Acapararea politică a Centrului Internațional de Artă Contemporană, fosta Baie Turcească, afectează profund întreaga comunitate ieșeană, împreună cu cea artistică și profesională. Iașului i se retează astfel, din start, un potențial important de dezvoltare culturală, prin rolul esențial pe care o instituție culturală, neaservită politic, l-ar putea avea. Cel mai recent studiu,“Topul performanțelor culturale urbane”, publicat de Institutul Național de Cercetare și Formare Culturală, a exclus Iașul din top 10 al orașelor cu performanțe culturale. De asemenea, în cel mai recent studiu “Cultural and Creative Cities Monitor”, realizat pe un eșantion de 40 de oraşe, de către Comisia Europeană, orașul Iași ocupă poziții inferioare aproape la toate capitolele, iar calitatea guvernanței locale în domeniul culturii plasează orașul Iași pe locul 36. Pe de o parte, ieșenii sunt privați de manifestări cultural-artistice calitative, cu caracter de noutate, conectate la scena națională și internațională, purtând nemeritat emblema unei comunități provinciale, amatoare de cultură, cel mai adesea, cu caracter consumist. Pe de altă parte, comunitatea artistică și profesională, fiind decuplată de la comunitățile artistice naționale și internaționale, este împiedicată în dezvoltarea firească a proiectelor axate pe schimburile culturale. Prin aceasta i se atenuează potențialul de a oferi producții culturale calitative prin care ar putea contribui la viața culturală a ieșenilor și la promovarea imaginii Iașului la nivel național și în lume. Singurii BENEFICIARI ai acaparării culturii susținute din resurse publice sunt POLITICIENII, care pun interesele personale și de partid mai presus de interesele comunității. Predarea Centrului Internațional de Artă Contemporană către Ateneul Național din Iași, la propunerea primarului Mihai Chirica, este expresia perfectă a subordonării și acaparării politice totale a culturii ieșene. Cultura contemporană este expresia participării libere și directe a locuitorilor orașului la viața socială, iar rolul unei instituții publice este acela de a facilita, nu de a impune modurile de manifestare culturală ale comunităților. Spune și tu STOP POLITIZĂRII CULTURII IEȘENE! SEMNEAZĂ PETIȚIA pentru a reda comunității ieșene Centrul Internațional de Artă Contemporană - Baia Turcească! 𝗦𝗰𝘂𝗿𝘁 𝗶𝘀𝘁𝗼𝗿𝗶𝗰 𝗶𝗻𝗳𝗼𝗿𝗺𝗮𝘁𝗶𝘃 𝗽𝗿𝗶𝘃𝗶𝗻𝗱 𝗿𝗲𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲𝗮 𝗽𝗿𝗼𝗶𝗲𝗰𝘁𝘂𝗹𝘂𝗶 𝗱𝗲 𝗿𝗲𝗮𝗯𝗶𝗹𝗶𝘁𝗮𝗿𝗲 𝘀̦𝗶 𝗿𝗲𝗳𝘂𝗻𝗰𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹𝗶𝘇𝗮𝗿𝗲 𝗮 𝗕𝗮̆𝗶𝗶 𝗧𝘂𝗿𝗰𝗲𝘀̦𝘁𝗶 𝗶̂𝗻 𝗖𝗲𝗻𝘁𝗿𝘂𝗹 𝗜𝗻𝘁𝗲𝗿𝗻𝗮𝘁̦𝗶𝗼𝗻𝗮𝗹 𝗱𝗲 𝗔𝗿𝘁𝗮̆ 𝗖𝗼𝗻𝘁𝗲𝗺𝗽𝗼𝗿𝗮𝗻𝗮̆   Reabilitarea și refuncționalizarea Băii Turcești a fost realizată datorită unui proiect demarat încă de acum 25 de ani. Conceptul și inițiativa acestui Centru aparține unui grup de ONG-uri culturale ieșene, active în domeniul artelor contemporane, scopul fiind salvarea ruinării clădirii și redarea ei către ieșeni sub forma unei instituții culturale de anvergură internațională: Centrul Internațional de Artă Contemporană. În tot acest timp, primarii Constantin Simirad, Gheorghe Nichita și Mihai Chirica au spus NU proiectului. În ianuarie 2016, grupul ONG-urilor culturale au prezentat acest proiect instituțional Ministrului Culturii, Vlad Alexandrescu, aflat într-o vizită de lucru la Iași. La discuțiile avute, cu primarul Mihai Chirica și ONG-urile culturale, Ministrul Culturii a garantat susținerea proiectului, exprimând faptul că acesta trebuie asumat în comun de către Primăria Municipiului Iași, ca deținătoare a clădirii, și societatea civilă din sectorul cultural independent, căreia îi aparține inițiativa, conceptul și deține know-how-ul pentru realizarea proiectului. Astfel, s-a constituit o echipă de lucru formată din 15 creatori, teoreticieni și manageri culturali care fac parte din, și colaborează cu ONG-urile culturale. Aceștia au lucrat voluntar, fără plată, având o contribuție substanțială atât în faza de întocmire a documentației proiectului, dar și în toate celelalte etape de realizare, fondurile europene fiind obținute, în mare măsură, și datorită acestei munci consistent depuse. În aprilie 2019, în cadrul unei audiențe, aceeași echipă i-a înaintat primarului Mihai Chirica un document prin care propunea un profil instituțional al Centrului Internațional de Artă Contemporană în scopul organizării unei dezbateri pentru a identifica cele mai bune soluții de activare a acestuia. Primarul Mihai Chirica nu a dat curs acestei dezbateri publice. Mai mult, la propunerea sa, în ședința Consiliului Local al Municipiului Iași, din data de 29 noiembrie 2023, consilierii locali, cu o singură excepție, au votat încredințarea noului Centru Internațional de Artă Contemporană în administrarea Ateneului Național din Iași, condus de un politician, coleg de partid cu primarul Mihai Chirica. Ateneul Național din Iași nu are nici o expertiză în domeniul artelor contemporane, promovează cu preponderență forme de cultură tradițională, divertismentul și spectacole bulevardiere, iar în structura echipei acestei instituții, nimeni nu are nicio formare sau experiență în domeniul artei contemporane. Reflectarea cazului în presă: https://revista22.ro/cultura/arta-contemporana-ca-arta-oficiala-cazul-baii-turcesti-de-la-iasi https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/inca-o-bataie-de-joc-la-adresa-culturii-iesene-cazul-baia-turceasca--369069.html https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/baia-turceasca-si-posibilitatea-unei-institutii-a-propunere-de-rezolvare-a-unui-subiect-important-pentru-iasi--369651.html

La Râmnicu Vâlcea există două cinematografe: Cel de stat cu o imagine și sunet foarte bune, dar scaunele nu sunt grozave, barul a fost desființat de ani buni, nu au POS, nu au site să rezervi locurile sau să cumperi bilete, au un singur rând unde există spațiu pentru picioare... În rest, stai cam înghesuit. In plus, în ultimă perioada au redus din ce in ce mai mult numărul de filme populare... Și uneori ești nevoit să te duci la Cinema City, unde e și mai scump - și din cauza faptului că sala e folosita pentru festivaluri de teatru... În ceea ce privește Cinema City - avantajele sunt că scaunele sunt grozave, există spații pentru picioare și între scaune, sunt sali suficiente pentru a proiecta multe filme simultan, au site prin care poți să cumperi bilet... Dar dezavantajele sunt mai mari: imaginea e nasoală, se vede în ceață/ neclar, în special la 3D și sunetul nu e bine echilibrat.... Nu mai spun de preturi... Cineplexx este la un cu totul alt nivel - are sunet Dolby Atmos în toate orașele și cel mai probabil că în toate orașele sunt mai bine pusi la punct din toate punctele de vedere. De curând s-a deschis un Decathlon și urmează să se deschidă un Starbucks - deci orașul începe să devină mai vizibil. Cineplexx ar putea să închirieze spatii la River Plaza Mall sau la Winmarkt Cozia.

Pentru a convinge legiuitorul sa legifereze o lege în vederea interzicerii celor 2 aplicatii

Inființat în anul 1992, cu rolul de a valorifica şi promova cultura traditională din zona Olteniei, fiind unicul ansamblu profesionist din județul Dolj, de-a lungul timpului, și-a câștigat și menținut statutul de instituție culturală etalon în păstrarea și tezaurizarea patrimoniului tradițional la nivel național și internațional. Folclorul, traditiile, dansurile populare sunt elemente constitutive care ne ofera identitate nationala si ne ofera o imagine unica in lume.

Cu cât mai multe semnături strânse, cu atât vom arăta că românii iubesc muzica "străină" și că ar plăti și 1000 de euro pentru artiștii lor preferați.

COMA au marturisit anul acesta la Radio Guerilla ca au cantat de-a lungul celor 23 de ani de existenta a trupei de doar 2 ori in orasul nostru, ceea ce este trist avand in vedere ca exista fani care cu siguranta nu ar ezita sa vina la un concert de-al lor dupa o absenta indelungata.

România merita mai multe concerte de-ale artiștilor internaționali. Merităm sa nu mai fie nevoie sa acoperim costuri suplimentare pentru zboruri si hoteluri care consista in salarii intregi. Creștem economiile altor tari și nu mai avem bani de mâncare.

Un numar foarte mare de romani a luat la cunostinta despre decizia ICCJ in cazul lui Gheorghe Ursu, o decizie care denota ca in Romania justitia este inca bolnava. Fiul lui Gheorghe Ursu, Andrei Ursu, continuand un demers inceput acum peste 30 de ani, inca se lupta sa obtina dreptate in cazul tatalui sau. Prin sustinerea acestui proiect, fiecare semnatar adauga un vot impotriva mentalitatii care interzice dreptul la libera expresie, la exercitarea curajului de a spune adevarul, drept pentru care Gheorghe Ursu a fost torturat, umilit si ucis in inchisoare in 1985 de catre regimul ceausisto-securist. Avandu-l pe Gheorghe Ursu ca simbol central deoarece cazul sau, iata, se prelungeste si dupa anul 2023, monumentul va comemora pe toti cei despre care se cunoaste ca au suferit datorita exercitarii dreptului la libertatea de expresie in medii sociale care au interzis dreptul elementar al fiecarei fiinte umane de a gandi si de a se exprima liber.

Cerem demisia lui Mihai Tomescu,președinte al ANPDPD pentru comportamentul inacceptabil și atitudinea avuta la adresa persoanelor cu dizabilități și a asistenților personali ai acestora in cadrul emisiunii „România, te iubesc”, difuzată în data de 9 aprilie pe canalul PRO TV Persoanele cu dizabilități, familiile lor și asistenții personali cer demisia lui Mihai Tomescu. Cer dreptul la o viață decentă și respect Cer să fie văzuți și acceptați.

Credem că acest gest ar putea da un semnal că premiile din teatrul românesc funcționează ca peste tot în lumea de azi, unde abuzatorii sunt retrași din listele de nominalizări la cea mai mică suspiciune în această privință.

Cetatenii ar trebui sa mi se alature pentru ca acest lucru se intampla foarte des in ultima perioada, cea ce determina deteriorarea imagini orasului Voluntari si creeaza probleme directe unor cetateni din acest oras.

Clujul este un oraș cultural prin tradiție și suntem mândri de asta. Avem zeci de instituții de cultură și peste 1000 de organizații și firme care produc mii de evenimente culturale pe an. În termeni de ofertă culturală, orașul nostru se aliniază din ce în ce mai mult la orașele europene. Totuși, pe lângă lărgirea binevenită a ofertei de produse culturale - aduse la Cluj într-o cheie antreprenorială și în logica pieței, avem, din păcate, și reversul medaliei: scăderea alarmantă a producției culturale locale. Un număr îngrijorător de locuri de producție culturală se află acum într-o situație critică, iar în ultimii ani multe s-au și închis, mai ales din cele care puneau în valoare procesul pe lângă produsul cultural - generând modele de organizare socială alternative și fiind active pe parcursul întregului unui an, construind relații constante cu publicul, și în comunitatea locală. Acest sector, care se manifestă de multe ori autoreflexiv, contribuie activ la redefinirea comunității noastre, tinzând spre o societate echilibrată și reprezentativă pentru toate categoriile sociale. Cu toate că dezvoltarea economică a orașului pare să fie în creștere, azi, la Cluj-Napoca, cultura și implicit artiștii, producătorii și spațiile care o susțin sunt într-o situație din ce în ce mai precară. Marea majoritate a organizațiilor culturale existente se află permanent la limita supraviețuirii în absența unor structuri solide de infrastructură și finanțare locală, iar sectorul cultural suferă constant pierderi, unele recente precum închiderea unor spații precum Fabrica de Pensule și ZUG.zone. Semnalăm cu îngrijorare faptul că dimensiunea socială a producției culturale locale nu poate fi suplinită de dimensiunea economică a culturii. Riscăm să pierdem tocmai procesele producției culturale locale care ne dau șansa să ne redefinim apartenențele la multiplele noastre comunități și apartenența la oraș. Or, neglijând producția propriilor sale identități culturale, Clujul ajunge să își piardă nu doar unicitatea culturală născută din diversitate, dar și coeziunea comunităților sale. Pledăm deci pentru elaborarea, asumarea și implementarea unei viziuni ample care să-și asume în mod real rolul esențial al culturii în societate: un loc de întâlnire și cunoaștere/dezvoltare a diverselor comunități. Semnatari: Diana Aldea, Centrul de Creație Maidan Zenkő Bogdán, producător independent, Universal Pleasure Factory Miki Braniște, manager cultural, ColectivA Simina Corlat, Asociația LaPătrat Alexandra Felseghi, dramaturg Andreea Iacob, Asociația Create.Act.Enjoy Levente Imecs-Magdó, președinte, Asociația Váróterem Projekt Petro Ionescu, Reactor de creație și experiment Csongor Köllő, președinte, Asociația Teatrală Shoshin Csilla Könczei, președinte, Fundația Tranzit Diana Moga, manager cultural Noémi Magyari, Fundația Tranzit Lorand Maxim, Fundația Tranzit & Asociația Reciproca Filip Odangiu, profesor de actorie Miruna Runcan, critic de teatru Monica Sebestyen, președinte, Asociația ARTA în dialog / Cinema ARTA Ioana Sileanu, dramaturg István Szakáts, președinte, Fundația AltArt Helga Thies, ArtCrawl Cluj Doru Taloș, Reactor de creație și experiment Oana Mardare, Reactor de creație și experiment