• STOP rachetelor antigrindină
    Rachetele antigrindină alungă ploaia din zonele în care sunt folosite. Oricât ar nega acest fapt producătorii acestor dispozitive, autoritățile și beneficiarii acestor sisteme (marile ferme viticole), toate observațiile directe ale populației care locuiește în zonele în care aceste rachete antigrindină sunt folosite reclamă aceleași neajunsuri: rachetele antigrindină risipesc norii de ploaie, împiedică formarea precipitațiilor și de multe ori nu reușesc să împiedice căderile de grindină. Cei care au ghinionul să locuiască în zonele viticole unde aceste rachete antigrindină sunt folosite sunt privați constant de precipitații iar interesele lor sunt sacrificate în detrimentu intereselor marilor ferme viticole beneficiare ale sistemului antigrindină. Trebuie ca autoritățile să înțeleagă că pe lângă viticultură și marile ferme viticole beneficiare ale sistemului antigrindină mai există și oameni și comunități care au nevoie de apa din precipitații pentru a produce și supraviețui. În zonele viticole respective se practică și alte forme de agricultură, există sute de mii de gospodării, ferme mici, localități care sunt constant private de precipitații prin folosirea acestui sistem de rachete antigrindină. Practic, marii beneficiari ai acestor sisteme sunt marile ferme viticole, de fapt ei fiind și cei pentru care aceste sisteme au fost achiziționate și implementate din bani publici. Toate observațiile directe ale zecilor de mii de locuitori din aceste zone indică același lucru și anume o constatare devenită deja refren: ,,dau cu rachete și se oprește ploaia''. Cu toate acestea, în ciuda evidenței și deselor plângeri ale populației, autoritățile locale, județene și centrale se fac a nu observa nemulțumirea cetățenilor. Nu este normal ca zeci de mii de cetățeni să fie sacrificați pentru interesele industriei mari viticole. Pe lângă efectul de risipire a norilor și scăderii drastice a precipitațiilor, substanțele active din rachetele antigrindină se răspândesc necontrolat în atmosferă, lucru observat și reclamat intens de către localnici. Nimeni nu a informat populația cu privire la efectele acestor substanțe asupra mediului și oamenilor pe termen mediu și lung. Nimeni nu știe în ce măsură aceste substanțe sunt dăunătoare și în ce fel. Mai mult, nu de puține ori aceste rachete au căzut în zone locuite provocând pagube materiale gospodăriilor și reprezentând un pericol real pentru siguranța localnicilor. Pentru toate aceste motive considerăm că măsura normală și logică nu poate fi alta decât oprirea imediată a lansărilor de rachete antigrindină. Ulterior opririi se impune auditarea sistemului antigrindină de un for științific serios, independent de interesele din zona viticolă și administrativă, care să certifice dacă aceste sisteme chiar au o eficiență împotriva căderilor de grindină în condițiile în care eficiența lor este contestată la nivel mondial, chiar în mediile științifice, neexistând dovezi clare ale eficienței lor obținute pe baza unor metode științifice de analiză. Mai mult, auditarea sistemului antigrindină ar trebui să certifice, dincolo de orice îndoială, că folosirea lui nu conduce la reducerea cantității de precipitații sau la afectarea mediului și sănătății locuitorilor. Măcar acum, locuitorii acestor zone trebuie să fie consultați prin referendum local asupra păstrării sau desființării acestor instalații de rachete antigrindină deoarece ei sunt cei direct afectați și doar ei au dreptul să decidă asupra modului în care este modificată clima, precipitațiile și calitatea mediului și a vieții în zonele în care locuiesc. Până când aceste aspecte nu vor fi pe deplin clarificate dincolo de orice dubiu se impune de la sine o singură măsură: STOPAREA IMEDIATĂ A LANSĂRILOR DE RACHETE ANTIGRINDINĂ!!!
    45 din 100 Semnături
    Inițiat de Liviu Perișan
  • Salvați Liceul Barbu Știrbey Buftea!
    Intemeiat in anul 1924 ca gimnaziu, cu o singură clasă, a purtat numele ctitorului său Barbu A. Știrbey, intemeietorul orașului. In anul 1929 gimnaziul devine Liceul Teoretic Barbu A. Știrbey, fiind unul din primele licee din țară, restul fiind doar în orașele - capitală de județ. Cel mai mare număr de elevi și de clase la Liceul Barbu Știrbey a fost in anul 1985-1986, peste 1100 de elevi. In 1996, 700 de elevi, dar în 2017 mai erau doar 350 de elevi. Liceul a servit aproape 100 de ani nu doar comunitatea bufteană, ci și toate comunele din jur. Acum este într-o stare avansată de degradare. Doar peretele din față este vopsit, terenul de sport și căminul sunt impracticabile, iar intreaga curte este o paragină, readusă la viață totuși în ultimul an prin eforturile noii conduceri. Liceul nu are apă curentă și canalizare, o realitate greu de conceput pentru anul 2022 într-un oraș al Uniunii Europene, iar toaletele sunt aceleași de 15 de ani! Clădirea este istoria orașului, istoria învățământului românesc, iar în 2024 ani face 100 de ani de când a fost construită și făcută cadou de Stirbey orașului! Nu poți avea pretenția unui oraș educat în asemnea condiții! Nu ne mai permitem să o ținem în paragină! Cade pe copii!
    1.366 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Bogdan Toba
  • Salvăm Parcul Grozăvești!
    Suntem aici pentru că vrem să reîntregim Parcul Grozăvești și să-l salvăm din calea betonării. Poate că și tu ai copii și îți imaginezi cât de greu este să nu îi poți duce la un loc de joacă într-un parc aproape de casă. Sau poate că, pur și simplu, te-ai săturat de aglomerația din extrem de puținele parcuri din București și îți dorești să avem în capitală mai multe oaze verzi în care să te poți relaxa la umbră, să socializezi, să alergi sau să scoți cățelul la plimbare. Parcul Grozăvești are avantajul să se afle în imediata apropiere a stației de metrou Politehnica (*) și ar putea deservi unui număr mare de oameni. Cu toate acestea, de aproape 20 de ani stă în paragină. Este timpul să ne luăm parcul înapoi, iar pentru ca acest lucru să se întâmple este nevoie să punem presiune pe instituțiile publice cu ajutorul acestei petiții. Investigația jurnalistica RiseProject privind retrocedările abuzive din Parcul Grozavesti a fost publicată in anul 2018 si descrie cum a fost ciopârțit parcul. (**) Din fericire PUZ-ul coordonator al Sectorului 6 in vigoare nu permite betonarea Parcului Grozăvești pe bucata proprietate privată a dezvoltatorilor imobiliari, retrocedata abuziv. SRI, ce intenționa să construiască un spital pe parcela de ~10.000mp, proprietate a statului din Parcul Grozavesti, a obținut recent fonduri de la Guvern pentru construirea unui nou spital în alta locație, pe o suprafață de 5 ori mai mare în localitatea Balotești, foarte aproape de București. De curând, Primăria Sector 6 a cerut oficial Primăriei Municipiului București să reîntregească și redea comunității Parcul Grozăvesti, pentru a-l salva din calea betonării. Noi, grupul civic "Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești" susținem acest demers, iar semnătura ta contribuie să convingem instituțiile statului că este necesar ca Parcul Grozăvești trebuie să fie al oamenilor, nu al dezvoltatorilor imobiliari. AVEM NEVOIE DE ACEST PLĂMÂN VERDE CA DE AER! Semnează, distribuie și ajută-ne să salvăm Parcul Grozăvești! (*) https://bit.ly/Harta_Parc_Grozavesti (**) https://www.riseproject.ro/articol/marea-devastare-parc-din-bucuresti-inghitit-de-mafia-retrocedarilor-pe-mana-cu-ramona-manescu/
    1.626 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Pentru locuri de joacă și spații verzi în Grozăvești Picture
  • Opriți distrugerea tacită a Făgetului și a ultimei comunități rurale tradiționale din jurul Clujului
    Pentru ca generațiile care vor veni să se poată încă bucura de mediul natural și de protecția pe care pădurea Făget o conferă întregului Cluj. Pentru că generațiile actuale ale Clujului să aibă încă unde ieși pentru deconectare din aglomerația urbană. Pentru că natura merită să fie protejată, nu exploatată la maxim și fără suflet în interese imobiliare și financiare de moment. Prin măsurile de extindere masivă a intravilanului UAT Ciurila cu peste 400 de ha care se întind până la limita Făgetului spre vf Peana, autoritățile locale din Ciurila, cu sprijinul tacit al celor județene, printre care și APM Cluj, se pregătesc să distrugă tacit Făgetul și ultima comunitate rurală tradițională din proximitatea sudică a Clujului. Acest lucru se va întâmpla odată cu aprobarea actualizării Planului Urbanistic General al comunei Ciurila care cuprinde aceste prevederi aberante și ireversibile. De asemenea, distrugerea acestei zone este planificată și prin insistența pe construirea nodului rutier A3 la km 33 din dreptul lacurilor Ciurila și bâlbâielile cu referire la drumurile de descărcare a autostrăzii către Cluj Napoca. PUG-ul prevede ameliorarea zonelor degradate prin parcuri industriale și rezidențiale, reducerea traficului prin descărcarea unei autostrăzi pe drumuri inexistente și greu de construit, motiv să descarce temporar pe drumuri județene existente de 5-6 m lățime care trec prin sate locuite. Asta în timp ce protecția fonică pentru zgomotul de la autostradă nu este posibil să fie realizată. Iar pădurile existente și neprotejate dispar misterios și ilegal, aria protejată Dumbrava este devastată, pădurea Făget brăzdată de gunoaie și ATV-uri, pâraiele din zonă sunt poluate de deversări de ape reziduale cauzate de lipsa canalizării și cam nici un deal din comună nu este considerat afectat de degradarea accentuată și potrivit pentru împădurire, în ciuda fisurilor masive și vizibile.
    1.402 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Alina Chiriac
  • Refacerea marcajelor de pe drumurile naționale și județene
    Marcajele rutiere contribuie la siguranța circulației pe drumurile publice. Dacă lipsesc, în condiții de vizibilitate redusă (noapte, ploaie, ninsoare) cu luminile mașinilor care vin din sens opus, conducătorul auto este în pericol de a ieși de pe carosabil, sau de a trece pe sensul opus de circulație, cu consecințe posibil grave, atât în timpul mersului normal cât și în timpul depășirilor. Subiectul privește toți conducătorii de autovehicule.
    17 din 100 Semnături
    Inițiat de George Blum
  • Vrem sa respiram aer curat!
    Sunt constient ca vocea unei singure persoane este mai dificila de auzit si poate fi trecuta usor cu vederea. Cand sunt mai multe,impreuna,pot face mesajul auzit.
    19 din 100 Semnături
    Inițiat de Grigoriu Ovidiu
  • Salvați pădurile și râurile din Călimani, salvați lostrițele!
    O mare parte din Valea Răstoliței, cu tot cu confluența celor trei râuri care formează Răstolița (Secu, Pârâul Mijlociu și Tihul), se dorește a fi defrișată și înlocuită cu un lac artificial, fără nicio valoare conservativă. ”IUCN Global Ecosystem Typology 2.0” clasifică astfel de ecosisteme antropice ca fiind biomuri umede artificiale, nici măcar nu le consideră lacuri [1]. În plus, aceste acumulări artificiale emit masiv gaze cu efect de seră, în special metan. Iar suprafața lor mare cauzează pierderi mari de apă prin evaporare, accentuând aridizarea în țări cu climă contintală, precum România. Proiectul hidroenergetic care necesită defrișarea pentru care Hidroelectrica solicită acord de mediu nu implică doar secarea Răstoliței aval de baraj, ci și captarea râurilor Ilva Mare, Valea Bradului, Vișa, Gălăoaia Mare, Gălăoaia Mică, Bistra și Donca. Proiectul nu se oprește la exterminarea rețelei hidrografice de pe versantul sudic al Călimanilor, ci devastează și cursul Mureșului. Aval de confluența cu Ilva debitul Mureșului va fi succesiv diminuat, iar aval de centrala hidroelectrică Mureșul are fi devastat de hydropeaking care se va resimți grav pe zeci de kilometri în aval. După distrugerea Grotelor Luanei de către aceiași ceaușiști, Călimanii au mai rămas cu o singură ”minune”: populația de lostrițe care se încăpățânează să supraviețuiască aici, singura populație românească viabilă de lostrițe. Dacă defrișarea are loc și proiectul hidroenergetic este finalizat, lostrițele nu mai au nicio șansă de supraviețuire, după cum se atrage atenția într-un raport IUCN [2]. Ministerul Mediului (cu cohorta sa de instituții subordonate) uită că este membru IUCN. [1] https://portals.iucn.org/library/sites/library/files/documents/2020-037-En.pdf [2] http://www.iucnffsg.org/wp-content/uploads/2016/12/2015-FFSG-Annual-Report.pdf
    1.449 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Calin Dejeu
  • Verificarea nitraților și nitriților din fructe și legume
    Cu toții suntem afectați de lipsa de implicare a autorităților in acest fenomen. Prezenta nitriților și nitraților in concentrații foarte mari afectează pe toți, fie că discutăm de copii, părinți sau bunici. Deteriorarea stării de sănătate a populației făcută deliberat este de neconceput. Avem dreptul să știm ce consumăm și mai ales să amendăm asemenea comportament.
    21 din 100 Semnături
    Inițiat de Cristian Romeo Arsene
  • Vrem examinatori
    Pentru a schimba fața județului și așa mânjit si pătat. Pentru a scurta durata de așteptare iar elevii să nu mai fie nevoiți, mulți dintre ei, să se mute la Botoșani, Piatra Neamț și Bistrița. Haideți să facem ceva!
    247 din 300 Semnături
    Inițiat de Gavril Răzvan Picture
  • 367 din 400 Semnături
    Inițiat de Lucian Rad
  • Fumatul INTERZIS pentru utilizatorii TIGARILOR ELECTRONICE!
    Pentru ca tigaretele electronice sunt daunatoare, desi poate nu par, atat pentru cei care le utilizeaza, cat si pentru cei care se afla in preajma celor care le folosesc. Am si adresa de la Ministerul Sanatatii prin care mi se confirma faptul ca tigaretele electronice contine substante toxice care pot creste riscul de cancer, boli cardiovasculare sau pulmonare. Am si o colega care utiliza la greu tigari electronice (ca am inteles ca ele nu se fumeaza, ci se vapeaza..) pana ce a aflat de la doctor ca ametelile pe care le avea se datorau lor..Solutia: a renuntat la ele!!! Daca pe afara (restul UE..) nu ma intereseaza daca se interzice utilizarea lor, as dori ca macar in Romania sa facem ceva in sensul interzicerii utilizarii lor in spatiile inchise. Pot iesi afara ca si ceilalti fumatori, daca nu tin la sanatatea lor, dar nu trebuie sa fie expuse si alte persoane la substantele toxice degajate de tigarile electronice.
    31 din 100 Semnături
    Inițiat de Florin Radulescu
  • 1.195 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Bune Practici