• Susținem Dilema Veche
    Susțin că acest lucru este important, pentru că împreună suntem o forță. Este ușor pentru o publicație să își facă cunoscute punctele de vedere, însă acum este rândul nostru, al cititorilor, al ”publicului” să ne facem cunoscut punctul de vedere și sprijinul. Altfel ei nu vor avea cum ști pentru câți din noi sunt importanți. De multe ori schimbările și nedreptățile se succed atât de repede că amorțim, nu mai putem avea o reacție. Cu toate acestea, ce vă cer este să avem o reacție acum și împreună să punem umărul la păstrarea valorilor noastre și a lucrurilor bune care ne definesc ca societate/comunitate. Având sprijinul nostru, poate le va fi mai ușor să găsească cea mai bună metodă de a merge mai departe.
    54 din 100 Semnături
    Inițiat de Alina Dumitrescu
  • Vrem Muzeul Național al Fotografiei la Iași
    La Iași au locuit, în cursul anilor, numeroși fotografi renumiți care au ridicat pasiunile lor la rang de artă. Pornind de la calotipiile din 1852 ale viitorului logofăt Costache Sturdza Scheianul, care ne redau chipul lui Alecsandri tânăr și al lui Barbu Lăutaru, ajungem la prodigioasa activitate a lui Nestor Heck, cunoscut și drept „fotograful lui Eminescu” sau „fotograful elitei românești”. Activitatea atelierului său dintre anii 1850 și 1910 legată de Iași este impresionantă; fotografiile sale aveau pe atunci mare căutare, iar tehnicile lui erau fără seamăn, întrucât își făcea singur soluțiile, hârtia sensibilă și plăcile din sticlă. Tuturor portretelor realizate în secolul al XIX-lea personalităților din lumea intelectuală ieșeană, fotografiilor lui Nestor Heck li se alătură și o serie de fotografii realizate în acei ani și pentru Clinica Dermatologică a Spitalului „Sfântul Spiridon” din Iași, el fiind numit astăzi și un pionier al fotografiei medicale românești. Un alt fotograf celebru stabilit la Iași, cu o activitate extrem de cunoscută în epocă, a fost și Bernhard Brand. Între anii 1865 și 1885 el a fost asociat cu Josef Eder, având împreună un studio fotografic cu două sucursale – una la Iași, condusă de însuși Bernhard Brand și una la Lvov, în Ucraina, unde asociatul său ar fi fost mai cunoscut. Una dintre cele mai cunoscute lucrări ale lui Bernhard Brand este Portretul colectiv al membrilor Junimii, realizat în anul 1883. De menționat, tot în perioada anilor 1880, este și fotograful Felix Swiatoniowski, al cărui atelier fotografic era în propria sa casă, situată în Piața Primăriei, cunoscută și drept Piața Sfatului. Ce îl diferenția pe acesta de ceilalți fotografi ai vremii era faptul că Swiatoniowski era fotograful oficial, începând cu anul 1883, al Curții Regale de România. Fotografiile sale sunt ușor de identificat prin faptul că, în perioada 1886 – 1888, obișnuia să le încadreze într-un chenar negru cu roșu, iar mai târziu într-unul colorat alb-roșu. Numărul atelierelor ieșene este mult prea mare pentru a da detalii despre fiecare în parte, dar măcar să pomenim numele lui Gustav A. Schivert, Michael Bisenius, Johann Deiner, Lazar Czollak, M. Margulies, O. Flechner, Hartwig Chaland, H. Flaschner sau atelierele Rembrandt, Fanchette, Weiss, Wandelmann. După 1900, printre numele marilor fotografi stabiliți la Iași trebuie amintite aici și Siegmund Packer și Gheorghe Chessler. Primul dintre ei avea sediul atelierului în Casa Kieser. Între anii 1910 și 1928 s-a remarcat prin faptul că realiza fotografii de tip mignon, mărci și cărți poștale folosing pelicule Agfa, Lumier, Veraxs, Mimosa și Kodak. Cel din urmă, Gheoghe Chessler, a fost un fotograf atipic întrucât meseria sa era aceea de ofițer de aviație. Moștenise această pasiune de la tatăl său și, în cele din urmă, și-a deschis chiar un atelier fotografic la Iași, în 1943. El este recunoscut în breaslă prin fotografiile inedite ale Iașului realizate din avion cu orașul acoperit de ape, în iunie 1932, dar și pentru alte imagini realizate de la înălțime cu cele mai importante clădiri ieșene. Ce conțin Colecțiile Agapi? Acestei tradiții fotografice însemnate, care deja justifică de ce înființarea acestui muzeu nu mai trebuie amânată, i alătură și cariera dedicată fotografiei a unui alt mare artist român, stabilit tot la Iași – Ioan Matei Agapi. El este un cunoscut profesor, realizator de filme documentare și fotograf, care are astăzi vârsta de 83 de ani. După finalizarea studiilor, Ioan Agapi a început să documenteze pe peliculă fotografică sau cinematografică multe dintre evenimentele din Iași și din țară. Astăzi, acesta are o arhivă de 21.000 de metri de peliculă filmată, păstrată alături de vechile lui echipamente de filmat. Fotograful, alături de fiica sa, Nora Agapi, care duce mai departe pasiunea tatălui ei, numesc această arhivă impresionantă „Colecțiile Agapi” și menționează că acestea conțin „viața Iașului de-a lungul a cinci decenii – de la uzine și fabrici, la nunți sau înmormântări, sate, tradiții, elemente de etnografie, arhitectură, agricultură, școli, tabere, întâlniri medicale și operații inovatoare”. Acestora li se adaugă, susține Nora Agapi, și înregistrări în timpul manifestărilor și paradelor PCR sau din timpul unor evenimente culturale și politice, banchete sau petreceri însemnate pentru întreaga comunitate locală, și nu numai. Colecției acesteia i se adaugă și mii de negative fotografice păstrate, majoritate realizate de Ioan Agapi începând cu anii 1967. „Multe dintre ele sunt plăci fotografice făcute de tatăl lui, cu imagini de familie din anii 1930, dar și cu imagini de pe frontul celui de-al Doilea Război Mondial”. Fotografiile realizate de membrii familiei sunt completate și de alte cadre fotografice colecționate de aceștia și zeci de aparate fotografice, aparate de filmat și aparate de mărit, tancuri de developare, lămpi de iluminat, precum și cărți și reviste de specialitate. Este de menționat că familia deține toate cutiile originale de filme, hârtie fotografică și chimicale care au existat de-a lungul anilor, iar originalitatea acestor colecții este dată li de faptul că fiecare cutie sau rețetă chimică are o poveste scrisă în dreptul fiecăreia. Această impresionantă colecție nu ar trebui ignorată, ci ar trebui transformată într-o bază a unui Muzeu Național al Fotografiei, al cărui loc nu ar putea fi altul, decât Iașul. Multitudinea materialelor artistice adunate, istoriile lor și biografiile celebrilor fotografi care au ridicat meseriile lor la rang de artă trebuie prețuite, păstrate și incluse într-un circuit turistic al Moldovei. Reala lor valoare documentară nu mai trebuie ignorată, pentru că aceasta validează identitatea colectivă a orașului și, așa cum e firesc, continuitatea istorică a unei întregi nații.
    356 din 400 Semnături
    Inițiat de Dan Lungu Picture
  • Solicitam Ministerului Educatiei Nationale introducere orei de Istorie a Religiilor
    Eu sunt Olteanu Cosmin. Sunt teolog, acreditat de Universal Life Church si presedintele Asociatiei THE NEW PAGAN DAWN, organizatie ce lupta pentru reprezentarea vocii celor neauziti, a drepturilor omului, a protectiei patrimoniului cultural romanesc si a libertatii de constiinta si exprimare. Dorim schimbarea din trunchiul comun apartinand invatamantului primar, gimnazial si preuniversitar conform Legii Educatiei Nationale nr. 1/2011 a obiectului de curs "Religie", cu obiectul "Istoria Religiilor", conform directivelor Uniunii Europene 10963/13 COHOM 117 COPS 231 PESC 698 FREMP 83. Consideram importanta aceasta propunere deoarece: 1. exista un abuz in participarea la ora a elevilor ce nu fac parte din confesiunea respectiva; 2. elevii ce aleg sa nu faca ora de religie sunt deseori discriminati, aparand diferente in tratament intre cei ce participa si cei ce nu participa 3. materia e prezentata dintr-o aura subiectiva, usor manipulativa si distruge caracterul obiectiv al Educatie, lucru pe care Istoria Religiilor nu il poate face; 4. prezentarea materiei se face deseori de oamenii de cult si nu de teologi sau profesori de religie nonclerici, ceea ce afecteaza obiectivitatea cursurilor; 5. ora de religie devine deseori un loc de propaganda, unde unii elevi, parte a unor minoritati sunt judecati prin prisma valorilor religioase, lucru pe care Istoria Religiilor nu il poate face.
    207 din 300 Semnături
    Inițiat de Cosmin Olteanu Picture
  • Reabilitare Palatul Copiilor, Constanța
    Palatul copiilor din Constanța, cunoscut și sub denumirea de Clubul Elevilor, un complex de 12 hectare lăsat în paragină de statul român, este locul în care generații întregi de copii au învățat electronică, chimie, pictură, au învățat să cânte și să danseze, să joace teatru sau baschet, să înnoate sau să joace tenis, cu alte cuvinte, să-ți descopere pasiunile. Dar de ani buni de zile, Ministerul Educației nu a mai alocat fonduri pentru modernizarea sau cel puțin pentru întreținerea bazei în care copiii constănțenilor desfășurau activități extracuriculare fără ca părinții să fie nevoiți să scoată o groază de bani din buzunare. Terenurile de fotbal sunt invadate de buruieni și pare că mingea nu a mai fost bătută pe aici de o vreme bună, din fosta pistă de karting au rămas doar câteva cauciucuri aruncate alandala iar mesele din piatră, vopsite atent în pătrate albe și negre, pe care micii școlari învățau odată tainele șahului, au fost sfărâmate de timp și nepăsare. Totul pare abandonat iar soluțiile nu vin de nicăieri. De aceea fac un apel, cu ajutorul vostru, la forurile abilitate să ia măsuri pentru reabilitarea Palatului Copiilor.
    4.487 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Carmen Dumitrescu
  • Vrem spațiu pentru Biblioteca „Ionel Teodoreanu” din cartierul Frumoasa, municipiul Iași
    Filiala „Ionel Teodoreanu” a Bibliotecii Județene „Gh. Asachi” din Iași a fost desființată, începând cu data de 01.08.2019. Aceasa își avea sediul în cartierul Frumoasa, str. Emil Alexandrescu (Dimineții), nr. 13. Bl. 774, 700666 și funcționa într-un spațiu închiriat de la un proprietar privat. Odată cu decizia acestuia de a închiria spațiul spre a fi dat în folosință unei alte persoane, filiala bibliotecii județene a fost închisă, în locul fostului sediu aflându-se acum un atelier de croitorie. Biblioteca din cartierul Frumoasa avea cititori activi domiciliați atât în cartierele Frumoasa și Nicolina, cât și în zonele din afara orașului precum Ciurea sau Mogoșești. Avea un fond de carte de aproximativ 9.000 de volume și era un spațiu ideal de desfășurare a activităților cultural-educative. Conform celor menționate chiar de către reprezentanții bibliotecii județene, dintre activitățile găzduite de filială, cele mai apreciate erau „biblioatelierele de vacanță în care copiii învățau noțiuni noi despre muzică, pictură, origami, teatru, își făceau temele pentru vacanță, împărtășeau unii altora impresii despre lecturile parcurse, ajungând să socializeze direct”. Comunitatea locală nu poate permite desființarea unui asemenea spațiu important pentru cartierul nostru și zonele învecinate. Existența acestei filiale este vitală pentru activitățile culturale, educative și sociale ale noastre și ale copiilor noștri, iar desființarea bibliotecii este atât o pierdere pe care o vom resimți noi, ca cetățeni ai cartierului, cât și întreaga comunitate ieșeană. Noi, ieșenii, cititorii activi ai cartierului Frumoasa, ne dorim ca Biblioteca „Ionel Teodoreanu” să se întoarcă înapoi!
    574 din 600 Semnături
    Inițiat de Florica Moldovanu
  • Retragerea Ordinului național „Steaua României” acordat lui Adrian Năstase
    Pentru ca tinerii să înțeleagă că nu poți fi un bun român, dacă ești dublu condamnat penal! Niciun părinte nu-și crește copiii în cultul furtului, al minciunii, și al escrocheriei! Decât dacă e părinte denaturat!
    5.139 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Iliescu Liviu
  • STOP abuzurilor, stop discriminării! - scrisoare deschisă
    În 2018, am sărbătorit 100 de ani de la unirea tuturor românilor și regăsirea fiecărui cetățean român între granițele unei țări care se angaja să ofere drepturi egale, tratament nediscriminatoriu și libertate. Anul 2019 a retrezit speranța de unitate, deschidere și bună înțelegere între români prin vizita Papei Francisc care ne-a chemat „să mergem împreună” și care a ridicat la cinstea altarelor șapte episcopi greco-catolici, care n-au acceptat niciun moment să-și trădeze credința, n-au tolerat minciuna, teroarea și încălcările flagrante ale drepturilor și libertăților cetățenești. La 30 de ani de la căderea dictaturii ceaușiste, persecuția continuă sub toate formele posibile, cu concursul instituțiilor statului. Efectele devastatoare ale decretului-lege 358/1.XII.1948, prin care Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică era scoasă în afara legii, cu confiscarea tuturor proprietăților, închiderea reprezentanților săi și persecutarea credincioșilor greco-catolici, nu vor putea fi anulate decât prin emiterea unei legi reparatorii. După 30 de ani de așa-zisă libertate pentru Biserica Română Unită, Greco-Catolică, asaltul confesional, și nu numai, este în continuare prezent (deși peste 90 % din fostele sale biserici nu au fost restituite, împreună cu celelalte proprietăți de drept avute, cu mari eforturi construindu-și altele noi după 1990), cu credincioși încă amenințați și terorizați de reprezentanții cultului majoritar, cu diverse declarații și articole jignitoare, nu de puține ori denigratoare, apărute la televiziune, în presa scrisă sau chiar în instituții publice sau private, precum și în predicile și cuvântările reprezentanților BOR atunci când vine vorba despre Biserica Română Unită și istoria ei. Cerem să se stopeze furtul de identitate, manifestările de corupție spirituală, prin adjudecarea abuzivă și ilicită a personalităților greco-catolice precum episcopul Inochentie Micu Klein, Samuil Micu, Timotei Cipariu, Petru Maior, Gheorghe Șincai, Liviu Rebreanu, George Coșbuc, George Pop de Băsești, Vasile Lucaciu, Andrei Mureșanu, Ion Agârbiceanu, cardinal Iuliu Hossu, Simion Bărnuțiu, Iuliu Maniu și mulți alții, a vechilor instituții create de aceștia (vezi școli generale, licee, biserici, reviste, societăți de cultură și emancipare a poporului) și prin monopolizarea manifestărilor culturale sau religioase închinate acestora (dezveliri de busturi, plăci comemorative, expoziții muzeistice, monografii sau biografii, calendare, volume, broșuri aniversare, serbări publice ș.a.m.d.), unde cuvântul greco-catolic a dispărut cu desăvârșire. Solicităm oprirea presiunilor de orice fel asupra reprezentanților minorităților religioase sau a instituțiilor publice, prin răspândire de cărți/broșuri/reviste, prin site-uri, bloguri, conturi de youtube, pagini de social-media falsificatoare, denigratoare sau instigatoare la violență, prin plăci informative/comemorative denigratoare (a se vedea cea de pe Catedrala Ortodoxă − a Încoronării − de la Alba-Iulia sau cele de la intrarea în fostele mănăstiri greco-catolice), ori prin acțiunile de rescriere a istoriei locale sau naționale din partea reprezentanților BOR, prin favorizarea de către instituțiile statului a cultului majoritar și discriminarea celor minoritare. Solicităm sancționarea primarilor sau a reprezentanților instituțiilor statului care se fac vinovați de abuzuri și de nerespectarea dispozițiilor instituțiilor publice superioare (au fost nenumărate cazuri în care s-au dărâmat biserici greco-catolice, deși existau dispoziții de retrocedare). S-a intervenit abuziv asupra structurilor edilitare religioase ce au aparținut Bisericii Române Unite cu intenția de a șterge orice urmă a unui patrimoniu veritabil greco-catolic (dintre cele mai recente cazuri − mănăstirea Nicula, mănăstirea Bixad, Lupșa sau Prislop, precum și vechile biserici-catedrale de la Baia Mare și Gherla sau cele protopopiale de la Bistrița, Năsăud, Beiuș, Făgăraș, Copalnic Mănăștur sau Șimleul Silvaniei). S-au dărâmat vechi biserici de lemmn, s-au distrus voit picturi bisericești de patrimoniu, s-au distrus elemente de arhitectură sau sculpturale, mobilier religios specific de interior. Deși s-au încălcat hotărâri judecătorești, nu au fost trași la răspundere sau judecați cei vinovați. Cerem respectarea libertății religioase garantate de Constituția României, amendarea abuzurilor, a presiunilor de toate felurile, a discriminării religioase directe sau indirecte. Solicităm înființarea unui departament special pentru combaterea discriminării religioase sau cel puțin o mai bună și activă funcționare a celui existent împotriva discriminării, în general, pentru a sancționa agresivitatea verbală sau fizică față de minoritățile religioase, cu amendarea publică a actelor de abuz față de minoritățile religioase, a minciunii și a calomniei îndreptate către acestea, cu tragerea la răspundere a celor care se fac vinovați de grave încălcări ale libertății religioase sau ale dispozițiilor legale date de instanțe judecătorești, indiferent dacă e vorba de reprezentanții instituțiilor de stat sau impunerea de scuze publice în situația persoanelor consacrate sau a celor particulare care se fac vinovate de abuzuri, prin acțiuni directe sau indirecte. Avem încredere că vom găsi deschidere, înțelegere și susținere de la toți acei oameni de bună credință care respectă valorile creștine într-un stat care garantează libertatea și drepturile fiecărei persoane. Grupul de inițiativă civică ACUM
    15 din 100 Semnături
    Inițiat de Maria Hodiș
  • 7 dezbateri pentru Romania
    Alegatori vor putea decide cine reprezinta cel mai bine Romania.
    7 din 100 Semnături
    Inițiat de Bogdan S
  • Salvarea ultimelor vehicule istorice de transport public electric din Ploiești
    Ambele vehicule au fost păstrate cu acest scop în tot acești ani, așa că nu se înțelege cum s-a ajuns la această decizie, cea de casare, întrucât nu acesta a fost scopul din momentul conservării până în prezent (cel al recondiționării pentru muzeu). În imaginile din link (http://bit.ly/sostramvaie), puteți observa în ce stare au ajuns, în condițiile în care în momentul de față, acestea sunt în proces de casare. Aceeași soartă se pare că o au și vehiculele de intervenții, de asemenea, păstrate în toți acești ani, pentru ca în 2019 să fie casate. Pare logic, nu?! Dorim să înțelegem cum dintr-un vehicul de epocă în care au fost alocați bani cu scopul recondiționării astfel încât să fie expuse ca vagoane restaurant în centrul Municipiului Ploiești s-a ajuns la decizia casării în masă a ultimelor dovezi istorice ale transportului public electric. Atât Forumul TransPloiești, cât și pasionați ai vehiculelor din țară, respectiv Europa, ne dorim înființarea unui muzeu al vehiculelor SC Transport Călători Express SA Ploiești unde aceste vehicule să își revendice locul meritat în istorie. Acest proiect însă nu poate fi realizat dacă vehicule care au făcut istorie în acest municipiu sunt valorificate la fier vechi. Ani la rând, vehicule destinate conservării au fost casate pentru că cel mai probabil deranjau vizual. Acestea nu au beneficiat de vreo recondiționare, respectiv sume investite în ele, deși, încă din 2011, de când activăm ca forum, au fost promisiuni din partea directorilor SC TCE SA, pe atunci RATP Ploiești, că vehiculele vor fi salvate. Avem nevoie de dezvoltarea acestei culturi. Orașe din toată lumea, inclusiv din România, au reușit să restaureze vehiculele lor istorice, chiar să construiască muzee/spații alocate acestora (exemple: Timișoara, Iași, București). Forumul TransPloiești așteaptă cu interes răspunsul autorităților menționate în prima pagină cu privire la: 1. Conservarea vehiculelor menționate mai sus (tramvaiele Lohner și V3A-97M-Faur); 2. Construirea unui muzeu de vehicule al SC TCE SA. Cu stimă, Cătălin-George Constantin Fondator TransPloiești
    315 din 400 Semnături
    Inițiat de Catalin-George Constantin
  • Viitorul Muzeului Antipa este în pericol
    Atunci când intri în Muzeul Antipa, pășești într-o instituție deschisă publicului de 185 de ani. Clădirea sa actuală, este cel mai vechi imobil în Piața Victoriei, fiind una dintre emblemele arhitecturale ale Bucureștiului. Cu un patrimoniu de aproximativ 2 milioane de piese și peste 300.000 de vizitatori în anul 2018, Muzeul Antipa este unul dintre cele mai iubite și vizitate din București și din țară. În același timp, datorită dezvoltării colecțiilor și diversificării activităților din ultimii 110 de ani, muzeul are nevoie de suplimentarea depozitelor științifice în continuă creștere și de spații adecvate pentru organizarea de expoziții temporare de anvergură. Această situație a făcut ca de-a lungul timpului, din anul 1911 și până în prezent, să existe diferite propuneri de extindere a clădirii muzeului, în singurul spațiu pe care acesta îl are la dispoziție, respectiv curtea sa. Păstrarea intactă a suprafaței de teren ce aparține muzeului este de o importanță capitală, fiind practic garantul existenței și dezvoltării viitoare a Muzeului Antipa. Muzeul Antipa este un simbol național, fiind atât o instituție educativă, cât și un centru cultural, urban și civic. Este momentul să ne arătăm solidaritatea față de spațiul pe care cu toții l-am vizitat ca și copii și în care, cu mic cu mare, învățăm să ne îndrăgostim de natură. Îi încurajăm pe toți cei pe care îi leagă amintiri frumoase de Muzeul Antipa, pe cei care îl vizitează cu drag sau pe cei care cred în misiunea acestei instituții, să semneze petiția.
    11.909 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Razvan Popescu
  • vrem Toy Story SUBTITRAT la IMAX
    Toy Story 4 este, cel mai probabil, ultimul film din această serie produs de studiourile Disney/Pixar. Având în vedere progresul tehnologic al ultimilor ani, filmul trebuie văzut în format IMAX, de aceea solicităm cinematografului să introducă în program și varianta subtitrată. Ar fi păcat, pe de-o parte să nu ne bucurăm de film așa cum a fost el gândit, cu vocile actorilor Tom Hanks și Tim Allen, și pe de altă parte, să fim deranjați de copii care, mici fiind și neștiind să citească, vor face gălăgie și vor deranja ceilalți spectatori. Desenele animate nu sunt doar pentru copii, lăsați prejudecățile deoparte. Vrem să ne bucurăm de film la cea mai înaltă calitate!
    23 din 100 Semnături
    Inițiat de Cezara Dragomir
  • AVEM DREPTUL LA CULTURĂ
    Sectorul cultural independent din Timișoara este permanent boicotat de la finanțări, spații, priorități strategice. Nu există dialog cu autoritățile. Nu exista susținere așa cum se angajează în Stategia 2014-2024. În momentul redactării acestei Petiții PMT are datorii neachitate față de opratorii culturali de anul trecut, contracte selecționate spre finanțare și neachitate.
    218 din 300 Semnături
    Inițiat de Dana Sarmes