Ministerul Culturii a lansat un apel complet de proiecte în data de 9 ianuarie, cu termen limită de depunere la 2 zile şi desfăşurare după alte 6, cu ocazia Zilei Naţionale a Culturii. Însuşi ministerul admite pe site-ul oficial imposibilitatea scrierii unui proiect în 2 zile. Comunitatea artistică s-a mobilizat duminică când a citit anunțul incomplet şi după ce a trimis mii de emailuri către ministru, a primit un regulament de aplicare care îi dă mai puţin de 48 de ore pentru scrierea aplicațiilor. Pentru a completa un formular cu zeci de întrebări, a găsi parteneri şi a mobiliza sume considerabile de bani ca şi contribuţie proprie, 48 de ore fac că cei care, totuşi aplică, să rişte să realizeze lucrări în pripă şi fără vizibilitate. De unde atâta grabă? În medie, unui eveniment cultural de mici proporţii, pentru a fi gândit, scris, manageriat, promovat şi implementat îi ia cel puţin două luni. Chiar dacă nu ar fi deja dedicaţi, cum ne-am obişnuit să se întâmple în cazuri asemănătoare, este păcat ca acești 200.000 de lei din bani publici să fie irosiţi pe propuneri inconsistente. De aceea solicităm Ministerului să aloce 30 de zile, aşa cum prevede legea 350/2005 privind finanţările nerambursabile pentru activităţi de interes public, pentru realizarea acestui apel. Este nevoie de timp pentru ca proiectele finanțate să fie concepute, scrise, implementate și performante și ar trebui să fie în interesul tuturor să se întâmple asta. Cerem mărirea termenului de limită de doar 48 de ore de depunere a proiectelor pentru Ziua Culturii Naționale lansat de Ministerul Culturii! Cei 200.000 de lei alocaţi unor proiecte scrise şi oragnizate pe repede înainte sunt, de fapt, banii noştri și dorim să fie cheltuiţi responsabil şi corect. Şi aşa majoritatea proiectelor independente din România sunt sub-finanţate, cu toate că ele contribuie considerabil la furnizarea serviciilor culturale de calitate şi susţinerea artei de la noi. Ne dorim ca Ministerul Culturii să mărească termenul de depunere a solicitărilor de finanțare pentru Ziua națională a culturii de la 2, la 30 de zile sau, în cazul în care nu își mai găsește mize dincolo de ziua culturii naționale, să anuleze apelul și să transfere această sumă pentru un următorul apel. Este un efort minim pentru o comunitate artistică responsabilă, coerentă și relevantă. Semnatarii sunt deschiși la o întâlnire cu ministrul culturii, Ionuț Vulpescu, în viitorul apropiat precum și reluarea apelurilor Acces și CultIN. Ecouri în presă: Adevărul: Scandal pe ziua lui Eminescu la Ministerul Culturii - https://goo.gl/mLGvEL Mediafax: Ministerul Culturii face licitaţie pentru Ziua Eminescu. Gafă sau ”dedicaţie”? - https://goo.gl/YUbJRu PRO TV: Ministerul Culturii, comunicat care a starnit revolta. Vrea sa organizeze in doar cateva zile un eveniment de amploare - https://goo.gl/DchgPi Inițiatorii petiției: Comunitatea Artistică Independentă Ioana Păun, regizoare Gabriel Sandu, jurnalist și actor Farid Fairuz, artist independent și coregraf Asociația Solitude Project Miki Braniște, Director Festival TEMPS D`IMAGES, Cavaler al Artelor și Literelor - distincție oferită de Guvernul Franței în anul 2015. Florin Caracala, regizor Cristina Bogdan, curator, ODD

Așa cum cehii îl au pe Kafka, polonezii pe Chopin și sarbii pe Kursturica, așa și românii il au pe Brâncuși. Patrimoniul cultural se află la temelia identității unei națiuni, alături de gesturile pe care le facem pentru conservarea acestuia. Nu în discursuri patriotice răsuflate și nici în arborarea steagului în momentele festive. Haideți să le oferim guvernanților posibilitatea de a fi parte a unui act istoric, cu reale implicații în mijlocul societății care și-a demonstrat sprijinul pentru achiziția Cumințeniei Pământului. Patrimoniul Național este de interes public și trebuie, ca stat, ca cetățeni, să ne străduim să îl protejăm și valorificăm. ---- Pentru cei care consideră ca preţul negociat de Guvern de 11 milioane de euro este un pret mare, vă reamintim că alte doua sculpturi ale lui Brâncuși au fost vândute în trecut la licitație cu 41,5 milioane $ (Madame LR - 2009), respectiv 33,4 milioane $ (Pasărea în Spațiu 2005). Alte state, cum este Polonia, alocă sume considerabil mai mari (2 miliarde de euro) pentru achiziția de opere de artă, care altfel oricum erau accesibile publicului. Toate statele lumii fac eforturi considerabile pentru a-și recupera patrimoniul cultural. E cazul ca și România să ia exemplu și să se poziționeze ferm pentru Cultură, cumpărând opera unuia dintre cei mai mari artiști ai modernismului. Haideți să cerem să fie incluse în bugetul Ministerului Culturii de anul viitor fondurile necesare pentru achiziționarea operei lui Brâncuși, parte a patrimoniului cultural național!

Prostul gust merită respins întotdeauna și recunoscut drept ceea ce este. Atunci când prostul gust mai are pretenția de a ne reprezenta din perspectivă istorică și din perspectiva identității naționale, este foarte important să reacționăm. Este suficient sa dăm o căutare Google pentru a vedea cât de mult această creație afectează imaginea României, cât de controversat este acest subiect, cât de mult a reverberat în publicații străine precum The Telegraph, BBC, Spiegel și cât de multă caterincă a generat în comunitatea online sau pe portalurile de recomandări turistice. http://www.telegraph.co.uk/culture/art/art-news/9241106/Naked-statue-is-mocked-by-Romanians.html http://www.spiegel.de/reise/aktuell/trajanstatue-in-bukarest-rumaenen-spotten-ueber-kaiserbronze-a-831092.html http://www.bbc.co.uk/news/world-europe-17936412 Dincolo de caterincă, vizitatorii Muzeului Național de Istorie a României sunt indreptățiți să-și construiască o percepție nefavorabilă, sau cel puțin să se întrebe de ce este tolerat prostul gust și dacă Românii se regăsesc în conglomeratul de metal ce pretinde a comunica un mesaj despre ei. Acest "cadou" din partea fostului primar Sorin Oprescu si a establishment-ului pesedist trebuie recunoscut drept ceea ce este - un afront la adresa simbolurilor Românești - și merită înlăturat din spațiul public al capitalei. Este important să arătăm că nu tolerăm această umilință, că ne pasă și că nu încurajăm inițiative similare. Dincolo de tematica si de amplasarea nefericită a exponatului, avem motive pur estetice, cat se poate de legitime. Este normal si de așteptat ca în calitate de cetățeni să ne dorim o capitală frumoasă, cu statui de bun gust. Semnează această petiție și îndeamnă-ți prietenii să semneze și ei, pentru a spune stop bătăii de joc din fața Muzeului Național de Istorie a României.

Avem nevoie să să luptăm pentru dreptate. Avem nevoie să luptăm pentru adevăr. Amestecul primăriei în activitatea culturală a teatrului durează de ani de zile, dar ultimii doi ani au fost apogeul. În noiembrie 2015 s-au desfășurat acțiuni de sesizare a abuzurilor comise de primăria Brașov. În semn de protest pentru aceste abuzuri, directorul teatrului și-a dat demisia. (La acest protest împotriva primăriei s-au solidarizat cu noi peste 300 de oameni de cultură). Am câștigat acea bătălie pentru că persoanei desemnate de primărie să se ocupe de teatru i-au fost retrase atribuțiile în acest domeniu. A urmat o perioadă de interimat, asigurat de contabila șefă Mariana Hudișteanu (atribuțiile artistice fiind delegate secretarului literar Oana Borș). Anul acesta s-au desfășurat trei concursuri, dar numai ultimul s-a soldat cu un câștigător. Am protestat din nou pentru că am fost martorii unui concurs aranjat. (dispunem de probele necesare pentru a dovedi asta). Credem că ni s-a dat dreptate în momentul în care Marius Dan Zarafescu, câștigătorul concursului în mod fraudulos, a demisionat. Ulterior a fost numită în funcția de director interimar cea mai puternică susținătoare a lui Marius Dan Zarafescu, actrița Viorica Geantă Chelbea, președinta Sindicatului Independendet al salariaților teatrului Sică Alexandrescu. (Din colectivul de 21 de actori, doar 5 fac parte din acest sindicat. Actorii care se opun protestului și care încurajază ilegalitățile sunt actorii care în repetate rânduri refuză să intre în distribuții și intră în conflict cu restul colectivul artistic.) În timpul protestelor noastre, Viorica Geantă Chelbea a trimis mesaje de mulțumire primăriei Brașov pentru concursul aranjat devenind astfel complice la o ilegalitate. Tot ea, în numele sindicatului mai sus menționat, a făcut declarații mincinoase în presă, a mințit și amenințat personalul tehnic al teatrului și are depusă o plângere penală împrotriva ei pentru agresiune la adresa unei actrițe protestatare. Deși s-au oferit multiple varinate care ar fi soluționat conflictul (numirea Marianei Hudișteanu în continuare ca director interimar, numirea unui specialist din afara teatrului, numirea lui Bogdan Nechifor (actor angajat al teatrului, care are experientă de management) sau detașarea unui angajat de-al primăriei (singurul amendament fiind de a-i delega atribuțiile artistice lui Bogdan Nechifor), primăria Brașov a ales singura varinată care escaladează conflictul, pe Viorica Geantă Chelbea. Viceprimarul Costel Mihai ne-a mințit promițându-ne că nu o va numi pe Viorica Gentă Chelbea director interimar și că nu va permite nimănui să se răzbune pe cei care au avut curaj și s-au luptat pentru deminitate, transparență și adevăr. De o săptămână de când este director interimar, Viorica Geantă Chelbea a făcut următoarele acte de răzbunare: · nu a încercat să rezolve conflictul · a refuzat participarea la festivalul de teatru de la Pitești a spectacolului „Copilul problemă” fără niciun motiv întemeiat, fapt care aduce grave prejudicii teatrului și orașului Brașov. (Spectacolul a fost premiat de către UNITER în 2016. În spectacol joacă doar actori protestatari.) · pune la dispoziție actele instuției mai multor persoane străine teatrului · refuză să semneze acte, nu știe ce trebuie semnat și periclitează buna desfășurare a instituției · a reziliat unilateral contractul juristului teatrului deși acesta nu a fost implicat în niciun fel în conflict, a ales să rămână neutru, astfel servind doar instituției pe care o reprezenta juridic. · vrea să înlocuiască actorii protestatari din distribuțiile spectacolelor din care aceștia fac parte (ceea ce este o soluție managerală proastă și pentru care nu dispune de buget). · vrea să dea afară actorii care locuiesc de ani de zile în unele cabine din teatru fără niciun motiv · l- a împins pe actorul Claudiu Mihail să își dea demisia. Acesta a demisionat pentru că i-a fost imposibil să accepte șicanele și atmosfera de teroare care există acum în teatru. · a refuzat să îi aprobe o zi de concediu de odihnă contabilei șefe fără niciun motiv Am încercat să ne adresăm consilierilor locali în ședința ordinară din data de 31.10.2016. Consiliul a supus la vot dacă problema teatrului este sau nu de interes, iar majoritatea, formată din 20 din 27 de consilieri prezenți, a ales sa nu ne asculte. Cum poate fi o situație despre cultura orașului un subiect de vot? Au dreptul aleșii noștri să ignore deliberat dificultățile teatrului care se află in subordinea lor? Credem că primăria Brașov nu dorește să detensioneze conflictul deoarece cu toate că i-ar lua 15 minute să republice anunțul de concurs pentru postul de manager al teatrului, nu o face. Temerea nostra este că, de fapt, nici nu se dorește organizarea unui concurs legal, imparțial și transparent având în vedere faptul că situația instituțiilor de cultură din Brașov este similiară. Filarmonica si Opera din Brașov au directori interimari de peste 10 ani de zile. Vă rugăm semnați petiția și faceți auzită #voceacurajului