Intemeiat in anul 1924 ca gimnaziu, cu o singură clasă, a purtat numele ctitorului său Barbu A. Știrbey, intemeietorul orașului. In anul 1929 gimnaziul devine Liceul Teoretic Barbu A. Știrbey, fiind unul din primele licee din țară, restul fiind doar în orașele - capitală de județ. Cel mai mare număr de elevi și de clase la Liceul Barbu Știrbey a fost in anul 1985-1986, peste 1100 de elevi. In 1996, 700 de elevi, dar în 2017 mai erau doar 350 de elevi. Liceul a servit aproape 100 de ani nu doar comunitatea bufteană, ci și toate comunele din jur. Acum este într-o stare avansată de degradare. Doar peretele din față este vopsit, terenul de sport și căminul sunt impracticabile, iar intreaga curte este o paragină, readusă la viață totuși în ultimul an prin eforturile noii conduceri. Liceul nu are apă curentă și canalizare, o realitate greu de conceput pentru anul 2022 într-un oraș al Uniunii Europene, iar toaletele sunt aceleași de 15 de ani! Clădirea este istoria orașului, istoria învățământului românesc, iar în 2024 ani face 100 de ani de când a fost construită și făcută cadou de Stirbey orașului! Nu poți avea pretenția unui oraș educat în asemnea condiții! Nu ne mai permitem să o ținem în paragină! Cade pe copii!

Suntem aici pentru că vrem să reîntregim Parcul Grozăvești și să-l salvăm din calea betonării. Poate că și tu ai copii și îți imaginezi cât de greu este să nu îi poți duce la un loc de joacă într-un parc aproape de casă. Sau poate că, pur și simplu, te-ai săturat de aglomerația din extrem de puținele parcuri din București și îți dorești să avem în capitală mai multe oaze verzi în care să te poți relaxa la umbră, să socializezi, să alergi sau să scoți cățelul la plimbare. Parcul Grozăvești are avantajul să se afle în imediata apropiere a stației de metrou Politehnica (*) și ar putea deservi unui număr mare de oameni. Cu toate acestea, de aproape 20 de ani stă în paragină. Este timpul să ne luăm parcul înapoi, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie să punem presiune pe instituțiile publice cu ajutorul acestei petiții. Investigația jurnalistica RiseProject privind retrocedările abuzive din Parcul Grozavesti a fost publicată in anul 2018 si descrie cum a fost ciopârțit parcul. (**) Din fericire PUZ-ul coordonator al Sectorului 6 in vigoare nu permite betonarea Parcului Grozăvești pe bucata proprietate privată a dezvoltatorilor imobiliari, retrocedata abuziv. SRI, ce intenționa să construiască un spital pe parcela de ~10.000mp, proprietate a statului din Parcul Grozavesti, a obținut recent fonduri de la Guvern pentru construirea unui nou spital în alta locație, pe o suprafață de 5 ori mai mare în localitatea Balotești, foarte aproape de București. De curând, Primăria Sector 6 a cerut oficial Primăriei Municipiului București să reîntregească și redea comunității Parcul Grozăvesti, pentru a-l salva din calea betonării. Noi, grupul civic "Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești" susținem acest demers, iar semnătura ta contribuie să convingem instituțiile statului că este necesar ca Parcul Grozăvești trebuie să fie al oamenilor, nu al dezvoltatorilor imobiliari. AVEM NEVOIE DE ACEST PLĂMÂN VERDE CA DE AER! Semnează, distribuie și ajută-ne să salvăm Parcul Grozăvești! (*) https://bit.ly/Harta_Parc_Grozavesti (**) https://www.riseproject.ro/articol/marea-devastare-parc-din-bucuresti-inghitit-de-mafia-retrocedarilor-pe-mana-cu-ramona-manescu/

Pentru ca generațiile care vor veni să se poată încă bucura de mediul natural și de protecția pe care pădurea Făget o conferă întregului Cluj. Pentru că generațiile actuale ale Clujului să aibă încă unde ieși pentru deconectare din aglomerația urbană. Pentru că natura merită să fie protejată, nu exploatată la maxim și fără suflet în interese imobiliare și financiare de moment. Prin măsurile de extindere masivă a intravilanului UAT Ciurila cu peste 400 de ha care se întind până la limita Făgetului spre vf Peana, autoritățile locale din Ciurila, cu sprijinul tacit al celor județene, printre care și APM Cluj, se pregătesc să distrugă tacit Făgetul și ultima comunitate rurală tradițională din proximitatea sudică a Clujului. Acest lucru se va întâmpla odată cu aprobarea actualizării Planului Urbanistic General al comunei Ciurila care cuprinde aceste prevederi aberante și ireversibile. De asemenea, distrugerea acestei zone este planificată și prin insistența pe construirea nodului rutier A3 la km 33 din dreptul lacurilor Ciurila și bâlbâielile cu referire la drumurile de descărcare a autostrăzii către Cluj Napoca. PUG-ul prevede ameliorarea zonelor degradate prin parcuri industriale și rezidențiale, reducerea traficului prin descărcarea unei autostrăzi pe drumuri inexistente și greu de construit, motiv să descarce temporar pe drumuri județene existente de 5-6 m lățime care trec prin sate locuite. Asta în timp ce protecția fonică pentru zgomotul de la autostradă nu este posibil să fie realizată. Iar pădurile existente și neprotejate dispar misterios și ilegal, aria protejată Dumbrava este devastată, pădurea Făget brăzdată de gunoaie și ATV-uri, pâraiele din zonă sunt poluate de deversări de ape reziduale cauzate de lipsa canalizării și cam nici un deal din comună nu este considerat afectat de degradarea accentuată și potrivit pentru împădurire, în ciuda fisurilor masive și vizibile.

Marcajele rutiere contribuie la siguranța circulației pe drumurile publice. Dacă lipsesc, în condiții de vizibilitate redusă (noapte, ploaie, ninsoare) cu luminile mașinilor care vin din sens opus, conducătorul auto este în pericol de a ieși de pe carosabil, sau de a trece pe sensul opus de circulație, cu consecințe posibil grave, atât în timpul mersului normal cât și în timpul depășirilor. Subiectul privește toți conducătorii de autovehicule.

Sunt constient ca vocea unei singure persoane este mai dificila de auzit si poate fi trecuta usor cu vederea. Cand sunt mai multe,impreuna,pot face mesajul auzit.

O mare parte din Valea Răstoliței, cu tot cu confluența celor trei râuri care formează Răstolița (Secu, Pârâul Mijlociu și Tihul), se dorește a fi defrișată și înlocuită cu un lac artificial, fără nicio valoare conservativă. ”IUCN Global Ecosystem Typology 2.0” clasifică astfel de ecosisteme antropice ca fiind biomuri umede artificiale, nici măcar nu le consideră lacuri [1]. În plus, aceste acumulări artificiale emit masiv gaze cu efect de seră, în special metan. Iar suprafața lor mare cauzează pierderi mari de apă prin evaporare, accentuând aridizarea în țări cu climă contintală, precum România. Proiectul hidroenergetic care necesită defrișarea pentru care Hidroelectrica solicită acord de mediu nu implică doar secarea Răstoliței aval de baraj, ci și captarea râurilor Ilva Mare, Valea Bradului, Vișa, Gălăoaia Mare, Gălăoaia Mică, Bistra și Donca. Proiectul nu se oprește la exterminarea rețelei hidrografice de pe versantul sudic al Călimanilor, ci devastează și cursul Mureșului. Aval de confluența cu Ilva debitul Mureșului va fi succesiv diminuat, iar aval de centrala hidroelectrică Mureșul are fi devastat de hydropeaking care se va resimți grav pe zeci de kilometri în aval. După distrugerea Grotelor Luanei de către aceiași ceaușiști, Călimanii au mai rămas cu o singură ”minune”: populația de lostrițe care se încăpățânează să supraviețuiască aici, singura populație românească viabilă de lostrițe. Dacă defrișarea are loc și proiectul hidroenergetic este finalizat, lostrițele nu mai au nicio șansă de supraviețuire, după cum se atrage atenția într-un raport IUCN [2]. Ministerul Mediului (cu cohorta sa de instituții subordonate) uită că este membru IUCN. [1] https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/documents/2020-037-En.pdf [2] http://www.iucnffsg.org/wp-content/uploads/2016/12/2015-FFSG-Annual-Report.pdf

Cu toții suntem afectați de lipsa de implicare a autorităților in acest fenomen. Prezenta nitriților și nitraților in concentrații foarte mari afectează pe toți, fie că discutăm de copii, părinți sau bunici. Deteriorarea stării de sănătate a populației făcută deliberat este de neconceput. Avem dreptul să știm ce consumăm și mai ales să amendăm asemenea comportament.

Pentru a schimba fața județului și așa mânjit si pătat. Pentru a scurta durata de așteptare iar elevii să nu mai fie nevoiți, mulți dintre ei, să se mute la Botoșani, Piatra Neamț și Bistrița. Haideți să facem ceva!

.

Pentru ca tigaretele electronice sunt daunatoare, desi poate nu par, atat pentru cei care le utilizeaza, cat si pentru cei care se afla in preajma celor care le folosesc. Am si adresa de la Ministerul Sanatatii prin care mi se confirma faptul ca tigaretele electronice contine substante toxice care pot creste riscul de cancer, boli cardiovasculare sau pulmonare. Am si o colega care utiliza la greu tigari electronice (ca am inteles ca ele nu se fumeaza, ci se vapeaza..) pana ce a aflat de la doctor ca ametelile pe care le avea se datorau lor..Solutia: a renuntat la ele!!! Daca pe afara (restul UE..) nu ma intereseaza daca se interzice utilizarea lor, as dori ca macar in Romania sa facem ceva in sensul interzicerii utilizarii lor in spatiile inchise. Pot iesi afara ca si ceilalti fumatori, daca nu tin la sanatatea lor, dar nu trebuie sa fie expuse si alte persoane la substantele toxice degajate de tigarile electronice.

-

Ambrozia, prin efectele pe care le are asupra unui număr tot mai mare de persoane, reprezintă o reală problemă de sănătate publică. Cerem măsuri active pentru evitarea instalării și răspândirii buruienii ambrozia pe terenurile intravilane sau extravilane, indiferent de forma de proprietate a acestor terenuri, iar în cazul prezenței acesteia, măsuri active pentru eliminarea ei. 𝐒𝐢𝐦𝐩𝐥𝐚 𝐢𝐧𝐬𝐭𝐢𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞 𝐚 𝐮𝐧𝐮𝐢 𝐩𝐫𝐨𝐩𝐫𝐢𝐞𝐭𝐚𝐫/𝐜𝐨𝐧𝐜𝐞𝐬𝐢𝐨𝐧𝐚𝐫 𝐝𝐞 𝐭𝐞𝐫𝐞𝐧 𝐢𝐧𝐟𝐞𝐬𝐭𝐚𝐭 𝐜𝐮 𝐚𝐦𝐛𝐫𝐨𝐳𝐢𝐞 𝐍𝐔 𝐄𝐒𝐓𝐄 𝐒𝐔𝐅𝐈𝐂𝐈𝐄𝐍𝐓𝐀 !