Statuia „Tinerețe” a fost realizată de sculptorița Gabriela Manole-Adoc acum 43 de ani, în anul 1975. A fost așezată în cartierul Berceni pe mijocul bulevardului A. Obregia, în dreptul fostului cinematograf Cultural. Vineri, 20 iulie 2018, primăria Sectorului 4 a demolat cu picamerul această statuie SIMBOL al cartierului Berceni. Nu s-a luat atunci nicio măsura de protejare a monumentului. Aceasta a căzul la sol fără nicio protecție. Datorită impactului violent, toată partea de sus a statuii a fost îngropată în sol. Nu știm în acest moment care este starea statuii în urma acestui impact violent. Locul de păstrare de asemenea este necunoscut. Însă știm că este în custodia primăriei. De aceea dorim ca acest simbol al cartierului Berceni să revină la locul său! Semnează și tu dacă dorești ca statuia „Tinerețe” să revină în Berceni. https://c1.staticflickr.com/1/836/42724190635_afe6a3dc3f_b.jpg

Pentru că din acești bani sunt finanțate propaganda, dezinformarea și discursul urii.

Reședința de vară a Mitropoliților Ardealului are valoare arhitecturală, culturală și o însemnătate istorică deosebită pentru Sibiu. Stadiul de degradare avansată în care se află clădirea, situată pe Bulevardul Victoriei, nr. 38, poate duce la distrugerea ei și acest lucru ar duce la o pierdere incalculabilă pentru identitatea orașului.

Este important deoarece din 1960 până în momentul reabilitării nu s-a distrus nici o amforă, dar din momentul în care s-au început lucrările s-au distrus două: una a fost distrusă de un muncitor, iar alta de hoţi căci au dorit să fure suportul metalic. Prin incompetenţă al nostru primar Decebal Fădădău ne distruge ORAȘUL, SĂNĂTATEA, dar şi ISTORIA. Dacă ne sunt aceste lucruri ucise, ce o să ne mai rămână? Un oraș fără istoric şi plin de gunoaie în care nu o să avem pe unde să ne plimbăm cu cei mici, în care nu o să avem unde să parcăm, în care câinii fără stăpân sunt maltrataţi, iar mămicile trebuie să umble printre maşini cu cărucioarele. ESTE IMPORTANT să te alături acestei iniţiative deoarece NE ESTE DISTRUS ORAŞUL, SISTEMATIC. Istoria ne este ucisă, în prezent nu se lucrează, iar în viitor o să vorbim despre decăderea oraşului nostru, deocamdată acesta stagnează din toate punctele de vedere.

Muzeul este rodul muncii de o viata a profesorului Tiberiu Boscaiu impreuna cu elevii sai. Sunt expuse acolo documente de valoare, carti, colectii de ziare si reviste, fotografii inedite, obtinute in timpul unor excursii de informare si documentare organizate de profesorul Boscaiu cu generații de elevi. Muzeul e o valoare nu numai pentru orasul Otelu Rosu, fiind inclus in circuitul national al muzeelor si avand colaborari cu un muzeu din Franta.

Este de datoria noastră să le cerem parlamentarilor să ridice problemele serioase ale CNA în fața conducerii instituției. 66% dintre români se încred în informațiile primite la TV. Părerea și înțelegerea lor despre lume este creionată de postul de televiziune la care se uită. Crevasa de idei și opinii din societatea românească este alimentată de poziția diferitelor televiziuni care îndoctrinează telespectatorii. În contextul în care majoritatea amenzilor sunt acordate pentru încălcarea prevederilor privind informarea corectă și pluralism, cerem un CNA pe bune care să asigure calitatea actului mediatic. CNA este o instituție ineficientă și învechită. Într-o societate pe repede înainte, reacțiile lor întârzie luni întregi. Dezinformările sunt in toi la TV, iar modul în care s-au dezbătut subiecte legate de pandemie ne arată că acestea pot avea chiar efect asupra sănătății românilor. Deși membrii Consiliului ar trebui să se întâlnească ”ori de câte ori este nevoie”, confrom regulamentului lor intern, aceștia se întâlnesc de maxim trei ori pe săptămână pentru vot, dar stau liniștiți căci salariul îl primesc pentru o lună întreagă. Dezinteresul lor se reflectă în dezinteresul politicienilor și al telespectatorilor. Nimeni nu mai crede că știrile ar putea fi obiective, că informațiile sunt adevărate, că dezbaterile pot fi civilizate. CNA se ascunde într-un con de umbră. Rolul lor în societate este însă foarte important. Ei pot pune stop derapajelor mediatice și ne pot asigura un jurnalism TV de calitate.

Dezvaluirile jurnalistului Dragoș Pătraru nu fac decât să confirme odată în plus situația revoltătoare din televiziunea publică: managementul superior încearcă subordonarea politică a politicii editoriale iar jurnaliștii sunt supuși intimidărilor. Rolul televiziunii publice este acela de a informa corect și imparțial publicul nu de a ridica osanale puterii. De aceea cerem demisia directorilor TVR și TVR1!. Realizatorul emisiunii Starea Nației a făcut public un montaj audio-video în care cei mai importanţi oameni din Societatea Română de Televiziune – Doina Gradea (director general TVR) şi Eduard Dârvariu (director TVR 1 şi producător executiv) – îşi exprimă părerea despre instituţia pe care o conduc şi angajaţii ei. Doina Gradea consideră că Dragoş Pătraru are „o atitudine de scandal“, iar pe o jurnalistă care i-a adresat o întrebare incomodă primarului general al Capitalei, Gabriela Firea, a numit-o „cap de porc“. „Băi, şi se duce reportera noastră, care e o tipă cu cap de porc...Să-mi bag picioarele, că nu poţi să o scoţi pe post.” spune Doina Gradea. Despre jurnaliştii de la Ştirile TVR: „Deci, ce merită ăştia? Pumni în gură! Pumni în gură! Nu mă bag în conţinut, în politica editorială. Da, când sunt derapaje, sunt nevoită, sunt obligată să fac asta. Dar ăştia merită poliţie pe ei, le-am şi spus: trebuia să aduc un şef din afară care să vă taie, că nu meritaţi altceva decât să fiţi tăiaţi!“ Directorul TVR1, Eduard Dârvariu, se plânge că trebuie să-i dea raportul Doinei Gradea şi că nu înţelege care mai e rolul lui. De asemenea, Dârvariu susţine că şefa TVR este speriată pentru că „a văzut o groază de căcaturi care s-au întâmplat aici de-a lungul anilor, şi multe le-am văzut şi eu. Bă, au furat ăştia ca-n codru. Bă, nu ştiu...cred că şi persoanele alea fac parte din TVR, ştii prea bine că jumate dintre ei sunt fraţi, prieteni, rude...“ Despre Comisia de Etică din SRTV, Dârvariu spune: „Mă doare în p**ă de viziunea voastră, sunteţi nişte boi care aţi distrus cu toţii televiziunea asta. Toţi! Îi vezi cu nişte aere pe aici, Comisia de Etică, auzi...“

În 2018, România și-a propus să dedice mai multă atenție istoriei sale, odată cu Anul European al Patrimoniului Cultural și centenarul. Însă practic acest lucru nu se observă deloc. „La confluența dintre trecut și viitor”, cum se dorește a fi sloganul, nu găsim decât clădiri istorice în paragină și dezinteresul autorităților. Suntem norocoși să fi avut un trecut îndelungat, să fim binecuvântați cu personalități marcante și cu arhitectură impresionantă. Bucureștiul însă pare a fi al nimănui. Autoritățile așteaptă răbdătoare ca toată cultura să dispară pentru a împânzi orașul cu blocuri profitabile. Ca bucureșteancă, însă, mi se strânge inima când trec pe lângă clădiri în paragină a căror uși metalice, structuri impresionante și ornamente detaliate ascund o istorie epatantă. Într-o astfel de condiție se află și clădirea de pe Silvestru nr. 50, pe care o dețin. Cu resurse puține dar mult interes am descoperit o istorie în două etape a casei. Pe de o parte sunt memoriile unui distins om de cultură, Victor Eftimiu, sărbătorit atât în România cât și în Albania unde a obținut cel mai distins ordin cultural „Naim Frasferi”. Pe de altă parte este istoria mai recentă a poetului Cezar Ivănescu în a cărui arhivă se găsesc manuscrise, scrisori, diplome, medalii, distincții și documente importante pentru cultura română și pentru istoria ­literaturii române. Am descoperit corespondența sa cu Mircea ­Eliade, Constantin Noica și Marin Preda. Imobilul este important și pentru valoarea arhitecturală dată de vechimea clădirii și de atributele constructive ale secolului XIX: elemente deco­rative, coloane, pictură murală. De asemenea, în interiorul acestor pereți au fost organizate numeroase evenimente culturale precum și evenimente semnificative pentru istoria comunității aromâne din afara granițelor țării, constituind o mărturie a modului în care aceștia s-au integrat și au contribuit la realizarea României Mari și la păstrarea diver­si­tății patrimoniului nostru cultural, mărind sentimentul de apartenență la un spațiu european comun. Dorim să ne plimbăm printr-un oraș care își prețuiește trecutul, a cărei case au pus temeliile culturii moderne? Sau dorim să ne plimbăm printre clădiri S+P+3E? Susține demersul cu semnătura ta și te voi ține la curent cu evoluția demersului meu. https://c1.staticflickr.com/1/976/42127263121_9a63aa7d59_z.jpg -- Mai multe informații: fb: cezar ivanescu; Casa Victor Eftimiu; web: https://casavictoreftimiu.blogspot.ro/?view=snapshot

Este un proiect care crește calitatea vieții locuitorilor capitalei și care aduce un plus mare de animație și de atractivitate turiștilor ce ne vizitează. Am organizat anul trecut peste 20 de ediții, la care au participat și s-au bucurat mii de oameni. Autoritățile locale în schimb au refuzat sa ne autorizeze aceste evenimente și ne-au dat chiar și amenzi. În condițiile în care noi am organizat totul, pe timpul și cheltuiala noastră, aducând un mare plus de valoare orașului, inclusiv administrației locale.

Pentru prima oară în istoria UE, România va arbora simbolul ales de ea pe clădirea Consiliului UE. Decidenții noștri au ales lupul dacic, chestie ce ne va arunca în ridicol și ne va confirma ca președinți ai prostului gust. Lupul dacic este un simbol care nu are legatură directă cu România modernă. Dacă dorim să construim o Românie modernă, atunci trebuie să ne prezentăm conform acestor valori.

În țara noastră, persoanele gay reprezintă una din cele mai discriminate categorii sociale, în condițiile în care 49% dintre români consideră ca ele sunt discriminare mult și foarte mult. Mai grav, 55% dintre români nu ar accepta să fie colegi de serviciu cu o persoană gay, în ciuda faptului că legislația din țara noastră garantează accesul egal la un loc de muncă indiferent de orientare sexuală. A încuraja un asemenea eveniment în contextul social din România generează efecte palpabile pentru persoanele LGBTI, care devin în ochii participanților principala amenințare pentru traiul și viața lor, și ținta urii acestora. Vorbitorii au prezentat, în repetate rânduri, intervenția în baza legii a unor organizații care asigură servicii de asistență și suport persoanelor LGBTI ca fiind gesturi de agresiune la adresa cretinilor. Asociația ACCEPT, ca organizație de drepturile omului, încurajează dezbaterea liberă, schimbul de idei și libertatea de exprimare a tuturor persoanelor, însă doar dacă ea nu se transformă într-un abuz al acestui drept și este realizată în condițiile legii și fară ca ea să afecteze demnitatea umană, limită consacrată de chiar Constituția României prin articolul 30 din Constituția României. Prejudecățile personale, fie ele și de natură religioasă ale unui grup, nu devin legitime prin simpla invocare a libertății de exprimare sau a libertății religioase, atunci cînd de fapt, afirmațiile respective incită la ură, încălcînd demnitatea umană și principiul egalității în drepturi și al nediscriminării. Dreptul la demnitate personală este garantat tuturor cetățenilor prin prevederile constituționale și reglementările Codului Civil. Mai mult, încălcarea sa este sancționată de OG 137/2000 privind prevenirea și sanctionarea tuturor formelor de discriminare, inclusiv atunci când ne referim la demnitatea persoanelor LGBTI: Art. 19 -Dreptul la demnitatea personala Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia/acesteia. Prevederile mai sus menționate sunt aplicabile instituțiilor publice, întrucât în baza OG 137/2000 ” (3) Orice persoana juridica sau fizica are obligatia sa respecte principiile egalitatii si nediscriminarii.” Menționăm că sub incidența legii intră orice comportament, activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, supune unui tratament degradant un grup de persoane sau o comunitate, față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități, atrage raspunderea civilă și contravențională. Dorim să subliniem faptul că Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" se organizează şi funcţionează ca instituţie publică de spectacole, de importanţă naţională , finanțat inclusiv din bani publici, cu un obiect de activitate clar definit și detaliat de Regulamentul său de Organizare și Funcționare. Teatrul Național „are ca obiective principale promovarea valorilor teatrale și cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internațional, precum și dezvoltarea audienței, creșterea accesului publicului la aceste valori.” Conferința pe care urmează să o găzduiți nu servește acestui obiectiv și nu se regăsește pe lista de activități principale reglementate de propriul dumneavoastră regulament. De asemenea, dorim să vă reamintim faptul că, în calitate de contribuabili la bugetul național și local, ce alcătuiesc între 5 și 10% din populația României , persoanele LGBTI susțin activitatea culturală esențială a TNB, în condițiile în care instituția pe care o conduceți consimte la organizarea unui eveniment care le încalcă demnitatea.

În țara noastră, persoanele gay reprezintă una din cele mai discriminate categorii sociale, în condițiile în care 49% dintre români consideră ca ele sunt discriminare mult și foarte mult. Mai grav, 55% dintre români nu ar accepta să fie colegi de serviciu cu o persoană gay, în ciuda faptului că legislația din țara noastră garantează accesul egal la un loc de muncă indiferent de orientare sexuală. A încuraja un asemenea eveniment în contextul social din România generează efecte palpabile pentru persoanele LGBTI, care devin în ochii participanților principala amenințare pentru traiul și viața lor, și ținta urii acestora. Vorbitorii au prezentat, în repetate rânduri, intervenția în baza legii a unor organizații care asigură servicii de asistență și suport persoanelor LGBTI ca fiind gesturi de agresiune la adresa creștinilor. Asociația ACCEPT, ca organizație de drepturile omului, încurajează dezbaterea liberă, schimbul de idei și libertatea de exprimare a tuturor persoanelor, însă doar dacă ea nu se transformă într-un abuz al acestui drept și este realizată în condițiile legii și fară ca ea să afecteze demnitatea umană, limită consacrată de chiar Constituția României prin articolul 30 din Constituția României. Prejudecățile personale, fie ele și de natură religioasă ale unui grup, nu devin legitime prin simpla invocare a libertății de exprimare sau a libertății religioase, atunci cînd de fapt, afirmațiile respective incită la ură, încălcînd demnitatea umană și principiul egalității în drepturi și al nediscriminării. Dreptul la demnitate personală este garantat tuturor cetățenilor prin prevederile constituționale și reglementările Codului Civil. Mai mult, încălcarea sa este sancționată de OG 137/2000 privind prevenirea și sanctionarea tuturor formelor de discriminare, inclusiv atunci când ne referim la demnitatea persoanelor LGBTI: Art. 19 -Dreptul la demnitatea personala Constituie contraventie, conform prezentei ordonante, daca fapta nu intra sub incidenta legii penale, orice comportament manifestat in public, avand caracter de propaganda nationalist-sovina, de instigare la ura rasiala sau nationala, ori acel comportament care are ca scop sau vizeaza atingerea demnitatii sau crearea unei atmosfere intimidante, ostile, degradante, umilitoare sau ofensatoare, indreptat impotriva unei persoane, unui grup de persoane sau unei comunitati si legat de apartenenta acesteia/acestuia la o rasa, nationalitate, etnie, religie, categorie sociala sau categorie defavorizata, ori de convingerile, sexul sau orientarea sexuala a acestuia/acesteia. Prevederile mai sus menționate sunt aplicabile instituțiilor publice, întrucât în baza OG 137/2000 ” (3) Orice persoana juridica sau fizica are obligatia sa respecte principiile egalitatii si nediscriminarii.” Menționăm că sub incidența legii intră orice comportament, activ sau pasiv care, prin efectele pe care le generează, supune unui tratament degradant un grup de persoane sau o comunitate, față de alte persoane, grupuri de persoane sau comunități, atrage raspunderea civilă și contravențională. Dorim să subliniem faptul că Teatrul Naţional "I. L. Caragiale" se organizează şi funcţionează ca instituţie publică de spectacole, de importanţă naţională , finanțat inclusiv din bani publici, cu un obiect de activitate clar definit și detaliat de Regulamentul său de Organizare și Funcționare. Teatrul Național „are ca obiective principale promovarea valorilor teatrale și cultural-artistice, autohtone şi universale, pe plan naţional şi internațional, precum și dezvoltarea audienței, creșterea accesului publicului la aceste valori.” Conferința pe care urmează să o găzduiți nu servește acestui obiectiv și nu se regăsește pe lista de activități principale reglementate de propriul dumneavoastră regulament. De asemenea, dorim să vă reamintim faptul că, în calitate de contribuabili la bugetul național și local, ce alcătuiesc între 5 și 10% din populația României, persoanele LGBTI susțin activitatea culturală esențială a TNB, în condițiile în care instituția pe care o conduceți consimte la organizarea unui eveniment care le încalcă demnitatea.