Energia electrică, gazele naturale și alimentarea cu apa curentă sunt considerate utilități de strictă necesitate conform codului fiscal. Cota de impozitare pentru clădiri se stabiliește în funcție de existența acestor servicii sau nu. Fiind utilități necesare pentru a asigura un trai decent oricărei persoane trebuie reduse costurile cu acestea astfel încât fiecare persoană să poată beneficia de ele.

Pentru alinierea în contextul Legislației Europene

Sunt multiplii factori contributori care ar putea explica aceasta “anomalie statistica”, dar ce cred e că în primul rand aceste date sublineaza că pacienții în tratament cu terapii moleculare sau imunoterapie finanțate de CNAS au decedat în proporție de 90% în interval de un an de la începerea tratamentului. Sunt de acord că relevanta statistică și interpretarea acestor date este îngreunată de eterogenitatea grupurilor de pacienți incluși, prognostic diferit, nivel de îngrijire paliativă diferit. Însă cred că a vedea acest procent releveaza existenta unui exces de mortalitate în anul 2020. Doua posibile cauze pentru excesul de mortalitate: 1. COVID-19 – o problema ce nu putea fi evitata Excessul de mortalitate cauzat de COVID-19 pentru pacienții oncologici raportate de UK: https://bmjopen.bmj.com/content/10/11/e043828 Romania – calcularea excesului general de mortalitate: Jurnaliștii ziarului The Economist (https://www.economist.com/graphic-detail/coronavirus-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR0iw-r7sMhRKhZnESkYFiMFmfpt3O2uVkm6OK5ICpzGliA4AjAnUsZR_4U ) au dorit să afle numărul real de decese în fiecare tara (inclusiv Romania). Au comparat datele cu cele publicate oficial și au aflat că în intervalul 30 martie - 27 iunie 2021, excesul de mortalitate în Romania a fost de 63520 de persoane fata de cel raportat de 30820 de persoane. Acesta valoare dubla este raporatata pentru o perioada în care în Romania transmiterea coronavirusului era în scădere (oare care sunt cifrele pentru lunile cu incidenta crescuta? - Acestea se pot calcula folosing modelul matematic accesibil aici: https://github.com/TheEconomist/covid-19-excess-deaths-tracker?fbclid=IwAR2XK_b31RHNlhE6X0U7XIwMI2En7B2o9UObXpnyuF2wxGKZA4qO-2SN1jk ). 2. Dar….Existenta problemelor cronice pre-COVID19 ale sistemului de îngrijire a pacienților oncologici din Romania ar fi putut fi a. Subfinantare sistemului și lipsa rețelei multidisciplinare de tratament a pacienților oncologici aflați sub tratament in toate spitalele din tara ce duce la aderenta scăzută la ghidurilor de tratament internaționale b. Abesenta unui sistem de management a datelor clinice în timp real c. Lipsa datelor oficiale de supravietuire a pacienților sub tratament oncologic Ilustrare de caz: melanom Stadiul IV – exista și pacienți în stadiul IV ce pot fi poate vindecați Să fiu mai ilustrativ. In graficul de supraviețuire Kaplan-Meier atasat pentru pacienții cu melanom metastatic tratați cu imunoterapie (inclusa în lista de tratamente decontate de CNAS) versus pacienți tratați cu terapie standard (chimioterapie). Daca în primele luni de tratament ambele grupe au o rata a mortalității similare după un an aceste grupe se despart, iar la câțiva ani putem vedea că 1 din 5 pacienți cu melanom sunt încă în viață, ceea ce indica o șansă că acești pacienți să fie vindecați de melanom metastatic a cărui prognostic se măsură în luni (sursa: https://www.nejm.org/doi/full/10.1056/NEJMoa1910836). Propuneri: 1. Transparentizarea datelor de mortalitate și accesarea acestora pentru efectuarea unei analize pentru calcularea excesului de mortalitate. 2. Crearea unor cadre de implentarea a auditurilor la nivelul fiecărui spital pentru a măsură succesul schimbării folosind metode validate (de exemplu: SPC rules to identify unusual patterns in a dataset). 3. Inițierea unei monitorizări pentru măsurarea gradului de aderenta la valorile medii europene de supraviețuire. Addendum Noi declaratii CNAS încercând sa lămurească procentul de 88%: „Tratăm anual în jur de 137.000 de pacienţi oncologici. Din analiza internă efectuată de CNAS pe perioada 2014-2020, a reieşit că numărul deceselor survenite între 0-1 an şi 1-2 ani de la data iniţierii tratamentului oncologic este de 121.000, ceea ce reprezintă aproximativ 88% din numărul pacienţilor trataţi în medie pe an. Aceasta nu este rata supraviețuirii prin boli oncologice, ci reprezintă procentul anual din media anuală tratată”, CNAS. Ce reprezintă procentul anual din media anuala? Deci ce înțeleg eu. Timp de un an se depun 137000 de cereri de tratament pentru pacienții cu cancer. Aici sunt incluși toți pacienții care primesc un tratament ce necesită aprobarea CNAS, curativ si necurativ. Dintre aceștia 121000 au decedat la mai puțin de doi ani de la începerea tratamentului. Asta arata ca sunt pacienți care erau tratați cu intenție curativă dar au murit la mai puțin de 2 ani. Toate acestea reprezintă argumente că trebuiesc analizate datele pe subgrupe de pacienți si începuta o monitorizare prospectiva pentru a înțelege unde si când se pierd acești pacienți. Sursa: https://www.libertatea.ro/stiri/cnas-a-iesit-public-cu-un-procent-macabru-88-din-bolnavii-de-cancer-tratati-in-romania-in-2019-ar-fi-murit-intr-un-an-care-este-adevarul-3740723

Parintii, dascalii si asociatiile elevilor trebuie consultate nu ignorate, pe acest topic. Daca esti parinte stii ce inseamna sa ai 1-2 sau 3 copii acasa in scoala online, in timp ce si tu trebuie sa lucrezi. Nemaivorbind ca e afectata si calitatea educatiei, iar nivelul de stres la care sunt supusi dascalii si elevii este foarte mare. Cu totii incercam sa facem tot ce se poate mai bine, si acest efort suplimentar duce toate partile implicate, parinti, elevi, scoala/dascali la burnout. Schimbati metodologia de aplicare a ordonantelor. Lasati scoala deschisa. Nu acolo sunt cazurile cele mai multe de imbolnavire, NU in Scoala sunt marile focare de Covid. De la inceputul pandemiei, am fost responsabili si am respectat restrictiile impuse, ne-am imunizat, si am purtat masti, incercand sa-i protejam pe toti cei din jur. Rezultatul este ca tot avem de suferit si tot nu putem reveni la scoala, si tot nu putem merge la munca. Este nedrept pentru cei care au respectat cu responsabilitate toate recomandarile guvernului. In clasa sunt mereu aceeasi copiii. La mall-uri festivaluri si concedii sunt mii de oameni care se intalnesc, de ce considerati ca riscurile de imbolnavire sunt mai mari in sala de clasa?

Asigurarea unei mese calde îmbunătățește participarea școlară și asigură dezvoltarea sănătoasă a elevilor. Conform raportului Organizației Mondiale a Sănătății privind politicile de nutriție și hrană pentru școli, unitățile școlare reprezintă o cale sigură și eficientă pentru a ajunge la aproape toți copiii pentru a le asigura o nutriție sănătoasă și echilibrată. Studii internaționale au demonstrat în repetate rânduri că asigurarea unei mese calde la școală, gratuit, pentru toți elevii, îmbunătățește participarea școlară, comportamentul elevilor și rezultatele școlare. Masa caldă în școli duce de asemenea la formarea unor obiceiuri sănătoase pentru elevi și îmbunătățirea sănătății fizice și mintale: previne apariția cariilor și a problemelor de sănătate asociate, combate riscul de obezitate, ajută elevii să se poată odihni mai bine și îmbunătățește capacitatea de concentrare și motivația acestora.

Implicarea civică este extrem de importantă pentru a ne apăra drepturile cetățenești, când aleșii nu o fac. Împreună, schimbarea este reală!

Aprobarea noului medicament KAFTRIO este urgentă deoarece fără acesta starea pacientilor diagnosticați cu fibroză chistică (mucoviscidoză) se agravează. Fibroza chistică este o boala progresivă și limitatoare de viață, ea avansează o dată cu vârsta și puțini din bolnavii diagnosticați ajung la vârsta maturității adultului. Oamenii ar trebui să mi se alăture deoarece în Romania se nasc din ce în ce mai mulți copii cu fibroză chistică.

Nicio investiție majoră și cu impact major pentru viitor nu trebuie să treacă fără o consultare și dezbatere publică serioasă

Pentru că foarte mulți oameni au ajuns la spital din cauza mușcăturilor de șobolani, iar invazia tinde să se extindă și în alte cartiere.

Din păcate, suntem nevoiți să constatăm că modul viciat în care este organizată dezbaterea (post factum și cu un acces autoridiculizant la documente) pune sub semnul întrebării intenția autentică a Primăriei Cluj-Napoca de a-și susține proiectul în fața comunității.  Privind argumentele tehnice, proiectul de “metrou” în “consultare” este unul problematic. Conform documentației, 1. aproape toate stațiile vor fi săpate deschis în intersecții majore sau drumuri circulate. Spre exemplificare, -Stația Sfânta Maria (Calea Mănăștur colț cu Câmpului) înseamnă o groapă de 250 metri (cât 2 terenuri jumate de fotbal) la adâncime de 27 metri adâncime (cât un bloc de 9 etaje) -Stația Piața Mărăști - din fața Pieței Mărăști până dincolo de sensul giratoriu, înseamnă o groapă de 275 metri (peste 2 terenuri jumate de fotbal lungime) pe 18 metri adâncime (cât un bloc de 6 etaje) -Stația Muncii (colț prelungire str. Beiușului) înseamnă o groapă de 220 metri (2 terenuri de fotbal lungime) pe 18 metri adâncime (cât un bloc de 6 etaje adâncime).  2. În timpul lucrărilor, vor fi distruse un număr semnificativ de lucrări de infrastructură noi:   -Calea Floresti -Calea Mănăștur (aflată acum în drum spre licitarea lucrărilor) -Moților -Piața Unirii -Bulevardul 21 Decembrie 1989 (aflat acum în modernizare). Având în vedere și că săpăturile pentru stații vor ocupa întreaga lățime a carosabilului, și aceste lucrări vor contribui la paralizarea întregului oraș, timp de ani de zile.  3. Conform Memoriului Tehnic, după stația Piața Mărăști aproape toate forajele executate atât pe aliniamentul estic al metroului, cât și pe cel sudic au întâlnit la adâncimi cuprinse între 12,50 și 25m un depozit de sare care induce riscuri geotehnice asupra structurilor metroului. Acestea trebuie eliminate prin stabilirea unor soluții tehnice adecvate. Concret, în condițiile unui pământ instabil, trebuie găsite soluții de stabilizare a săpăturilor deschise ca să nu se prăbușească. Dar Memoriul Tehnic nu suflă o vorbă despre care ar fi acestea. Mai multe stații vor fi săpate la mai puțin de 10 metri de blocuri înalte (vezi Mănăștur, Mărăști). Nu ne-a ajuns dezastrul recent de pe str. Victor Papilian, care deja pune în pericol viața familiilor de pe o stradă întreagă?   Având în vedere cele de mai sus, noi, cetățenii Clujului, ne exprimăm nevoia de a avea argumente solide și credibile că transformarea orașului într-un șantier deschis, distrugerea lucrărilor de infrastructură existente și asumarea unor riscuri geotehnice mari, merită - întrucât am dezvolta pe termen mediu și lung, o mobilitate urbană la standarde europene de performanță și eficiență. Din păcate, în locul acestor argumente solide și credibile, la ora aprobării proiectului, Studiul de Fezabilitate al metroului nu va fi gata. Noul Plan de Mobilitate Urbană nu va fi gata. În fapt, niciun document strategic de mobilitate urbană în vigoare azi NU recomandă metroul. Toate argumentează în favoarea extinderii tramvaiului.  Atunci, tot ce avem azi sunt promisiuni politice, o documentație problematică, și o prefăcătorie numită consultare publică - pe un proiect care va fi deja aprobat în Comisia Europeană în momentul în care va fi propus dezbaterii la Cluj-Napoca.  Noi, cetățeni responsabili ai acestui oraș, nu putem fi de acord cu această calitate îndoielnică a argumentației tehnice, a formatului administrativ și a demersului politic.  Corolar, solicităm actorilor vizați  1. să ia act de argumentele formulate mai sus ca fiind un prim set de observații vizavi de cadrul și conținutul dezbaterilor pe proiectul de "metrou". 2. să ia act de angajamentul nostru de-a contribui la creionarea soluțiilor optime privind mobilitatea urbană a municipiului Cluj-Napoca - în consultări democratice, cu datele în față, în cunoștință de cauză și cu șanse reale de a interveni asupra proiectului 3. să ia act de angajamentul nostru de a vă ține la curent, în viitorul imediat, cu noi argumente, propuneri de îmbunătățire și soluții alternative privind proiectul de "metrou", generate în cadrul unor noi dezbateri cetățenești, în spiritul valorilor democratice europene pe care le promovăm.

Astfel, se va rezolva problema exodului medicilor precum și acoperirea deficitului de medici pe specialitățile deficitare, dar mai ales cea a medicilor de familie din mediul rural.

După 6 ani de facultate care implică studiu intens și foarte mult stres, un absolvent de Medicină Generală se vede după absolvire în postura în care nu are niciun aviz de liberă practică în a profesa fiind condiționat de a da un alt examen național și acela foarte greu. Nici acest examen de rezidentiat nu îți oferă garanția că iți alegi o specializare pentru care ai vocație și aptitudini, mai mult, sunt mai multe locuri decât posturi pe specializări și nici după terminarea rezidențiatului, medicul specialist nu are garanția unui loc de muncă. Cerem astfel aviz de liberă practică și ca rezidențiatul să fie o continuare firească a programelor de pregătire în profesia de medic fără a mai fi condiționată de susținerea unui examen. Teoretic având statutul de studenți al ciclului 3 de învatamant universitar, studenții mediciniști nu trebuie să fie conditionați de un examen pentru a intra în programul de rezidențiat, acest examen trebuind sa fie dat doar pentru obținerea gradului de specialist.