• vrem Toy Story SUBTITRAT la IMAX
    Toy Story 4 este, cel mai probabil, ultimul film din această serie produs de studiourile Disney/Pixar. Având în vedere progresul tehnologic al ultimilor ani, filmul trebuie văzut în format IMAX, de aceea solicităm cinematografului să introducă în program și varianta subtitrată. Ar fi păcat, pe de-o parte să nu ne bucurăm de film așa cum a fost el gândit, cu vocile actorilor Tom Hanks și Tim Allen, și pe de altă parte, să fim deranjați de copii care, mici fiind și neștiind să citească, vor face gălăgie și vor deranja ceilalți spectatori. Desenele animate nu sunt doar pentru copii, lăsați prejudecățile deoparte. Vrem să ne bucurăm de film la cea mai înaltă calitate!
    24 din 100 Semnături
    Inițiat de Cezara Dragomir
  • AVEM DREPTUL LA CULTURĂ
    Sectorul cultural independent din Timișoara este permanent boicotat de la finanțări, spații, priorități strategice. Nu există dialog cu autoritățile. Nu exista susținere așa cum se angajează în Stategia 2014-2024. În momentul redactării acestei Petiții PMT are datorii neachitate față de opratorii culturali de anul trecut, contracte selecționate spre finanțare și neachitate.
    219 din 300 Semnături
    Inițiat de Dana Sarmes
  • Salvati sala de sport ,,Prof. Neculai Dragan"- Brebu- Prahova
    Comuna Brebu din judetul Prahova a fost printre putinele care au avut dupa anii 1990 si chiar 2000, o sala de gimnastica pentru uz scolar, unde se puteau efectua orele de Educatie Fizica si Sport conform programei de invatamant a catedrei si a normelor Ministerului Educatiei Nationale. De cativa ani buni nu se mai foloseste si este incuiata, fara geamuri, etc, doar timide carpaceli efectuate de mantuiala in vederea ,,conservarii". Conform ultimului recensamant populatia este de aproximativ 7 200 de oameni. Multe persoane nu sunt de acord si isi manifesta nemultumirea fata de cele doua aspecte in grupurile Facebook ,,Comuna Brebu" si ,,Brebu Mereu Aproape". Doresc ca prin intermediul dumneavoastra sa mai facem o ultima incercare, poate ni se vor alatura toti fostii elevi sau atleti ai profesorului Neculai Dragan, in prezent ei insisi parinti de elevi in comuna sau Municipiul Campina. Poate vor semna petitia si alti cetateni cinstiti, curajosi si intelepti ai comunei , poate si cei care au construit-o efectiv si cunosc parametrii si durata de viata estimata a cladirii. Cladirea Scolii Gimnaziale ,,Matei Basarab" Brebu- Localul A este mai veche decat sala de sport, desi ambele au fost constuite in anul 1975(sala ulterior scolii) nu beneficiaza in prezent de acelasi tratament in ceea ce priveste investitiile in infrastructura. Scoala este izolata termic astfel incat nu se pot vedea cu ochiul liber eventualele defecte structurale. Sala nu. Probabil ca inginerii inteleg ce vreau sa spun. Poate vom reusi restaurarea statuii si reabilitarea cladirii salii de sport ,,Prof. Neculai Dragan" astfel incat elevii sa o poata folosi in orice anotimp conform programei scolare, sa se poata face ore de Educatie Fizica si Sport, acesta fiind conceptul initial al construirii salii: sala de gimnastica scolara! Alte comune isi ridica sali de sport, mult mai mari, de la zero si noi nu suntem in stare sa intretinem ceea ce avem si ce a fost functional pana in anii 2014-2015, avand toate dotarile necesare, apreciate in comentariile din reteaua Facebook de catre fostii elevi sau de catre cei care au vizitat-o in perioada cand era deschisa tuturor celor care vroiau sa faca miscare! E important sa nu asistam impasibili ci sa luam atitudine cu totii, timpul trece, iar problemele nu se vor rezolva de la sine!
    253 din 300 Semnături
    Inițiat de Horia Florin Dragan Picture
  • Susținem Pinacoteca Municipiului București!
    Muzeul Municipiului București își dorește un sediu pentru colecțiile Pinacotecii Bucureștiului, având lucrări foarte valoroase de pictură, artă grafică și sculptură, care momentan sunt conservate în depozitele muzeului și nu pot fi expuse la adevărata valoare publicului. Secția de Artă a MMB pregătește de câteva luni un proiect de anvergură pentru organizarea unui mare muzeu al Pinacotecii. Având în vedere numărul mare de lucrări (peste 5500), important ar fi ca imobilul primit să fie de dimenisune monumentală. Proiectul noii Pinacoteci cuprinde și posibilitatea de a vizita depozitele muzeului, de a organiza expoziții temporare ale artiștilor conteporani și de a crea un centru de cercetare pentru istoria Pinacotecii și pentru patrimoniul foarte valoros al acesteia. Despre Pinacoteva Municipiului București PINACOTECA Municipiului București, constituită încă din anul 1933 prin donații, achiziții, transferuri, și al cărei patrimoniu se află actualmente depozitat la Muzeul dr. Severeanu și Muzeul Gh. Tăttărescu, fără a fi putea fi expus permanent, ci doar prin expoziții temporare. Patrimoniul de artă al Pinacotecii este constituit din 2.543 lucrări de pictură românească şi europeană, 402 lucrări de sculptură, 87 lucrări de artă decorativă şi 2.425 lucrări de grafică. Pinacoteca Municipiului București s-a constituit, în principal, prin importante donații în perioada interbelică (respectiv colecțiile Ioan Movilă, Filip Marin, Simu), donația Pompiliu Macovei în anul 1992 și achiziții publice. Inițial, în perioada interbelică, Pinacoteca a funcționat în imobilul din Bd.Lascăr Catargiu nr.21, sectorul 1 (actualul Observator Astronomic Municipal), donație din anul 1933 a amiralului Vasile Urseanu. În perioada regimului comunist (1968), Pinacoteca a fost evacuată din imobilul respectiv și amplasată în imobilul din strada Piața Amzei nr.7-9, sectorul 1, adăugându-i-se o parte din colecțiile fostului Muzeu Simu, a cărei clădire fusese demolată. După anul 1977, Pinacoteca este mutată în imobilul din strada dr. Obedenaru nr. 3, sectorul 5 (Casa Slătineanu). În anul 2000, urmare a restituirii imobilului din strada Obedenaru nr.3, Piancoteca este evacuată și adăpostită în imobilul din strada Domnița Anastasia nr.7, sector 5, (Casa Tattarescu) – piesele de sculptură, grafică și artă decorativă, și în imobilul din Piața Alexandru Lahovary nr.7, sectorul 1, - colecția de pictură. Aceasta din urmă a fost transferată ulterior la Muzeul dr. Severeanu.
    975 din 1.000 Semnături
    Inițiat de AEEAR ASOCIAȚIA EXPERȚILOR ȘI EVALUATORILOR DE ARTĂ
  • Salvam Cazinoul din Constanta
    Cazinoul Constanta se afla in top 7 cele mai periclitate cladiri din Europa conform http://www.europanostra.org/european-experts-issue-report-for-the-rehabilitation-of-the-constanta-casino-in-romania/. Cazinoul Constanta este un simbol national si o cladire de interes istoric .
    372 din 400 Semnături
    Inițiat de Druga Bogdan
  • Cerem respingerea avizului de demolare a vilei Dalas din Constanta
    Pe 17 aprilie 2019 a fost eliberat certificatul de urbanism pentru demolarea vilei Dalas [1], vila proiectata de Anghel Saligny in stil neoromanesc, construita la inceputul anilor 1900, si reprezentativa pentru arhitectura Constantei. Vila a fost de multa vreme parte din peisajul urban al Constantei, si multi constanteni i-au trecut pragul, fie ca si-au petrecut parte din copilarie in gradinita ce si-a avut sediul acolo, sau ca au invatat limba franceza in cadrul Aliantei Franceze. In acea vreme, in cladirea intretinuta si ingrijita, o adevarata bijuterie, se tineau cursuri si evenimente, si era gazduita o frumoasa biblioteca. Dupa retrocedarea din 2006, Alianta Franceza, ce isi avea sediul acolo, a fost somata sa paraseasca imobilul, iar vila a fost lasata in stadiu de degradare pana astazi [2]. Avand in vedere istoria vilei Dalas si reprezentativitatea arhitecturii acesteia pentru Constanta, dar si faptul ca nenumarate alte cladiri istorice ale orasului sunt in stare avansata de degradare, cerem respingerea avizului de demolare si clasarea imobilului ca monument istoric! Altfel, Constanta ar ramane si mai saraca pentru noi si pentru generatiile urmatoare. [1] https://www.uct-media.com/2019/04/vila-dalas-emblematic-imobil-proiectat.html [2] https://www.cugetliber.ro/stiri-actual-o-casa-din-centrul-constantei-construita-de-anghel-saligny-lasata-in-paragina-35703 Credit foto: Constanta de Odinioara www.facebook.com/constantadeodinioara/
    4.292 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Mihaela Verman
  • Monumentul Revoluției este nedemn. Să-l schimbăm!
    Importanța simbolurilor în viața societății este dovedită. Ele cizelează memoria colectivă și educă spiritul civic. Nu putem lăsa trecutul recent pradă ignoranței și lipsei de respect. Declicul petiției a început de la redactarea acestui text, unde sunt mai multe informații: https://revista22.ro/eseu/marina-dumitrescu/rostul-rusinii-noastre Inițiatorii campaniei: Maria Berza Asociația 21 Decembrie Fundația Academia Civică Fundația Culturală Memoria
    517 din 600 Semnături
    Inițiat de Marina Dumitrescu
  • Patrimoniu istoric în pericol! Salvează fosta Fabrică de Tricotaje, clădire-monument
    Odată cu pierderea patrimoniului istoric, pierdem și identitatea Iașului! Clădirile-monument, cele care spun povestea orașului, care-i sporesc atractivitatea și creează o atmosferă primitoare în spațiul public sunt conservate ca parte din strategiile turistice și de ridicare a calității vieții în nenumărate orașe, nu doar europene, ci și din țară. Iașul a primit deja lecții dureroase despre pierderea acestor clădiri, lăsate să se auto-demoleze sau chiar „ajutate” să se distrugă mai repede, ca terenurile pe care fuseseră așezate să fie exploatate de proprietarii lor. Hai să dovedim că am învățat lecția și să acționăm la timp, pentru a proteja patrimoniul istoric! Cu cât conservăm mai bine și mai multe clădiri-monument, cu atât putem face mai mulți pași înainte, găsind soluții pentru a le da viață, deschizându-le pentru activitățiile și oamenii din comunitate!
    337 din 400 Semnături
    Inițiat de Asociația CIVICA Picture
  • Fără politicieni pictați in Biserici
    Este important deoarece pe pereții bisericilor trebuiesc pictați doar ingeri și sfinți, nu Politicienii.
    20 din 100 Semnături
    Inițiat de Emil Tarcan Picture
  • Digi24, nu renunța la emisiunea ”România Furată”!
    Într-un climat mediatic dominat de fake news prin canale ca Antena3 sau România TV, postul de știri Digi24 era o ultimă redută TV a libertății de exprimare și adevărului. Conform Paginademedia.ro, Digi24 a decis să renunțe la emisiunea de investigații ”România Furată” în cadrul unor modificări majore și la nivelul conținutului televiziunii, care urmează să aibe un profil mai apropiat de o televiziune generalistă. Acest link te va conduce la articol: https://www.paginademedia.ro/2019/02/s-a-furat-romania-furata?fbclid=IwAR2ZE3gLKEbqcZ7_PoGW4bz54WgDblATeVfxLbxoUo5r2yTUXoyfPmwiMVM
    1.427 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Florin Badita
  • Susținem Timbrul de arhitectură și solicităm respingerea PL-x 737/2018!
    Considerăm că proiectul PL-x 737/2018 nu este fundamentat, din următoarele motive: 1. Eliminarea timbrului de arhitectură este discriminatorie Timbrul de arhitectură face parte din fasciculul timbrului cultural, fiind rezultatul creației de arhitectură, care este protejată de legea 8/1996 privind dreptul de autor, alături de alte arte, precum cinematografia, literatura, muzica, spectacole și folclorul. Virarea singulară a timbrului de arhitectură către MCIN presupune o diferențiere discriminatorie. 2. Eliminarea timbrului de arhitectură este neconstituțională Constituția României recunoaște la art. 9 dreptul asociațiilor profesionale de a contribui la apărarea drepturilor şi la promovarea intereselor profesionale, economice şi sociale ale membrilor lor. În contextul materializării propunerii Guvernului, dreptul constituțional al OAR de a sprijini arhitecții ar fi încălcat. 3. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă în comisiile Senatului Reamintim că în etapa de consultare din Senat, Comisia de buget a respins inițiativa, argumentând că acest fond este unul destinat organizațiilor de creatori. De asemenea, Comisia pentru cultură a Senatului a respins proiectul, invocând de altfel necesitatea consolidării timbrului de arhitectură prin actualizarea legii, și nu eliminarea acestuia. 4. Eliminarea timbrului de arhitectură a fost respinsă de Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, dar și de Ministerul Culturii și Identității Naționale, în comisiile Senatului Rugăm cele două ministere să retrimită raporturile de respingere ale proiectului legislativ pentru forma propusă de Guvernul României, alături de cel al Ministerului Finanțelor Publice privind oportunitatea acestui proiect legislativ. 5. Eliminarea timbrului de arhitectură a pornit de la argumente nefondate În ceea ce privește expunerea de motive a inițiatorilor, considerăm că aceasta aduce 4 acuze neîntemeiate, pe care le vom demonta: 5.1. Acuza încărcării financiare a autorităților publice în procesul de colectare și virare a sumelor din timbru, deși acest lucru este reglementat chiar de statul român: Potrivit legii, autoritățile administrației publice au obligația de a vira ulterior în conturile organizațiilor de creatori beneficiare sumele încasate 0.05% din valoarea investițiilor în domeniul construcțiilor Totuși, dificultatea suportării costurilor de colectare a sumelor aferente timbrului arhitecturii de către autoritățile publice poate fi rezolvată prin colectarea timbrului arhitecturii direct de către beneficiari, fiind vorba de o taxă parafiscală. 5.2. Acuza conform căreia OAR dispune în mod liber de destinația sumelor din timbru, inclusiv pentru a-și asigura cheltuielile de funcționare: OAR stabilește destinația pentru sumele provenite din timbrul arhitecturii conform celor prevăzute în art. 3 din Legea 35/1994, acestea fiind utilizate exclusiv pentru finanțarea programelor culturale și sprijin social al membrilor. 5.3. Acuza de a nu putea fi analizată eficiența cheltuirii fondurilor publice, reprezentând contravaloarea timbrului de arhitectură. OAR a raportat în mod recurent Ministerului Culturii procedurile în baza cărora asigură finanțarea programelor/proiectelor/activităților culturale: anuale de arhitectură, conferințe, studii și cercetări, proiecte, activități culturale, expoziții, reviste și cărți, alături de suma acordată fiecărui beneficiar. Ultima raportare a fost transmisă în luna septembrie 2018. 5.4. Acuza conform căreia veniturile OAR din timbrul de arhitectură ar fi fost de 18.000.000 lei doar în anul 2017. Potrivit evidențelor publice ale OAR, suma încasată din timbrul arhitecturii în intervalul 2014-2018 este de 20.947.109 lei, iar pe anul 2017 este de 1.240.326 lei. Unul dintre principiile cârmuitoare ale organizației noastre este transparența, iar pentru satisfacerea acestui deziderat, în mod constant OAR a pus la dispoziția publicului larg, prin intermediul site-ului web oar.archi, calendarul tuturor sesiunilor de acordare a finanțărilor, criteriile de evaluare, membrii comisiilor de evaluare, proiectele care au fost selectate, precum și suma acordată. Mai multe puteți afla pe site-ul oar.archi la articolele “Susținem Timbrul de Arhitectură” și “RECALL Timbrul de arhitectură” (https://www.oar.archi/proiecte-culturale/recall-timbrul-de-arhitectura), două acțiuni de informare și promovare a rolului timbrului de arhitectură. Proiecte precum De-a Arhitectura sau ghidurile de bună practică ale Grupului OAR Rural sunt doar câteva dintre proiectele susținute prin timbrul de arhitectură. Ținând cont de toate argumentele prezentate și de spiritul în care a fost instituită legea 35/1994, de a sprijini entitățile intrinsec creatoare să ridice actul cultural la un înalt nivel calitativ, vă rugăm să susțineți demersul nostru în menținerea timbrului cultural și de a solicita decidenților politici și guvernamentali de a nu neglija normele constituționale și principiul nediscriminării prin emiterea unui RAPORT DE RESPINGERE a acestui proiect PL-x 737/2018, atât în forma aprobată de Senat, cât și în cea a Guvernului. Cu mulțumiri, Ordinul Arhitecților din România
    2.103 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Ordinul Arhitecților din România
  • Reabilitarea ansamblului memorial dedicat eroilor revolutiei din Decembrie 1989 - Piata Revolutiei
    Reabilitarea monumentului va fi un semn de adânc respect pentru cei care și-au dat viata în Decembrie 1989 pentru ca noi să fim astăzi liberi și să ne bucurăm de lucruri la care ei nici nu visau. Semnarea petiției este un semn de compasiune pentru rudele și prietenii celor uciși in Decembrie 1989. Pentru că ne pasa și ne doare sangele nevinovat curs in Decembrie 1989. Pentru că romanii sa-și aminteasca de aceasta parte a istoriei lor. Pentru că este un important obiectiv turistic al Bucureștiului. Ultimele informații primite de la Ministerul Culturii și Identității Naționale Am primit de la Ministerul Culturii și Identității Naționale răspunsul cu numărul 1182/12.02.2019, la petiția mea referitoare la apartenența si responsabilitatea reabilitării monumentului "Glorie Eternă eroilor și Revoluției Române" din Piața Revoluției Decembrie 1989. În răspuns se menționează următoarele: → in prezent monumentul "Glorie Eternă eroilor și Revoluției Române" face parte din domeniul public al statului si este in administrarea Ministerului Culturii si Identității Naționale → Ministerul Culturii a elaborat și promovat in 2018 un proiect de hotărâre a Guvernului pentru trecerea din domeniul public al statului in domeniul public al Primăriei Capitalei. → deoarece au fost modificări in Guvern, in prezent, proiectul de act normativ a reluat circuitul interministerial de avizare Concluzie : Ministerul Culturii ar trebui sa fie forțat sa reabiliteze monumentul si nu sa se ascundă după hârtii. Eroii nu au ezitat, nu au tras de timp si nici nu au practicat circuitul hârtiilor - le suntem datori cu reabilitarea monumentului acum la 30 ani de la revoluție.
    217 din 300 Semnături
    Inițiat de Sanda Maria Tanase