După un an greu și obositor de școală,copiii merită și o săptămană de distracție! Nu pot fi ținuți non-stop doar învățand la cate 14 materi pe săptămană.Au nevoie și de ceva să îi abată de la atata muncă și stres. Iar pe langă faptul că elevilor li se ia din vacanța de iarnă, li se ia și săptămana altfel. Ceea ce nu este deloc corect, așa este, li s-a dat 2 săptămani de vacanță,dar au fost forțate. În săptămana Școala Altfel, copiii mai au și ocazia de a se distra vizitand locuri interesante, de exemplu: muzee,expoziții de artă, pot merge la spectacole, la piese de teatru și își pot îmbunătăți cunoștiințele. Pot lua parte la cum se fac sau se fabrică anumite lucruri interesante și pot face abilități practice.

Pandemia de COVID-19 nu a adus o criză doar în sănătate, ci și în învățământ. Costurile pentru lipsa de acces la educație a copiilor și tinerilor le vom plăti cu toții, dacă nu creștem investițiile în acest domeniu: ❗La fiecare leu investit în educația unei persoane cu diplomă de licență și master statul încasează opt lei, un randament de 700%, arată World Vision România. În schimb, pentru fiecare cetățean care nu este activ pe piața muncii fiindcă nu are studiile minime, statul român plătește 90.000 de lei pe durata întregii vieți a acestuia; ❗ONU a avertizat recent că, la nivel global, costurile pentru închiderea școlilor ar putea ajunge la 17 mii de miliarde de dolari. De ce? Din cauza pierderilor de învățare, veniturile acestei generații de copii vor fi mai mici pe parcursul întregii vieți; ❗La nivel național, aproximativ 900 de mii de copii din România nu au avut acces la școala online în pandemie sau au avut acces limitat, potrivit IRES; ❗În mediul rural, 40% dintre copii nu au avut acces la școala online, conform World Vision România; ❗La o testare standardizată realizată anul acesta în județul Iași, doar 24,3% dintre elevii de clasa a VIII-a au luat peste nota 5, cei mai mulți fiind din mediul rural; ❗38% dintre studenții români au dificultăți financiare, cu mult față de media europeană; ❗Doar 8 din 100 de elevi din mediul rural termină o facultate; ❗Creșterea salariilor angajaților din învățământ a fost amânată de două ori din septembrie 2020. Toate aceste cifre sunt rezultatul unui sistem care nu a știut să aibă grijă de copii, de tineri și de profesori, iar una dintre pricipalele cauze este lipsa unei finanțări corespunzătoare. În plină pandemie, Ministerul Educației a avut alocat anul acesta doar 2.5% din PIB, cel mai mic procent din ultimii 30 de ani - de două ori mai puțin față de media europeană. Asta, în contextul în care 44% dintre elevii României sunt analfabeți-funcțional. Și studiile de la universități de prestigiu din afară arată că pandemia a înrăutățit situația pentru copiii care deja se descurcau greu la școală, mai ales în cazul celor din medii dezavantajate. România ar trebui să fie cu atât mai atentă la observațiile specialiștilor, având în vedere că 41.5% dintre copii trăiesc în risc de sărăcie și excluziune socială, țara noastră fiind pe primul loc în UE la acest capitol, potrivit Eurostat. ❗Chiar și în țările unde sistemul de educație este echitabil și școlile au fost închise doar două luni de la începutul pandemiei, ca în cazul Olandei, au existat pierderi de învățare majore. Pierderi care s-au reflectat în rezultatele elevilor, arată un studiu realizat de Oxford. Tot ei arată că elevii din mediile dezavantajate au avut pierderi cu 60% mai mari față de ceilalți copii. ❗Un alt studiu de la Universitatea Stanford arată că elevii americani din ciclul primar sunt cu 30% în urmă în privința competențelor de citire și de înțelegere a unui text, față de cum ar fi fost înainte de pandemie. Reamintim că, luna trecută, peste 40 de state au adoptat Declarația de la Paris prin care au reiterat că vor crește bugetul pentru educație în contextul pandemiei și că investiția pentru acest domeniu ar trebui să fie minimum între 4 și 6% din PIB. La rândul său, ministrul Sorin Cîmpeanu a declarat că își asumă această declarație. Nu vrem să-i condamnăm pe copii și pe tineri la sărăcie și la o viață izolată de civilizație. În consecință, nu vrem să mai acceptăm o finanțare pentru educație sub media europeană. 10 direcții prioritare pentru investițiile în educație: 1. transportul gratuit pentru toți elevii cu fonduri alocate de la bugetul de stat; 2. includerea sumelor necesare pentru asigurarea burselor elevilor, conform legii în vigoare; 3. creșterea costului standard per elev pentru bunuri și servicii din școli; 4. formarea inițială și continuă a cadrelor didactice; 5. creșterea salariilor angajaților din sistemul de învățământ, conform legii în vigoare; 6. extinderea programului de ore remediale prin programe de tip „Școală după școală“, care să includă și o masă caldă; 7. creșterea costului standard per elev pentru copiii din mediul rural și din alte medii dezavantajate; 8. reabilitarea școlilor ce prezintă probleme de infrastructură; 9. creșterea subvenției pentru căminele și cantinele studenților; 10. creșterea subvenției pentru bursele studenților: de la 201 lei la 242 de lei pe lună. Inițiatori: Fundația World Vision România Consiliul Național al Elevilor Federația Națională a Asociațiilor de Părinți din România Federația Părinților și Aparținătorilor Legali (FePAL) Grupul civic „Părinții cer schimbare“ Federația Sindicatelor Libere din Învățământ Federația Sindicatelor din Educație „Spiru Haret“ Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România

1) Potrivit Convenției asupra Drepturilor Copilului, adoptată de ONU în 1989: - fiecare copil are dreptul la odihnă şi la timp liber, dreptul de a participa la jocuri şi la activităţi recreative proprii vârstei sale; - fiecare copil are dreptul la protecție împotriva oricărei forme de exploatare; - fiecare copil are dreptul de a se bucura de cea mai bună stare de sănătate pe care o poate atinge și de a beneficia de serviciile medicale și de recuperare necesare pentru asigurarea realizării efective a acestui drept; - fiecare copil are dreptul de a beneficia de un nivel de trai care să permită dezvoltarea sa fizică, mentală, spirituală, morală și socială; - fiecare copil are dreptul să crească alături de părinții săi. 2) Există familii în care un copil este în ciclul gimnazial, iar celălalt este în ciclul primar. Conform ordinului actual de ministru, ei ar avea vacanțe diferite (primul până în 3 ianuarie, celălalt până în 9 ianuarie), ceea ce îngreunează planificarea activităților în familie. Revenirea la vacanța unitară de iarnă pentru toți copiii ar rezolva această problemă. 3) Finalul de semestru este dificil pentru elevi, fiind încărcat cu teste, teze, lucrări, proiecte, referate - toate într-un ritm alert, cauzat de durata scurtă a semestrului. Așadar, o vacanță cu timp suficient pentru odihnă și recreere, fără teme, ar fi extrem de benefică. 4) Extinderea vacanței de iarnă pentru toți copiii până în 9 ianuarie 2022 ar permite acestora să petreacă mai mult timp în aer liber, practicând sporturi de iarnă, pentru îmbunătățirea sănătății fizice și psihice. 5) Există familii care și-au planificat de mult timp excursii pentru ianuarie 2022 (au și plătit avans) . Acordarea dreptului la vacanță unitară de iarnă le-ar permite acestora să beneficieze de excursiile pe care deja și le-au programat. Altfel vor pierde atât banii plătiți deja, cât și zilele de concediu pentru care au muncit întreg anul. 6) În octombrie 2021 elevilor din sistemul public le-a fost impusă o vacanță de două săptămâni, pe când cei din sistemul privat au putut să își continue studiile în sistem online. Acest lucru a avut ca efect modificarea structurii semestrului și realizarea activităților de evaluare în perioada sărbătorilor de iarnă, care astfel, în loc să fie pentru odihnă, deconectare şi celebrare religioasă sau în familie, s-a transformat într-o perioadă de stres şi de oboseală, atât pentru copii, cât şi pentru părinţii lor. Această decizie a guvernului a creat o inechitate inutilă față de elevii din sistemul public, care nu a făcut decât să accentueze și mai mult lipsa de socializare și de activităţi tipice copilăriei ce exista deja din pricina pandemiei. 7) Mulți părinți care lucrează în străinătate și-au luat concediu două săptămâni cu ocazia sărbătorilor de iarnă, pentru a veni în țară și a petrece timp cu copiii lor. 8) Există familii care sărbătoresc Crăciunul de rit vechi, în 7 ianuarie, ceea ce nu va mai fi posibil dacă elevii ar relua cursurile în 3 ianuarie. 9) Vacanța intersemestrială a fost deja eliminată și înlocuită cu vacanța forțată din toamnă, ceea ce a luat copiilor dreptul de a se bucura cu adevărat de sporturile de iarnă. Cerem așadar Ministerului Educației să ia în considerare aceste aspecte și să extindă vacanța de iarnă până în 9 ianuarie 2022 pentru toți elevii. Cu mulțumiri, Semnatarii petiției. * Dacă doriți să ajutați cu acest demers, o puteți face astfel: distribuind petiția, semnând-o sau publicând în social media fotografii/filme scurte cu copii bucurându-se de vacanțe de iarnă, folosind tag-ul #copilfericit

Stimați decidenți, Imaginați-vă că sunteți un elev de clasa a X-a în anul 2021. Ați susținut Evaluarea Națională de la finalul clasei a VIII-a într-un context pandemic, fără precedent, neștiind dacă anul școlar va fi înghețat sau dacă se vor anula examenele. În clasa a IX-a, nu ați reușit să vă cunoașteți colegii, pentru că mai mult de jumătate din an s-a desfășurat într-un sistem online care a limitat considerabil orice urmă de interacțiune umană. Acum, în clasa a X-a, după doi ani de pandemie, aflați că se va merge la școală în format fizic în funcție de incidența localității, apoi vi se spune că deschiderea școlii depinde de vaccinarea profesorilor și că veți susține teze, deși o bună parte din acest semestru s-a desfășurat în sistem online. Ce sentimente vă încearcă? Cum ați trata această situație? Politicienii au uitat cine e principalul beneficiar al educației: elevii. Au încercat să scape de responsabilitate, pasând atribuțiile dintr-o parte în alta. Nici măcar astăzi, după doi ani de pandemie, nu avem un set de măsuri clare ce ar asigura predictibilitatea decizională din unitățile de învățământ. Ministerul Educației și Ministerul Sănătății iau decizii fără să țină cont că perioada de adaptare a actorilor implicați este mult mai mare decât perioada de aprobare a unor noi măsuri. Ajută-ne să ajungem la urechile decidenților! Dacă îți dorești să citești mai mult din propunerile noastre, click aici: https://consiliulelevilor.ro/nu-mai-jucati-ping-pong-cu-educatia-din-romania/.

Dacă și tu ești de acord cu ce am spus mai sus semnează petiția pentru că depinde doar de noi!

Pentru noi, elevii, este foarte dificil sa ne petrecem vacanta invatand pentru teze. Timpul este doar de o saptamana (vacanta de iarna incepe pe data de 23 decembrie 2021 - si elevii merg la scoala pe data de 3 ianuarie 2022). iar dupa telele o sa apara direct in primele zile.Nu este absolut deloc normal,ca elevii sa fie stresati in aceasta saptamana in care sunt sarbatori importante.

Daca școlile rămân deschise după o rata mare de infectare, elevii și adulți se îmbolnăvesc mult mai ușor chirar daca sunt vaccinați (rata de vaccinare este f mica)

Este important pentru că este mai ușor online decât fizic, nu pentru simplu fapt că stăm și lenevim, ci pentru simplul fapt ca e mai comod si ne putem proteja si de virus.

Elevii s-au învățat cu școala online iar cazurile de covid ar putea scădea radical. Perioada de învățământ online să continue până la o reducere semnificantă a cazurilor de coronavirus

Scoaterea regimului de 6/1000 este ineficient și periculos elevilor, iar măsura luată privind rata de vaccinare a profesorilor este ilogica. Rețineți că într-o școală exista in jur de 20 de profesori, pe când elevi sunt in jur de 400-500. Ținând cont că regulile sanitare nu se respectă întocmai in mai nicio școală (elevi care dau masca jos, obiectele comune ale clasei, orele de sport etc), elevii noștri sunt in pericol mai ales că rata de incidenta este așa mare. Prin prezenta petitie rugam Ministerului Educației sa reintroducă regimul prin care atunci când rata de incidenta in localitate depășește 6/1000 toate școlile sa intre în online.

Prezența fizică a elevilor la școală în perioada pandemiei este foarte riscantă. Elevii se expun unui risc foarte mare ,aceștia fiind nevoiți să stea intr-un spatiu închis (peste 25 de persoane în general) aproximativ 6 ore .Vom face față și anul acesta în online pentru că ne-am acomodat, iar acasă o să fim în siguranță. VREM ACEST AN ȘCOLAR SĂ SE DESFĂȘOARE ÎN ONLINE PENTRU STOPAREA PANDEMIEI ȘI A RISCULUI DE ÎMBOLNĂVIRE AL ELEVILOR.

Desi sfertul academic este obligatoriu, mulți profesori nu îl aplica, ceea ce distruge mediile multor elevi. Elevii pot avea diferite probleme de familie și nu numai iar drumul pana în clasa poate dura aproximativ cel puțin un minut. Elevi nu au voie sa întârzie nici măcar jumătate de minut deoarece sunt ,,întârziați" și ,,iresponsabili" dar dacă un profesor întârzie, ceea ce se întâmplă destul de des trebuie sa nu spunem nimic și sa ne comportam de parca ar fi venit la ora fixa. Noi elevii trebuie sa fim ascultați și respecati deoarece suntem viitoarea generație și depinde de adulți sa ne crească adecvat ca să aducem aceasta lume la normal.