într-un muzeu al transportului, în care să fie expuse vehiculele deja restaurate și cele ce mai pot fi salvate de la casare. Clădirile monument istoric pot fi restaurate și extinse cu finanțare europeană, pentru gararea tuturor exponatelor. Locația centrală, cu acces facil la toate mijloacele de transport, face ca acest obiectiv să fie extrem de atractiv și accesibil pentru public. În proximitate se află numeroase alte muzee, precum Grigore Antipa, Geologiei, Hărților și Țăranului Român, astfel că depoul istoric poate fi integrat extrem de ușor în traseul autobuzului turistic supraetajat și în celelalte circuite turistice. Multiple elemente din infrastructura actuală a depoului pot fi păstrate în cadrul unui proiect de transformare în complex muzeal. Din actualul depou se pot păstra halele construite la sfârșitul secolului XIX pentru tramvaiele trase de cai și bucla de întoarcere din jurul halelor. Dat fiind potențialul enorm al depoului Victoria, Muzeul Transportului Bucureștean reprezintă cea mai bună variantă pentru utilizarea spațiului în scop turistic, cultural și de agrement. Vizitați pagina de Facebook a inițiativei: https://tinyurl.com/initiativamtb
    881 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Asociația „Metrou Ușor” Picture
  • Vă uniți pentru Educație?
    Acum cateva luni, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică o nouă viziune pe educație, profund inspirată de reforma finlandeză. Autorii nu sunt membrii vreunui partid. Viziunea a fost mai degrabă criticată, nicidecum dezbătută în mod constructiv. La momentul respectiv am apreciat viziunea (redactată de tehnocrați apolitici), dar am spus răspicat că un partid ca PSD nu va implementa niciodată o viziune reformatoare pentru că interesele lui nu coincid cu creșterea standardului educațional în România. Totuși, reforma învățământului nu poate pleca decât de la o proiecție pe termen lung a arhitecturii educației, cu consecințe în modificări legislative coerente și unitare. Cârpelile care satisfac diverși actori ai sistemului și lasă mereu dezvoltarea copilului pe dinafară trebuie să înceteze. Un exemplu: societățile scandinave sunt cele care s-au transformat și au beneficiat de reforma educației și de filosofia creșterii copiilor. Statul a venit la întâlnirea dintre părinți și toate provocările (mari), care decurg din “parenting”. A contribuit înțelept și eficient la descărcarea părinților și i-a cooptat într-un parteneriat benefic pentru copii. Adulții cresc copii și reușesc să fie fericiți în Danemarca, Suedia, Finlanda sau Norvegia. Aceleași societăți (dar nu numai ele) au înțeles și-au asumat importanța creșterii unor copii cu adevărat conștienți, de la vârste timpurii, de impactul acțiunilor lor în societate. “No one is left behind” nu e un slogan de campanie, ci o filosofie de viață, când vine vorba de copii. Starea de bine a copilului nu e un concept abstract despre care discută profesori universitari la ceas de seară, ci o stare de fapt, obținută la nivel de pregătire profesională, a celor care lucrează cu copiii. România, prin politici educaționale coerente, are datoria să asigure accesul la educație tuturor copiilor, fără discriminare, la standardele moderne ale dezvoltării cognitive, emoționale și de integrare socială ale copilului. Aceasta este responsabilitatea STATULUI, parte a contractului social. Peste tot în lume există zeci de modele și strategii educaționale, care pot contribui la desenarea unei reforme reale și profund depolitizate, la care să contribuie pe termen lung toate partidele politice. Fără un acord politic prin care, măcar la acest capitol, partidele suspendă orice fel de adversitate, nu vom avea niciodată un început bun în educație. Dacă partidele vor continua să se prefacă că nu înțeleg acest moment 0 și importanța adoptării unei viziuni comune, la care să adere toți factorii politici, suntem pierduți pe acest palier. Vă invit și pe voi, cei de acasă, cetățeni implicați, să semnați împreună cu mine acest apel.
    81.523 din 100.000 Semnături
    Inițiat de Tudor Chirilă Picture
  • Împreună pentru autostrada A8!
    Doar cu autostrăzi ne putem dezvolta!
    36 din 100 Semnături
    Inițiat de Ciprian Alexa
  • SOS Tarnița: NU poluați apa pe care o bem!
    Prin Decizia 147 / 1994, Consilul Judetean Cluj a declarat lacul Tarnița ca Zonă Naturală Protejată de Interes Județean, alături de alte lacuri. Apoi, prin Decizia 67 / 1995, Consiliul Judetean Cluj a aprobat un Regulament General pentru zonele protejate de interes județean, care cuprindea și reguli de utilizare a unor lacuri, inclusiv Tarnița. Printre altele, acest regulament prevedea expres interdicția de navigatie cu motor. Prin HCJ 70 / 1999, Consiliul Județean Cluj a aprobat un plan urbanistic de zonă protejată prin care se prevede interdicția ambarcațiunilor motorizate, fără ca prevedea să fie pusă în aplicare. Hotărârea de Guvern nr. 665/2008 care stabilește căile navigabile interioare ale României prevede ca Tarnița să fie navigabilă. Dar prevederea din HG nr. 665/2008 intră în contradicție cu HG 452 / 2003, care menționează că activitățile de agrement nautic nu se pot desfășura în zonele protejate sau în cele de protecție, ceea ce este exact situația lacului Tarnița. În concluzie, permiterea ambarcațiunilor motorizate unde bem apă, e o ilegalitate. De aceea, Hidroelectrica trebuie să intabuleze proprietatea până la cota 521.5, iar Apele Române până la cota 525. După identificarea construcțiilor ilegale și a proprietarilor privați care au construit ilegal, cerem aplicarea legii 50 / 1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, adică demolare. Arată instituțiilor amintite mai sus că suntem o forță colectivă și că nu mai pot rămâne nepăsătoare în fața abuzurilor, mai ales când e amenințat dreptul nostru la o apă curată și la un mediu nepoluat. Semnează petiția și dă mai departe!
    7.694 din 8.000 Semnături
    Inițiat de Societate Organizată Sustenabil S.O.S.
  • Soluție privind lipsa poștașului în Dragomirești - Vale
    În acest moment, primăria ridică din umeri și suține că este problema Poștei Române. Întradevăr, problema ține de Poșta Română însă asta nu înseamnă că nu putem face nimic ca să o rezolvăm. La bază este o problemă pentru locuitorii comunei noastre și indiferent de cine e administrată, aceasta trebuie rezolvată.
    103 din 200 Semnături
    Inițiat de Ionuț Dinu Picture
  • Stop Alergiei - Stop Ambroziei
    Ambrozia este responsabilă de cele mai mai frecvente alergii respiratorii.O singură plantă matură poate elibera până la 8 miliarde de grăunțe de polen și până la 30.000 de semințe, care își păstrează calitățile germinative timp de 40 de ani.Manifestările pot fi diferite de la un pacient la altul, însă majoritatea pacienților acuză strănut frecvent, mâncărime nas/ ochi, secreții nazale abundente, ochi roșii (hiperemie conjunctivală). În plus, mulți dintre acești pacienți sunt predispuși la apariția manifestărilor de astm (dificultăți în respirație, tuse, respirație șuierătoare).
    209 din 300 Semnături
    Inițiat de Florin-Claudiu Visan
  • Urgentarea lucrărilor de consolidare a pasajului rutier peste CF pe DN 61 km 77+200 Găești
    Pasajul rutier peste calea ferata de pe DN61 km 77+200 este singurul drum de legătură dintre Găești și A1 și satele vecine. Aflându-se într-o stare destul de precara exista riscul de a se creea un dezastru în cazul unui cutremur sau al unui accident rutier cu lovirea elementelor constructive sau în cazul lipsei lucrărilor de intretinere.
    637 din 800 Semnături
    Inițiat de Daniela Rotaru
  • Vrem urgentarea lucrărilor la semaforul de la Moțăieni
    DN71 este drumul care leagă Nordul județului Dâmbovița de reședința sa, de centrul județului și de București. Este drum vital pentru localitățile din Nord : Fieni, Runcu, Pietrosita, Moroeni, Sinaia , etc. Acum se produc cozi mari la semaforul de pe raza localității Moțăieni, producând timp pierdut, nervi si trafic.
    864 din 1.000 Semnături
    Inițiat de Manea Remus Picture
  • 🌳 Grădina Cișmigiu - VREM restaurare, NU mutilare!
    ❗️ Primăria Capitalei a anunțat un proiect pentru restaurarea peisagistică a Grădinii Cișmigiu, întins pe 3 ani și care prevede intervenții majore la nivel de vegetație, alei, amenajări peisagistice, ansambluri monumentale și la rețelele de utilități. Aceste lucrări nu respectă caracterul istoric, valoarea peisagistică și ecologică a parcului. 😠 Proiectul a fost aprobat sărind etapele normale pentru o lucrare de acest calibru, fără a avea ca bază de start un PUZ actualizat (documentație de urbanism care reglementează tipurile de intervenții permise într-o zonă clar delimitată a orașului), fără consultare publică, fără concurs internațional de soluții cu juriu și fără a respecta legislația în vigoare pentru parcuri. 👎 Ce este în neregulă cu acest proiect? 1. Lipsa de transparență din partea PMB și ALPAB – deși Grădina Cișmigiu este unul dintre locurile reprezentative pentru București, proiectul nu poate fi consultat de cetățeni. 2. Lipsa unei dezbateri publice înainte de elaborarea temei de proiectare – PMB și ALPAB nu au invitat la dialog reprezentanți ai societății civile și specialiști în domeniu care să expună opiniile comunităților pe care le reprezintă și să contribuie cu idei pentru realizarea proiectului. 3. Schimbarea imaginii cu care Cișmigiul s-a identificat în ultimii 100 de ani – lucrările de reabilitare aprobate vor modifica definitiv, până la mutilare, detalii-simbol ale Grădinii Cișmigiu: pietruirea sau pavarea unor spații verzi identitare (Parterul Central, peluza cu flori dinspre blv. Regina Elisabeta, Rotonda Scriitorilor), reconfigurarea accesului în parc din zona Izvorului lui Eminescu. 4. Reducerea spațiilor verzi din parc, tăierea platanilor monumentali din zona Foișorului sau a altor arbori sănătoși/monumentali din parc vor afecta puternic echilibrul ecosistemului actual. 5. Eliminarea unor funcțiuni introduse de-a lungul vremii și de care depinde comunitatea care folosește zilnic parcul: două locuri de joacă vor fi desființate și al treilea relocat, locul de sport pentru persoanele vârstnice va fi eliminat, iar țarcul de căței va fi înlăturat definitiv. 6. Dublarea unor investiții făcute de curând (sistemul de iluminat a fost refăcut în 2018) sau realizarea altor investiții inutile (stâlpi wi-fi, înlocuirea mobilierului actual). 7. Construirea de noi spații comerciale ce va duce la amplificarea imaginii de târg în loc să mențină liniștea necesară într-un monument istoric, spațiu verde și de relaxare. În prezent, în Grădina Cișmigiu există 12 spații comerciale istorice și construcții temporare, iar prin proiectul aprobat de PMB se va ajunge la un total de 21 de spații comerciale. 👍 Ce ne dorim? 1. Publicarea proiectului complet, plătit din bani publici și realizat de Compania Municipală pentru Dezvoltare Durabilă prin atribuire directă. 2. Dezbatere publică filmată la care să fie invitată comunitatea locală și specialiști în domeniu pentru definirea temei de proiect și a viziunii pentru restaurarea Grădinii Cișmigiu. 3. Refacerea proiectului în urma unui concurs care să genereze cele mai bune soluții pentru a pune în valoare potențialul istoric al Grădinii Cișmigiu și a răspunde nevoilor utilizatorilor frecvenți. 4. Restaurarea Grădinii Cișmigiu să fie facută cu menținerea spațiului verde actual, protejarea arborilor existenți și minimizarea impactului pe care proiectul îl are asupra biodiversității din zonă. Proiectul trebuie să includă un plan de replantări, cu aviz de la Ministerul Culturii, și să nu depășească suprafața admisă pentru alei și pavaje într-un parc (maxim admis 10% alei și pavaje, conform art. 18(7) din legea 24/2007). 5. Realizarea unui studiu sociologic și consultarea comunității de utilizatori frecvenți ai Grădinii Cișmigiu, pentru a reduce impactul lucrărilor asupra acestora (părinți cu copii, oameni în vârstă, posesori de câini). 6. Eliminarea unor noi investiții din proiectul prezentat, care le-ar dubla pe cele făcute deja în ultimii doi ani (iluminatul în parc, restaurarea mobilierului actual). 7. Grădina Cișmigiu trebuie tratată ca o oază de liniște și verdeață în inima capitalei, nu ca un parc de distracții sau o zonă comercială. ➡️ Semnează petiția și luptă alături de noi pentru a proteja Grădina Cișmigiu!
    7.627 din 8.000 Semnături
    Inițiat de CișmiCivic Grupul de inițiativă civică Cișmigiu Picture
  • Salvează Amazonul
    Padurile din Amazon, Brazilia, sunt cuprinse de un numar record de incendii in acest an. Pădurea amazoniană produce aprozimativ 20% din oxigenul Planetei și este adesea numită „plămânul Lumii”. Dacă va fi distrusă irevocabil, atunci ar putea să emită carbon în loc de oxigen, și asta ar duce la colapsul Planetei care era deja greu încercată de schimbările climatice în ultimele decenii. Lumea dă vina pe presedintele Braziliei, Jair Bolsonaro, pentru ca acesta ar fi incurajat defrisarile, pentru a face loc mai multor terenuri arabile. Este drept că președintele are vina sa, dar cea mai mare este a țărilor care cumpăra carnea ieftină de la vite hrănite cu furaje produse pe suprafețe proaspăt defrișate din Amazon. În 2018, Brazilia a exportat 1,6 milioane de tone de carne de vită. Este un nou record mondial, iar anul acesta se așteaptă să se exporte 1,8 milioane de tone. Putem ajuta Amazonul chiar dacă trăim în România. Înlocuiește carnea de vită ieftină din America de Sud cu cea românească. Sau dacă îți dorești să fii și mai generos atunci este bine de știut că fiecare om care renunță la carnea de vită salvează 10 arbori/zilnic sau 3432/anual: https://rainforestfoundation.org/agriculture/ Hrana oamenilor bazată pe ingrediente de origine animală necesită mult mai mult teren decât dacă am hrăni toată omenirea cu plante: https://academic.oup.com/ajcn/article/78/3/660S/4690010 Mai precis, mâncarea produsă din animalele de fermă ne oferă doar 18% din caloriile pe care le consumăm dar utilizează 83% din terenul arabil. Asta înseamnă că pentru a crește mai multe animale este nevoie de tot mai mult teren, adică de noi defrișări: https://www.theguardian.com/environment/2018/may/31/avoiding-meat-and-dairy-is-single-biggest-way-to-reduce-your-impact-on-earth
    3.687 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Agent Green Picture
  • Îmbunătățirea condițiilor de transport feroviar CFR în țară
    Pentru că situația actuală în ceea ce privește transportul feroviar cu CFR este execrabilă în cel mai bun caz. Trenurile abia se târăsc și angajații își bat joc de clienți după cum doresc. Noi, călătorii, ne rugăm de ei să le cumpărăm bilete de tren și să călătorim în condiții mizere, la viteze de melc. Dacă se întâmplă să ai o urgență personală (pentru că dacă nu cumperi bilet cu săptămâni înainte nu prinzi loc) ajungi să dai dublu la preț de suprataxa în timp ce stai în picioare lângă baia nefuncțională.
    123 din 200 Semnături
    Inițiat de Andreea Giurgiu Picture