În 2018, am sărbătorit 100 de ani de la unirea tuturor românilor și regăsirea fiecărui cetățean român între granițele unei țări care se angaja să ofere drepturi egale, tratament nediscriminatoriu și libertate. Anul 2019 a retrezit speranța de unitate, deschidere și bună înțelegere între români prin vizita Papei Francisc care ne-a chemat „să mergem împreună” și care a ridicat la cinstea altarelor șapte episcopi greco-catolici, care n-au acceptat niciun moment să-și trădeze credința, n-au tolerat minciuna, teroarea și încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților cetățenești. La 30 de ani de la căderea dictaturii ceaușiste, persecuția continuă sub toate formele posibile, cu concursul instituțiilor statului. Efectele devastatoare ale decretului-lege 358/1.XII.1948, prin care Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică era scoasă în afara legii, cu confiscarea tuturor proprietăților, închiderea reprezentanților săi și persecutarea credincioșilor greco-catolici, nu vor putea fi anulate decât prin emiterea unei legi reparatorii. După 30 de ani de așa-zisă libertate pentru Biserica Română Unită, Greco-Catolică, asaltul confesional, și nu numai, este în continuare prezent (deși peste 90 % din fostele sale biserici nu au fost restituite, împreună cu celelalte proprietăți de drept avute, cu mari eforturi construindu-și altele noi după 1990), cu credincioși încă amenințați și terorizați de reprezentanții cultului majoritar, cu diverse declarații și articole jignitoare, nu de puține ori denigratoare, apărute la televiziune, în presa scrisă sau chiar în instituții publice sau private, precum și în predicile și cuvântările reprezentanților BOR atunci când vine vorba despre Biserica Română Unită și istoria ei. Cerem să se stopeze furtul de identitate, manifestările de corupție spirituală, prin adjudecarea abuzivă și ilicită a personalităților greco-catolice precum episcopul Inochentie Micu Klein, Samuil Micu, Timotei Cipariu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, George Pop de Băsești, Vasile Lucaciu, Andrei Mureșanu, Ion Agârbiceanu, cardinal Iuliu Hossu, Simion Bărnuțiu, Iuliu Maniu și mulți alții, a vechilor instituții create de aceștia (vezi școli generale, licee, biserici, reviste, societăți de cultură și emancipare a poporului) și prin monopolizarea manifestărilor culturale sau religioase închinate acestora (dezveliri de busturi, plăci comemorative, expoziții muzeistice, monografii sau biografii, calendare, volume, broșuri aniversare, serbări publice ș.a.m.d.), unde cuvântul greco-catolic a dispărut cu desăvârșire. Solicităm oprirea presiunilor de orice fel asupra reprezentanților minorităților religioase sau a instituțiilor publice, prin răspândire de cărți/broșuri/reviste, prin site-uri, bloguri, conturi de youtube, pagini de social-media falsificatoare, denigratoare sau instigatoare la violență, prin plăci informative/comemorative denigratoare (a se vedea cea de pe Catedrala Ortodoxă − a Încoronării − de la Alba-Iulia sau cele de la intrarea în fostele mănăstiri greco-catolice), ori prin acțiunile de rescriere a istoriei locale sau naționale din partea reprezentanților BOR, prin favorizarea de către instituțiile statului a cultului majoritar și discriminarea celor minoritare. Solicităm sancționarea primarilor sau a reprezentanților instituțiilor statului care se fac vinovați de abuzuri și de nerespectarea dispozițiilor instituțiilor publice superioare (au fost nenumărate cazuri în care s-au dărâmat biserici greco-catolice, deși existau dispoziții de retrocedare). S-a intervenit abuziv asupra structurilor edilitare religioase ce au aparținut Bisericii Române Unite cu intenția de a șterge orice urmă a unui patrimoniu veritabil greco-catolic (dintre cele mai recente cazuri − mănăstirea Nicula, mănăstirea Bixad, Lupșa sau Prislop, precum și vechile biserici-catedrale de la Baia Mare și Gherla sau cele protopopiale de la Bistrița, Năsăud, Beiuș, Făgăraș, Copalnic Mănăștur sau Șimleul Silvaniei). S-au dărâmat vechi biserici de lemmn, s-au distrus voit picturi bisericești de patrimoniu, s-au distrus elemente de arhitectură sau sculpturale, mobilier religios specific de interior. Deși s-au încălcat hotărâri judecătorești, nu au fost trași la răspundere sau judecați cei vinovați. Cerem respectarea libertății religioase garantate de Constituția României, amendarea abuzurilor, a presiunilor de toate felurile, a discriminării religioase directe sau indirecte. Solicităm înființarea unui departament special pentru combaterea discriminării religioase sau cel puțin o mai bună și activă funcționare a celui existent împotriva discriminării, în general, pentru a sancționa agresivitatea verbală sau fizică față de minoritățile religioase, cu amendarea publică a actelor de abuz față de minoritățile religioase, a minciunii și a calomniei îndreptate către acestea, cu tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de grave încălcări ale libertății religioase sau ale dispozițiilor legale date de instanțe judecătorești, indiferent dacă e vorba de reprezentanții instituțiilor de stat sau impunerea de scuze publice în situația persoanelor consacrate sau a celor particulare care se fac vinovate de abuzuri, prin acțiuni directe sau indirecte. Avem încredere că vom găsi deschidere, înțelegere și susținere de la toți acei oameni de bună credință care respectă valorile creștine într-un stat care garantează libertatea și drepturile fiecărei persoane. Grupul de inițiativă civică ACUM

Alegatori vor putea decide cine reprezinta cel mai bine Romania.

Ambele vehicule au fost păstrate cu acest scop în tot acești ani, așa că nu se înțelege cum s-a ajuns la această decizie, cea de casare, întrucât nu acesta a fost scopul din momentul conservării până în prezent (cel al recondiționării pentru muzeu). În imaginile din link (http://bit.ly/sostramvaie), puteți observa în ce stare au ajuns, în condițiile în care în momentul de față, acestea sunt în proces de casare. Aceeași soartă se pare că o au și vehiculele de intervenții, de asemenea, păstrate în toți acești ani, pentru ca în 2019 să fie casate. Pare logic, nu?! Dorim să înțelegem cum dintr-un vehicul de epocă în care au fost alocați bani cu scopul recondiționării astfel încât să fie expuse ca vagoane restaurant în centrul Municipiului Ploiești s-a ajuns la decizia casării în masă a ultimelor dovezi istorice ale transportului public electric. Atât Forumul TransPloiești, cât și pasionați ai vehiculelor din țară, respectiv Europa, ne dorim înființarea unui muzeu al vehiculelor SC Transport Călători Express SA Ploiești unde aceste vehicule să își revendice locul meritat în istorie. Acest proiect însă nu poate fi realizat dacă vehicule care au făcut istorie în acest municipiu sunt valorificate la fier vechi. Ani la rând, vehicule destinate conservării au fost casate pentru că cel mai probabil deranjau vizual. Acestea nu au beneficiat de vreo recondiționare, respectiv sume investite în ele, deși, încă din 2011, de când activăm ca forum, au fost promisiuni din partea directorilor SC TCE SA, pe atunci RATP Ploiești, că vehiculele vor fi salvate. Avem nevoie de dezvoltarea acestei culturi. Orașe din toată lumea, inclusiv din România, au reușit să restaureze vehiculele lor istorice, chiar să construiască muzee/spații alocate acestora (exemple: Timișoara, Iași, București). Forumul TransPloiești așteaptă cu interes răspunsul autorităților menționate în prima pagină cu privire la: 1. Conservarea vehiculelor menționate mai sus (tramvaiele Lohner și V3A-97M-Faur); 2. Construirea unui muzeu de vehicule al SC TCE SA. Cu stimă, Cătălin-George Constantin Fondator TransPloiești

Atunci când intri în Muzeul Antipa, pășești într-o instituție deschisă publicului de 185 de ani. Clădirea sa actuală, este cel mai vechi imobil în Piața Victoriei, fiind una dintre emblemele arhitecturale ale Bucureștiului. Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de piese și peste 300.000 de vizitatori în anul 2018, Muzeul Antipa este unul dintre cele mai iubite și vizitate din București și din țară. În același timp, datorită dezvoltării colecțiilor și diversificării activităților din ultimii 110 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor științifice în continuă creștere și de spații adecvate pentru organizarea de expoziții temporare de anvergură. Această situație a făcut ca de-a lungul timpului, din anul 1911 și până în prezent, să existe diferite propuneri de extindere a clădirii muzeului, în singurul spațiu pe care acesta îl are la dispoziție, respectiv curtea sa. Păstrarea intactă a suprafaței de teren ce aparține muzeului este de o importanță capitală, fiind practic garantul existenței și dezvoltării viitoare a Muzeului Antipa. Muzeul Antipa este un simbol național, fiind atât o instituție educativă, cât și un centru cultural, urban și civic. Este momentul să ne arătăm solidaritatea față de spațiul pe care cu toții l-am vizitat ca și copii și în care, cu mic cu mare, învățăm să ne îndrăgostim de natură. Îi încurajăm pe toți cei pe care îi leagă amintiri frumoase de Muzeul Antipa, pe cei care îl vizitează cu drag sau pe cei care cred în misiunea acestei instituții, să semneze petiția.

Toy Story 4 este, cel mai probabil, ultimul film din această serie produs de studiourile Disney/Pixar. Având în vedere progresul tehnologic al ultimilor ani, filmul trebuie văzut în format IMAX, de aceea solicităm cinematografului să introducă în program și varianta subtitrată. Ar fi păcat, pe de-o parte să nu ne bucurăm de film așa cum a fost el gândit, cu vocile actorilor Tom Hanks și Tim Allen, și pe de altă parte, să fim deranjați de copii care, mici fiind și neștiind să citească, vor face gălăgie și vor deranja ceilalți spectatori. Desenele animate nu sunt doar pentru copii, lăsați prejudecățile deoparte. Vrem să ne bucurăm de film la cea mai înaltă calitate!

Sectorul cultural independent din Timișoara este permanent boicotat de la finanțări, spații, priorități strategice. Nu există dialog cu autoritățile. Nu exista susținere așa cum se angajează în Stategia 2014-2024. În momentul redactării acestei Petiții PMT are datorii neachitate față de opratorii culturali de anul trecut, contracte selecționate spre finanțare și neachitate.

Comuna Brebu din judetul Prahova a fost printre putinele care au avut dupa anii 1990 si chiar 2000, o sala de gimnastica pentru uz scolar, unde se puteau efectua orele de Educatie Fizica si Sport conform programei de invatamant a catedrei si a normelor Ministerului Educatiei Nationale. De cativa ani buni nu se mai foloseste si este incuiata, fara geamuri, etc, doar timide carpaceli efectuate de mantuiala in vederea ,,conservarii". Conform ultimului recensamant populatia este de aproximativ 7 200 de oameni. Multe persoane nu sunt de acord si isi manifesta nemultumirea fata de cele doua aspecte in grupurile Facebook ,,Comuna Brebu" si ,,Brebu Mereu Aproape". Doresc ca prin intermediul dumneavoastra sa mai facem o ultima incercare, poate ni se vor alatura toti fostii elevi sau atleti ai profesorului Neculai Dragan, in prezent ei insisi parinti de elevi in comuna sau Municipiul Campina. Poate vor semna petitia si alti cetateni cinstiti, curajosi si intelepti ai comunei , poate si cei care au construit-o efectiv si cunosc parametrii si durata de viata estimata a cladirii. Cladirea Scolii Gimnaziale ,,Matei Basarab" Brebu- Localul A este mai veche decat sala de sport, desi ambele au fost constuite in anul 1975(sala ulterior scolii) nu beneficiaza in prezent de acelasi tratament in ceea ce priveste investitiile in infrastructura. Scoala este izolata termic astfel incat nu se pot vedea cu ochiul liber eventualele defecte structurale. Sala nu. Probabil ca inginerii inteleg ce vreau sa spun. Poate vom reusi restaurarea statuii si reabilitarea cladirii salii de sport ,,Prof. Neculai Dragan" astfel incat elevii sa o poata folosi in orice anotimp conform programei scolare, sa se poata face ore de Educatie Fizica si Sport, acesta fiind conceptul initial al construirii salii: sala de gimnastica scolara! Alte comune isi ridica sali de sport, mult mai mari, de la zero si noi nu suntem in stare sa intretinem ceea ce avem si ce a fost functional pana in anii 2014-2015, avand toate dotarile necesare, apreciate in comentariile din reteaua Facebook de catre fostii elevi sau de catre cei care au vizitat-o in perioada cand era deschisa tuturor celor care vroiau sa faca miscare! E important sa nu asistam impasibili ci sa luam atitudine cu totii, timpul trece, iar problemele nu se vor rezolva de la sine!

Muzeul Municipiului București își dorește un sediu pentru colecțiile Pinacotecii Bucureștiului, având lucrări foarte valoroase de pictură, artă grafică și sculptură, care momentan sunt conservate în depozitele muzeului și nu pot fi expuse la adevărata valoare publicului. Secția de Artă a MMB pregătește de câteva luni un proiect de anvergură pentru organizarea unui mare muzeu al Pinacotecii. Având în vedere numărul mare de lucrări (peste 5500), important ar fi ca imobilul primit să fie de dimenisune monumentală. Proiectul noii Pinacoteci cuprinde și posibilitatea de a vizita depozitele muzeului, de a organiza expoziții temporare ale artiștilor conteporani și de a crea un centru de cercetare pentru istoria Pinacotecii și pentru patrimoniul foarte valoros al acesteia. Despre Pinacoteva Municipiului București PINACOTECA Municipiului București, constituită încă din anul 1933 prin donații, achiziții, transferuri, și al cărei patrimoniu se află actualmente depozitat la Muzeul dr. Severeanu și Muzeul Gh. Tăttărescu, fără a fi putea fi expus permanent, ci doar prin expoziții temporare. Patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2.425 lucrări de grafică. Pinacoteca Municipiului București s-a constituit, în principal, prin importante donații în perioada interbelică (respectiv colecțiile Ioan Movilă, Filip Marin, Simu), donația Pompiliu Macovei în anul 1992 și achiziții publice. Inițial, în perioada interbelică, Pinacoteca a funcționat în imobilul din Bd.Lascăr Catargiu nr.21, sectorul 1 (actualul Observator Astronomic Municipal), donație din anul 1933 a amiralului Vasile Urseanu. În perioada regimului comunist (1968), Pinacoteca a fost evacuată din imobilul respectiv și amplasată în imobilul din strada Piața Amzei nr.7-9, sectorul 1, adăugându-i-se o parte din colecțiile fostului Muzeu Simu, a cărei clădire fusese demolată. După anul 1977, Pinacoteca este mutată în imobilul din strada dr. Obedenaru nr. 3, sectorul 5 (Casa Slătineanu). În anul 2000, urmare a restituirii imobilului din strada Obedenaru nr.3, Piancoteca este evacuată și adăpostită în imobilul din strada Domnița Anastasia nr.7, sector 5, (Casa Tattarescu) – piesele de sculptură, grafică și artă decorativă, și în imobilul din Piața Alexandru Lahovary nr.7, sectorul 1, - colecția de pictură. Aceasta din urmă a fost transferată ulterior la Muzeul dr. Severeanu.

Cazinoul Constanta se afla in top 7 cele mai periclitate cladiri din Europa conform http://www.europanostra.org/european-experts-issue-report-for-the-rehabilitation-of-the-constanta-casino-in-romania/. Cazinoul Constanta este un simbol national si o cladire de interes istoric .

Importanța simbolurilor în viața societății este dovedită. Ele cizelează memoria colectivă și educă spiritul civic. Nu putem lăsa trecutul recent pradă ignoranței și lipsei de respect. Declicul petiției a început de la redactarea acestui text, unde sunt mai multe informații: https://revista22.ro/eseu/marina-dumitrescu/rostul-rusinii-noastre Inițiatorii campaniei: Maria Berza Asociația 21 Decembrie Fundația Academia Civică Fundația Culturală Memoria

Odată cu pierderea patrimoniului istoric, pierdem și identitatea Iașului! Clădirile-monument, cele care spun povestea orașului, care-i sporesc atractivitatea și creează o atmosferă primitoare în spațiul public sunt conservate ca parte din strategiile turistice și de ridicare a calității vieții în nenumărate orașe, nu doar europene, ci și din țară. Iașul a primit deja lecții dureroase despre pierderea acestor clădiri, lăsate să se auto-demoleze sau chiar „ajutate” să se distrugă mai repede, ca terenurile pe care fuseseră așezate să fie exploatate de proprietarii lor. Hai să dovedim că am învățat lecția și să acționăm la timp, pentru a proteja patrimoniul istoric! Cu cât conservăm mai bine și mai multe clădiri-monument, cu atât putem face mai mulți pași înainte, găsind soluții pentru a le da viață, deschizându-le pentru activitățiile și oamenii din comunitate!

Este important deoarece pe pereții bisericilor trebuiesc pictați doar ingeri și sfinți, nu Politicienii.