De ce este important?  În România, tot mai mulți oameni muncesc cu normă întreagă, dar cu toate acestea le este greu să își acopere cheltuielile de bază. Costul vieții a crescut constant: chiriile, alimentele, utilitățile și transportul sunt din ce în ce mai scumpe, iar salariile nu au ținut pasul.  Din acest motiv, foarte mulți tineri aleg să plece în străinătate pentru un trai mai bun. România pierde oameni muncitori, iar familiile sunt despărțite din cauza diferențelor mari de venit față de alte state europene.  Prin această petiție cerem un salariu minim net de 5.000 de lei, astfel încât fiecare persoană care muncește cu normă întreagă să poată avea un trai decent, să își plătească cheltuielile esențiale și să poată construi un viitor în propria țară.  Dacă și tu crezi că munca trebuie răsplătită corect și că românii merită condiții de viață mai bune, alătură-te acestei inițiative și semnează petiția. Împreună putem transmite un mesaj puternic autorităților. 

Pentru ca persoanele aflate în suferințe medicale grave și ireversibile să poată avea dreptul, în condiții strict reglementate de lege, de a decide asupra propriului sfârșit al vieții.

Această legătură feroviară ar facilita deplasarea călătorilor din Galați și Brăila către Constanța prin stația Făurei și ar putea deservi, în același timp, elevii, navetiștii și locuitorii de pe relația Buzău – Făurei. Solicităm analizarea introducerii acestui tren pentru a îmbunătăți conectivitatea regională și accesul la transportul feroviar. 

Analizele economice realizate de Ziarul Financiar (1) și Antena 3 confirmă că românii plătesc pe apa îmbuteliată mai mult chiar și decât cetățenii din țări vest-europene ca Spania sau Italia, din cauza lipsei reglementărilor pe adaosul comercial și a costurilor logistice crescute. Prin includerea apei in lista alimentelor de baza, adaosul comercial ar fi limitat la 20%. Articolul are doi ani, timp în care prețul apei îmbuteliate a crescut și mai mult. Este vital sa bei apă și este vital sa o faci la un preț corect. (1) www.zf.ro/companii/analiza-zf-romanii-beau-apa-scumpa-francezii-spaniolii-sticla-doi-22507074

Întreaga comunitate de locatari a Beta Residence si Terra Gardens, împreună cu restul locatarilor din suburbia Cluj—Chinteni vor beneficia enorm de aceasta linie de transport, ne-având nevoie de escala la autogara Beta (singura linie curenta de acces cu transport public la Cluj-Napoca) pentru a face legătura intre orice alt punct de interes din Cluj-Napoca.

Trebuie să ne strângem în număr cât mai mare pentru a demonstra că ne pasă de plămânul verde al orașului nostru. O prezență masivă de semnatari va oferi o pârghie puternică organizațiilor de mediu și jurnaliștilor în dialogul cu autoritățile.  Semnează și tu pentru a obliga Primăria Galați și instituțiile de mediu să modifice proiectul tehnic în favoarea conservării spațiilor verzi, înainte ca tăierile ireversibile să fie demarate! 

În România, accesul la o locuință sigură și la un preț accesibil a devenit o criză națională. Mii de familii, tineri și persoane vulnerabile sunt lăsate fără nicio protecție în fața chiriilor uriașe și a pieței imobiliare speculative.  În timp ce în țări din vestul Europei (cum sunt Marea Britanie sau Franța) există legi clare și asociații dedicate care asigură un fond public de locuințe de închiriat, în România statul s-a retras complet din acest domeniu. Mai mult, primăriile din țară ignoră miliardele de euro puse la dispoziție de Uniunea Europeană (prin PNRR și Fonduri Regionale) pentru construcția de locuințe sociale. Nu putem avea o societate dreaptă când oamenii sunt aruncați pe drumuri sau trăiesc în condiții insalubre din cauza lipsei de viziune a autorităților.  Semnează această petiție pentru a obliga Parlamentul și Ministerele să voteze o lege modernă a locuințelor sociale! Fiecare semnătură este o voce în plus care cere demnitate, siguranță și un adăpost decent pentru fiecare cetățean.

 În fiecare zi, mii de bucureșteni sunt obligați să împartă trotuarele cu trotinete electrice conduse cu viteză printre pietoni și cu dispozitive abandonate la întâmplare după încheierea curselor.  Copii, persoane în vârstă, părinți cu cărucioare și persoane cu dizabilități sunt nevoiți să ocolească trotinete lăsate pe trotuare, lângă treceri de pietoni, în stațiile transportului public sau chiar în fața intrărilor în blocuri.  Situația este cu atât mai greu de acceptat cu cât proprietarii de autoturisme plătesc taxe pentru ocuparea domeniului public și sunt sancționați dacă parchează neregulamentar. În schimb, firmele care închiriază trotinete își desfășoară activitatea folosind gratuit domeniul public ca spațiu de depozitare, iar utilizatorii pot abandona vehiculele aproape oriunde.  Tot mai mulți minori utilizează aceste dispozitive fără pregătire, fără experiență și fără respectarea regulilor de circulație, crescând riscul unor accidente grave.  Spațiul public trebuie să aparțină comunității. Trotuarele trebuie să fie sigure pentru pietoni, nu transformate în piste improvizate sau în parcări pentru trotinete.  Dacă și dumneavoastră considerați că Bucureștiul trebuie să redea prioritatea pietonilor și să administreze corect domeniul public, vă invităm să semnați această petiție. 

Lobby-ul industriei jocurilor de noroc are o influență uriașă în România. Până acum, toleranța autorităților față de industrie a fost aproape totală. Păcănelele și alte jocuri de noroc se află peste tot, chiar și la parterul blocului în care locuim. Nu e de mirare că România ocupă locul 2 în lume după Statele Unite în ce privește numărul de cazinouri autorizate. [1] Deși românii reprezintă 0,24% din populația lumii, din România se joacă 3,1% din cifra totală online pe plan mondial. [2] 1 din 4 adolescenți români a jucat la păcănele. Aproape 25% dintre tineri au început să joace înainte să împlinească 14 ani. Este timpul să creștem alt fel de generație, generația fără păcănele la colț de bloc. [3] În prima jumătate a anului 2025 românii au jucat circa 1,1 miliarde euro la jocurile de noroc. Suma depășește totalul cheltuielilor de cazare în hotelurile din întreaga țară (aproximativ 1 miliard euro). Dependența de jocuri de noroc este clasată în aceeași categorie cu dependențele de substanțe, în baza asemănărilor cu adicția de alcool și droguri. [4] Acum avem, în sfârșit, instrumentul legal pentru a scoate jocurile de noroc în afara localităților. Ordonanța de Guvern nr. 7/2026 oferă consiliilor locale puterea de a decide dacă jocurile de noroc sunt permise sau interzise pe teritoriul localității. [5] Decizia este în mâinile autorităților locale, care pot alege dacă păcănelele rămân la fiecare colț de stradă sau dispar din comunitate. Iar autoritățile locale, primari și consilieri locali, trebuie să asculte ce le cere comunitatea. Semnează și tu și cere-le aleșilor din localitatea ta să scoată jocurile de noroc în afara comunei sau orașului. Dacă majoritatea celor ce i-au votat semnează petiția, vor înțelege că de această decizie depinde viitorul lor politic. [1] - Libertatea - 3 nov. 2025 - România are cele mai multe „cazinouri” din lume, după SUA [2] - HotNews - 6 aug. 2026 - Românii au mizat la jocurile de noroc mai mult decât au cheltuit pe cazare în toate hotelurile din țară [3] - Euronews - 13 iul. 2025 - 1 din 4 adolescenți a jucat la păcănele [4] - National Library of Medicine - 2016 - A review of gambling disorder and substance use disorders [5] - Ordonanța de urgență 7/2026

Solicităm amenajarea unui nou parc de calistenice într-o zonă accesibilă din municipiul Constanța, pentru a oferi locuitorilor un spațiu modern, gratuit și sigur destinat activității fizice.  Calistenicele reprezintă un sport aflat într-o continuă creștere, practicat de copii, adolescenți și adulți. Acest tip de antrenament dezvoltă forța, mobilitatea, coordonarea și rezistența folosind propria greutate corporală, fără a necesita echipamente costisitoare sau abonamente la sală.  În prezent, numărul spațiilor special amenajate pentru calistenice din Constanța este limitat, iar acestea sunt adesea aglomerate sau insuficient echipate pentru numărul tot mai mare de practicanți. 

Pentru fiecare posesor de dronă din România, organizarea unui simplu zbor recreativ presupune deplasări, proceduri administrative și o planificare dificilă. Bucureștiul și numeroase orașe mari, printre care Constanța, Cluj, Arad, Timișoara, Suceava, Iași, Brașov și Craiova, sunt acoperite de zone geografice UAS restrictive în care zborurile sunt restricționate ori supuse unor condiții suplimentare. Situații similare există și în numeroase destinații turistice de la munte sau de la mare. În funcție de perimetrul ales, operatorul trebuie să informeze unitatea de trafic aerian sau să obțină  autorizarea instituției responsabile. Unele solicitări trebuie depuse cu mai multe zile lucrătoare înainte și pot necesita documente care să justifice scopul zborului. Aceste proceduri sunt greu de adaptat unui hobby dependent de vreme, vânt și timpul liber al operatorului. Între depunerea solicitării și data programată, condițiile meteorologice se pot schimba, iar reprogramarea poate presupune modificarea sau reluarea procedurii. În aceste condiții, unii posesori renunță să mai folosească dronele, le vând sau își asumă riscul unor zboruri efectuate fără respectarea procedurilor. Alte persoane renunță la achiziție după ce constată că drona poate fi utilizată legal cu dificultate în apropierea domiciliului. Problema afectează inclusiv dronele cu masa maximă la decolare sub 250 de grame, operate în subcategoria A1, concepută pentru operațiuni cu risc redus. Chiar dacă aceste drone nu necesită, în condițiile generale ale categoriei Open, o autorizație operațională prealabilă, restricțiile stabilite prin zonele geografice UAS rămân obligatorii. Dimensiunea propusă de minimum 500 × 500 de metri ar permite desfășurarea unor zboruri recreative, exerciții de pilotaj și activități FPV, fără limitarea dronelor la un spațiu insuficient pentru manevre sigure. În interiorul perimetrului, utilizatorii ar respecta în continuare regulile generale privind siguranța, altitudinea stabilită, protecția persoanelor, operarea în raza vizuală. Un asemenea spațiu ar reuni pasionații într-un loc cunoscut, accesibil și stabilit în urma unei evaluări de siguranță. Utilizatorii ar putea zbura împreună, și-ar putea perfecționa abilitățile de pilotaj și ar putea învăța regulile de operare responsabilă. Pentru tineri, dronele pot reprezenta o activitate  educativă. Pilotajul, construcția și configurarea dronelor dezvoltă interesul pentru electronică, mecanică, programare, fotografie, filmare și tehnologii aeronautice de viitor. Existența unor locuri legale și accesibile ar permite organizarea unor activități educative, demonstrații, întâlniri și evenimente dedicate. Pentru autorități, perimetrele urbane ar putea reduce numărul solicitărilor individuale și numărul zborurilor efectuate fără respectarea procedurilor. Activitatea ar fi concentrată în locuri cunoscute, semnalizate și îndepărtate de obiectivele sensibile. Din punct de vedere economic, creșterea numărului de utilizatori ar susține cererea pentru drone, componente, baterii, echipamente FPV, servicii de instruire, reparații, filmare și alte activități specializate. Pentru posesorii de drone, aceste perimetre ar însemna posibilitatea de a zbura legal aproape de domiciliu, fără deplasări repetate în afara orașului și fără obținerea unei aprobări separate pentru fiecare ieșire recreativă. Solicităm instituțiilor competente să pună în aplicare prevederile care permit delimitarea și publicarea unor zone geografice UAS destinate operațiunilor din categoria Open. Crearea acestor perimetre ar proteja siguranța spațiului aerian și le-ar permite posesorilor de drone să își practice pasiunea legal, responsabil și aproape de domiciliu. 

  Este important pentru că întreruperile frecvente de energie electrică și fluctuațiile de tensiune afectează direct viața de zi cu zi a locuitorilor din Lepșa și Greșu, dar și activitatea pensiunilor, magazinelor și a celorlalte afaceri locale. Într-o zonă montană, lipsa energiei electrice poate însemna mai mult decât un simplu disconfort: pot fi afectate sistemele de încălzire, pompele de apă, frigiderele, centralele, echipamentele de comunicații și aparatura electrică. Problema este cu atât mai importantă cu cât Lepșa și Greșu sunt localități turistice, iar întreruperile repetate afectează nu doar comunitatea locală, ci și experiența turiștilor și imaginea zonei. O rețea electrică sigură și stabilă este o condiție de bază pentru trai normal, pentru dezvoltarea turismului și pentru funcționarea economiei locale. De aceea, este nevoie de o soluție durabilă, nu doar de intervenții punctuale după fiecare avarie.