Această decizie este importantă deoarece: 1. Siguranța cetățenilor este pusă în pericol - Trotinetele electrice circulă adesea fără respectarea regulilor de circulație, pe trotuare, în sensuri greșite sau cu viteză excesivă. - În Iași, au fost raportate numeroase accidente în zone aglomerate precum Copou, Palas sau Podu Roș, punând în pericol pietonii, în special copii și vârstnici. - Lipsa echipamentului de protecție și a instruirii utilizatorilor amplifică riscul de răniri grave.  2. Haos urban și degradarea spațiului public - Trotinetele sunt abandonate haotic pe trotuare, în stații de autobuz, pe pistele de biciclete sau în fața instituțiilor publice. - Acest comportament afectează accesul persoanelor cu dizabilități, al părinților cu cărucioare și al turiștilor. - În zonele istorice, precum centrul vechi sau bulevardul Ștefan cel Mare, imaginea orașului este afectată vizibil. 3. Vandalism și lipsa controlului - Conform raportului local, actele de vandalism asupra trotinetelor electrice sunt frecvente în Iași: distrugerea, aruncarea în râuri, deteriorarea bateriilor. - Operatorii precum Bolt au raportat pierderi semnificative și au introdus funcții de monitorizare, dar fenomenul persistă. - Lipsa unui sistem de identificare și sancționare eficient face imposibilă tragerea la răspundere a utilizatorilor abuzivi. 4. Impact ecologic și economic discutabil - Deși promovate ca „eco-friendly”, multe trotinete au durată de viață scurtă, iar bateriile sunt greu de reciclat. - Costurile de mentenanță, colectare și reparații sunt suportate indirect de administrația locală și contribuabili. 5. Lipsa unui cadru legislativ coerent - În prezent, legislația națională nu impune permis, asigurare sau înregistrare pentru trotinete electrice. - Acest vid legislativ permite utilizarea necontrolată, fără responsabilitate juridică în caz de accident sau daune.

 Parlamentul se joacă cu Guvernul pe tema pensiilor nesimțite ale judecătorilor și altor pensionari speciali. Părerea mea e că trebuie inițiată o grevă generală la nivel național, până când vor înțelege că "specialii" nu trebuie să mai existe. Suntem egali în fața Constituției, dar nu în fața legii. Unii ies la pensie la 48 de ani, alții la 65 de ani. Unii sunt "speciali" și iau pensie specială, alții sunt normali și au pensie conform contribuției. Unde este egalitatea în fața legii pentru pensionari? 

Parlamentarii AUR au depus o propunere legislativă prin care fiecare copil ar trebui să înceapă ziua de școală cu intonarea imnului și rostirea rugăciunii „Tatăl nostru”. Oficial, participarea ar fi „opțională”. În realitate, toată lumea știe ce înseamnă asta: presiune, stigmatizare și manipulare.  Școala trebuie să fie un spațiu al educației și al gândirii critice, nu o sală de ritualuri politice și religioase. Elevii și profesorii trebuie să învețe liber, nu să fie împinși zilnic într-o rutină care combină naționalismul cu religia – o formă evidentă de îndoctrinare.  Repetată zilnic, această practică nu cultivă respectul pentru țară sau credință, ci transformă copiii în executanți ai unui ritual mecanic. Este o metodă veche, folosită de regimuri autoritare: condiționarea prin rutină.  Mai grav, „opționalul” invocat de AUR e o minciună. Cine va avea curajul să refuze, când presiunea grupului îl va eticheta imediat drept „nepatriot” sau „nereligios”? Într-o clasă de copii, asta nu e libertate, ci șantaj emoțional.  Solicităm Parlamentului României și Ministerului Educației să respingă această propunere periculoasă. Educația trebuie să rămână liberă, neutră și bazată pe cunoaștere reală, nu pe ritualuri impuse.  Spune și tu NU manipulării copiilor noștri! Semnează acum petiția! 

Împreună vom fi o voce mai puternică și nu ne mai dorim ca elevii, profesorii și părinții să sufere din nou pentru motive politice și interese ascunse.

Motivele urgente pentru adoptarea acestor măsuri:  • România găzduiește aproximativ 12.000 de urși bruni, cea mai mare populație din Europa, iar migrarea lor înspre zone locuite este în creștere. • În ultimii ani, s-au înregistrat accidente grave și decese cauzate de urși în apropierea drumurilor montane. • Hrănirea controlată în pădure previne dependența animalelor de surse alimentare necontrolate și reduce riscul sacrificării urșilor pentru siguranța oamenilor. • Protejarea urșilor în habitatul lor natural respectă legislația națională și europeană privind conservarea speciilor protejate.   Concluzie: Prin semnarea acestei petiții, solicităm autorităților să adopte măsuri concrete si urgente  pentru protecția urșilor și siguranța publică, prin:  • Reluarea hrănirii controlate în păduri; • Capturarea și relocarea urșilor aflați pe marginea drumurilor; • Elaborarea unei strategii naționale pentru prevenirea conflictelor om–urs.

- Elevii olimpici care ar fi luat bursă pe meritul lor, nu mai iau burse - Bursele de olimpic sunt adevăratele burse de merit, cele care se acordă pe criteriu de note fiind susceptibile corupției - Tăierile burselor afecteza mai ales elevii vulnerabili

Apel către semnatari: Fiecare semnătură contează! Semnează această petiție și distribuie-o prietenilor și familiei pentru a proteja drepturile persoanelor cu handicap grav și accentuat. Nu lăsați ca România să facă un pas înapoi în incluziunea socială și respectarea drepturilor fundamentale

🌳 Pentru dreptul la spațiu public liber – Parcurile nu sunt bunuri comerciale, ci bunuri comune. Ele trebuie să rămână accesibile gratuit tuturor, indiferent de venituri sau condiție socială. 🌳 Pentru protejarea arborilor istorici – În zona vizată pentru „Lumina Park” se află cei mai mulți arbori istorici din Kiseleff, conform Registrului Verde realizat de ASOP. Acești arbori nu pot fi înlocuiți. Orice afectare a rădăcinilor sau solului este ireversibilă. 🌳 Pentru interesul public autentic – Interesul public nu înseamnă profit pe termen scurt sau evenimente private mascate drept „culturale”. Interesul public este accesul liber la natură, sănătatea comunității și protejarea patrimoniului cultural. 🌳 Pentru viitorul Bucureștiului – Orașul are deja una dintre cele mai mici suprafețe de spațiu verde pe cap de locuitor din Europa. Fiecare metru pătrat contează. Dacă acceptăm ca parcurile să fie transformate în spații comerciale, precedentul creat va afecta toate spațiile verzi din oraș. 🌳 Pentru reguli clare și corecte – Lipsa unui regulament de organizare a evenimentelor în parcurile istorice lasă loc abuzurilor și deciziilor arbitrare. Este nevoie de reguli transparente și predictibile pentru ca niciun parc să nu mai fie „închiriat” fără criterii clare.

Această modificare legislativă ar contribui la prevenirea fraudelor, la creșterea încrederii în comerțul online și la protecția reală a consumatorilor.

Dan Tanasă este cunoscut pentru retorica sa xenofobă și instigatoare. Astfel de discursuri alimentează intoleranța și îi pot influența pe tineri să comită fapte violente. Parlamentul trebuie să apere valorile democratice, nu să legitimeze extremismul. Este responsabilitatea noastră civică să spunem NU urii și să cerem demisia celor care propagă asemenea mesaje.

• Semnează și tu petiția dacă vrei un oraș mai sigur și mai liniștit!

În România, 67% dintre angajați simt că se află în risc de burnout. Asta ne pune pe locul 2 în Europa, imediat după Polonia, în ceea ce privește gradul de risc.  Burnoutul nu e o simplă oboseală. Este o stare profundă de epuizare fizică și emoțională, cauzată de stresul și suprasolicitarea la muncă, recunoscută de Organizația Mondială a Sănătății încă din 2019, ce distruge sănătatea, carierele și familiile. Îl vezi peste tot în jurul tău. Îl vezi în colegul care se retrage tăcut, deși până ieri era foarte entuziasmat de munca lui. În prietena care se prăbușește după încă o zi de presiuni și termene imposibile. În părintele care n-are când să respire între muncă și viață personală. Poate chiar în tine. Cu toate acestea, nu avem o lege care să ne protejeze, iar oamenii sunt lăsați fără apărare în fața acestui fenomen.  Burnoutul nu mai e o problemă individuală, ci o criză de sănătate publică. Costurile tăcerii: burnoutul ne distruge viețile și economia O persoană în burnout: • se simte profund epuizată, fără energie și fără motivație; • dezvoltă o lipsă de sens în ceea ce face, distanțare față de muncă și cinism; • își vede ritmul și calitatea muncii degradându-se treptat; • face mai multe greșeli, ia decizii mai slabe și devine mai puțin creativă; • riscă să dezvolte depresie, anxietate, insomnii sau boli cardiovasculare; • își vede familia și prietenii afectați: copiii cresc într-un mediu tensionat, partenerul privește neputincios cum persoana iubită se prăbușește, iar relațiile apropiate se destramă. O companie cu angajați în burnout: • se confruntă cu o creștere de 37% a absențelor și cu 50% mai multe incidente de siguranță la muncă pentru fiecare angajat în burnout; • pierde angajați valoroși: oamenii epuizați sunt de 2,6 ori mai predispuși să își dea demisia; • pierde anual între 15 și 20% din bugetul de salarii din cauza plecărilor voluntare provocate de epuizare; • suportă costuri mai mari pentru recrutare, formare și adaptarea noilor angajați decât ar costa prevenirea burnoutului; • își afectează reputația și capacitatea de a atrage sau păstra angajați valoroși. O Românie care continuă să ignore burnoutul: • rămâne în urmă, în timp ce alte țări europene (Danemarca, Franța, Letonia, Belgia, Olanda, Portugalia și Suedia) au deja sau dezvoltă soluții împotriva burnoutului; • își pune în pericol viitorul, pentru că fără angajați sănătoși și motivați nu poate exista inovație, creștere și progres; • acumulează pierderi economice uriașe, prin scăderea productivității și competitivității naționale; • se confruntă cu o rată alarmantă a problemelor de sănătate: 23% dintre cazurile de depresie și 8% dintre bolile cardiovasculare sunt direct legate de stresul la muncă. #VremLegeaBurnout vine cu un apel ferm: această lege trebuie repusă urgent pe masa decidenților, într-o formă aplicabilă, coerentă și cu o largă susținere publică.  Legea aduce beneficii pentru toată lumea: angajații au parte de protecție și sănătate, angajatorii de echipe mai stabile și productive, iar statul de o economie mai sănătoasă și de costuri reduse în sistemul medical. România nu-și mai poate permite să ignore această criză de sănătate publică sub pretextul costurilor de implementare sau din lipsa de voință politică. E mai ieftin să previi decât să repari. Ajută-ne să strângem 25.000 de semnături! E un prim pas. Ai putea fi chiar tu, sau cineva drag ție, într-un moment de cumpănă cauzat de burnout. Burnoutul ne privește pe toți și fiecare semnătură contează.  Semnează petiția și dă-o mai departe colegilor, familiei și cunoscuților. Iar dacă ai trăit burnoutul pe pielea ta, spune-ți povestea sub anonimat, dar cu puterea de a fi auzită: https://hackingwork.ro/caut-sprijin.