Sanatatea noastra este cea mai importanta. Avem o sursa de hrana care este imbuibata cu zahar si nu suntem constienti de ceea ce se intampla. Majoritatea oamenilor nu citesc exact ce cumpara. Riscul mare este sa ajungem de tineri in spitale pentru ca producatorii de alimente ne OTRAVESC ! Copii primesc prin alimentele cumparate de 10 ori mai mult zahar decat este normal.

DESPRE ATELIERELE MALMAISON Atelierele Malmaison au luat formă prin auto-organizarea unui grup multidisciplinar de artiste și artiști activi în diferite medii pe scena de artă contemporană din București, cărora li s-au alăturat spații de proiecte, spații artist-run și galerii de artă. Inițiativa contribuie la conturarea unui context cultural stabil și sustenabil, prin solidarizare, încurajarea colaborărilor între artiste, artiști și alți agenți culturali pe plan național și internațional și susținerea noilor generații printr-o structură de suport stabilă. Atelierele sunt un reper pentru specialiști (operatori culturali locali și internaționali) și de asemenea sunt deschise recurent publicului larg prin expoziții de artă contemporană, artist-talks, conferințe, prezentări, evenimente bianuale de ateliere deschise / Open Studios, tururi ghidate (cca 300 de evenimente în trei ani), programe de educație non-formală prin artă pentru elevi de gimnaziu și liceu (cca 50 de ateliere oferite în doi ani). Activitatea Atelierelor a devenit semnificativă pentru viața culturală a orașului, găzduind sute de evenimente pe parcursul acestor ani. La un nivel societal mai amplu, cultural și educațional, atelierele de lucru și comunitățile artistice reprezintă o componentă esențială pentru întreaga comunitate. Acest tip de angajament îl putem vedea ca model în țări din Europa în care dezvoltarea si susținerea de către entități instituționale a unui astfel de cadru stabil si accesibil pentru artiști se reflectă în cadrul mai larg al dezvoltării culturale a orașului în care aceștia activează. Inițiativele similare din România şi Europa au arătat de fiecare dată beneficiile aduse de un astfel de proiect, atât în plan local, cât şi naţional şi internaţional. Un astfel de loc devine o platformă culturală semnificativă în harta oraşului, atât pentru comunitatea zonei din care face parte, cât şi pentru comunităţi mai largi (profesioniste dar și amatoare de artă). Amintim doar câteva exemple notabile: Fabrica de Pensule Cluj, Spinnerei Leipzig, 798 Art Zone Beijing, Hangar Barcelona, Technopolis Atena, etc. Cel mai recent exemplu, chiar în București, este comunitatea Atelierele Scânteia. Clădirea Malmaison, inițial o cazarmă militară, are o importanță istorică semnificativă și o vechime de 180 de ani, timp în care aici au funcționat o Școală Militară de Ofițeri, un tribunal militar, închisoare în timpul regimului lui Antonescu și centru de anchetă și detenție al Securității în perioada de început a regimului comunist. Atelierele Malmaison au readus clădirea în circuitul viu al orașului, inaugurând o nouă etapă în lunga sa istorie. În contextul acestui efort depus constant de comunitatea noastră în cei trei ani de existență, prin activitate susținută, deschidere regulată către public și propuneri educaționale, ne adresăm așadar dumneavoastră, doamnă Ministru al Culturii, domnule Ministru al Economiei și domnule Primar General al Capitalei, pentru a recunoaște locul Atelierelor Malmaison în harta culturală a Bucureștiului și a României, identificând soluții concrete de asigurare a continuității în locația actuală, sau, complementar, de găsire de alternative de relocare în aceleași condiții de stabilitate menționate mai sus. Semnatari - membrii comunității Atelierelor Malmaison: Virginia Toma, artistă vizuală și co-fondatoare Cabinet 44 Ioana Gheorghiu, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44 Ramon Sadîc, artist vizual și co-fondator Cabinet 44 Adelina Ivan, artistă vizuală, co-fondatoare Cabinet 44 Daniela Palimariu, artistă vizuală, co-fondatoare Sandwich Gallery, co-director artistic RAD Fair Dan Vezentan - artist vizual Béla Zoltán, artist vizual Liliana Basarab, artistă vizuală, Asociația Antifragil - Premiile Sofia Nădejde Dan Basu, artist vizual, director executiv Romanian Mental Health Film Festival Anca Dima, artistă vizuală parte din colectivul L1 Miruna Radovici, artistă vizuală, parte din colectivul L1 Alexandru Niculescu, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery Maria Bîrsan, manager cultural, Sandwich Gallery & Sandwich Library Mihaela Moldovan, artistă vizuală Mircea Popescu, artist vizual Otilia Boeru, artistă vizuală, cadru didactic UNArte București Radu Boeru, artist vizual Eduard Constantin, artist vizual, co-fondator Stația Experimentală de Cercetare pentru Artă și Viață Alex Baciu, artist vizual, Art Director Artown Festival Marian Ivan - Galeria Ivan Dan Popescu - galerist, H’art gallery Otto Constantin - artist vizual Lucian Hrisav - artist vizual Loreta Isac Cojocaru - artistă vizuală, illustrator și animator Constantin Cojocaru - artist vizual 3d-ist Adriana Preda - artistă vizuală Cătălin Velea - artist vizual Mihaela Cîrjan - manager cultural, Asociația Matka și colectivul L1 Olivia Mihaltianu - artist vizual Silvia Trăistaru - artistă vizuală, fondatoare STart CONSERVATION Asociația Artistelor și Artiștilor Malmaison Livia Fălcaru - ilustratoare, designer si artistă vizuală Cristian Răduță, artist vizual, co-fondator Sandwich Gallery Robert Băjenaru - galerist, spațiul Cazul 101 Stoyan Dechev - artist vizual Lucian Bran - artist vizual Andrei Tudose - curator, cofondator VAGon - Spațiu In(ter)disciplinat Sabina Suru - artist, cofondator VAGon - Spațiu In(ter)disciplinat Anca Poterasu - Galeria Anca Poterașu / Asociația Română de Arta Contemporană Tudor Grecu - fondator Celulele INVITRO Alex Radu - fondator si curator /SAC@Malmaison, Asociația Spațiul de artă contemporană Larisa Crunțeanu - artistă vizuală Giles Eldridge - artist vizual Elena Diaconu - artistă vizuală Lea Rasovszky - artistă vizuală, co-fondatoare a asociației Matka, parte din colectivul L1

Este o zonă care are potențialul să acopere o nevoie stringentă a întregii zone metropolitane - nevoie de unități de învățământ. Cu resursele potrivite, putem îmbunătăți viitorul unor generații.

Mulți oameni din Tânganu lucrează sau studiază în București, fiind nevoiți să facă naveta cu transportul în comun. Singura variantă în momentul de față este un autobuz cu ruta Tânganu - Republica, care o ia pe centura Bucureștiului și prin orașul Pantelimon, traseu sufocat de trafic mai ales dimineața. Acest lucru adaugă mult timp în plus la navetă. Am putea scurta timpul de călătorie dacă am avea un autobuz direct Tânganu - Anghel Saligny, intrare în București care este mult mai aproape de localitate, ajungând într-un timp mult mai scurt. Oamenii din tânganu au nevoie de asta. După ce că zilele sunt scurte, mai petrecem și 2-3 ore pe navetă, nu ne mai rămâne timp pentru noi.

Conform Strategiei Integrate de Dezvoltare Urbană (SIDU) a Municipiului Râmnicu Vâlcea pentru 2021-2027, viziunea Administrației Locale este ca în anul 2030 Municipiul Râmnicu Vâlcea să devină una dintre primele 5 destinatii pentru locuire de calitate, investitii cu valoare adăugată ridicată si turism sustenabil in partea de sud a Romaniei Această tintă ambițioasă va putea fi atinsă in primul rand prin conectarea urbei la principalul coridor de transport rutier al tării care leagă regiunile cu cea mai mare concentrare de activităti economice, prin dezvoltarea infrastructurii si a facilitătiilor pentru antreprenori si investitori, prin investitiile in spatii publice atractive, si prin asigurarea unui mediu curat si ferit de dezastre, in care accesul la educatie, sănătate, servicii sociale si oportunităti de petrecere a timpului liber pentru toti. Tot conform SIDU 2021-2027 întreaga dezvoltare a orasului se va realiza in următorii 10 ani sub umbrela unei administratii cu competențe imbunătățite de planificare, implementare si implicare a actorilor relevanți în buna administrare a comunității care va trece printr-un proces amplu de digitalizare. Considerăm că ONG-urile cu preocupări de mediu din zonă sunt actori relevanți și că este importantă o abordare sistematică și pragmatică a problemelor de protecția mediului în cadrul planurilor și proiectelor de dezvoltare locală, precum și o schimbare de mentalitate deoarece avem nevoie să respiram aer curat, să avem spații publice armonioase care să ofere oportunități de dezvoltare turistică și economică, avem nevoie de un sistem de transport public eficient pentru a îmbunătății calitatea factorilor de mediu și a atmosferei, a reechilibra ecosistemul urban și a crește conservarea biodiversității urbane și atractivitatea zonei. Dacă ne dorim ca generațiile viitoare să considere Vâlcea locul caruia îi spun cu mândrie „acasă”, atunci trebuie să producem o schimbare profundă și imediată a modului de soluționare a problemelor de mediu din zona noastră. Vrem să respirăm aer curat generat de spații verzi și păduri corect gospodărite, cu Arii Naturale Protejate devenite obiective turistice vizitabile.

Târgul originar al orașului este în pericol de a fi înghițit de prea mulți bani. Astăzi nu mai e vorba de vreun regim dictatorial sau de un cataclism natural. Nu e vorba de o conspirație multinațională a supermarketurilor împotriva piețarilor olteni. E vorba de distrugerea benevolă a propriei identități, doar prin incultură! Semnați această petiție pentru a salva unica piață istorică a Craiovei !

În România persoane care nu au dreptul de a incasa pensie de handicap, obțin acest drept. În România sunt 800000 de persoane cu handicap, ceea ce e imposibil. Pe surse circula zvonuri ca se plătesc undeva la 500 de euro, odată la 6 luni pt a determina comisia sa închidă ochii, precum și diverse atentii angajaților de la dgaspc din cadrul primăriilor pt a ,, scrie ce trebuie în ancheta efectuata".

Inființat în anul 1992, cu rolul de a valorifica şi promova cultura traditională din zona Olteniei, fiind unicul ansamblu profesionist din județul Dolj, de-a lungul timpului, și-a câștigat și menținut statutul de instituție culturală etalon în păstrarea și tezaurizarea patrimoniului tradițional la nivel național și internațional. Folclorul, traditiile, dansurile populare sunt elemente constitutive care ne ofera identitate nationala si ne ofera o imagine unica in lume.

Cerem autoritatilor in cauza sa ia in considerare cererea noastra si anume de a sprijini si impulsiona organele abilitate/intreprinderile sa vina cu imbunatatiri la sistemul de energie electrica ce deservesc localitățile mentionate.

Se estimează că există aproximativ 15 000 de oameni fără adăpost în România, dintre care 5000 în București. Cei mai mulți locuiesc direct pe stradă sau în spații improvizate, după ce au fost abandonați sau abuzați de părinți, ori au părăsit centrul de plasament. Restul au ajuns în stradă în urma unui divorț, a unor fraude prin care le-au fost luate casele sau în urma pierderii locului de muncă. Adăposturile de noapte nu au o capacitate suficient de mare și nu rezolvă problema sistemică. În plus, de multe ori condițiile nu sunt favorabile, iar lipsa locurilor suficiente duce la conflicte, furturi și alte situații care determină oamenii fără adăpost să rămână în stradă. Trebuie înființate centre mobile cu găzduire pe perioadă limitată, într-un efort comun de incluziune socială. Adăposturile de noapte trebuie suplimentate urgent cu adăposturi mobile și distribuția de corturi de supraviețuire de urgență. Țări precum Canada sau Germania au extins deja infrastructura prin amplasarea acestui tip de adăposturi. Este o investiție minoră, de care semenii noștri au nevoie acum mai mult ca niciodată. În mod ideal, acestea trebuie să fie utilate și cu un panou solar care să asigure pe lângă decât izolație, și o sursă de căldură. Amplasarea de adăposturi mobile individuale pe raza locurilor unde este cea mai mare nevoie va crește considerabil calitatea vieții celor mai vulnerabili oameni din societate și le va salva viața. Prin colaborarea cu organizațiile de profil se pot lua și implementa rapid cele mai eficiente soluții. Singurele variante de încălzire pe care le au la dispoziție oamenii fără adăpost sunt gurile de canal din care ies aburi care provoacă umiditate și astfel intră în cercul vicios al unei lupte înfiorătoare pentru supraviețuire. Oamenii străzii sunt marginalizați, abuzați, ignorați sau în cel mai bun caz, tratați cu milă. Însă sezonul rece le amenință în mod direct existența. Putem salva vieți în această iarnă.

Lucrul acesta este important pentru copiii din comunitatea in care traim deoarece cu totii avem cate o persoana cunoscuta sau poate chiar un membru al familiei, afectate de jocurile de noroc. Daca nu facem nimic in legatura cu aceste actiuni si lasam ca aceasta industrie sa ne deschida cate o sala de jocuri de noroc la fiecare colt de strada, ne dam acordul din ignoranta, in mod involuntar, ca proprii nostri copii sa devina victimele acestei dependente, care nu doar ca distruge vieti, dar din pacate, in unele cazuri, le si sfarseste. Imi amintesc cum in copilarie locul in care este situata aceasta sala, era drumul meu spre scoala si inca de pe atunci in clasele gimnaziale aveam colegi care jucau la pariuri sportive si jocuri de noroc si cum de pe atunci copiii aveau aceasta posibilitate: DE A JUCA (desi constant, ca prim argument ne este evidentiat faptul ca minorii nu sunt lasati sa joace) nu vad de ce realitatea ar fi acum diferita si ce i-ar putea impiedica, mai ales in conditiile date cand aceasta sala de joc prezinta o mai mare accesibilitate. Accesibiliate masurata in mai putin de 300 de metri. Sala de jocuri este amplasata pe Calea Radnei la parterul Blocului 108A, langa sectia nr.2 de politie, la 220 de metri pietonali de Scoala Generala "Regina Maria". Pe langa asta, chiar peste drum, de ani buni, mai este deschisa o alta casa de pariuri.

🔄 De ce să semnezi petiția? 🌳Un Impact Vizibil: Fiecare semnătură ne aduce mai aproape de a deveni cu adevărat un oraș eco! Coșurile de colectare selectivă în zonele centrale și turistice vor transforma orașul nostru într-un loc în care ecologia nu este doar o vorbă, ci și o faptă! 💚Sustenabilitate pentru Generațiile Viitoare: Prin semnarea petiției, contribui la crearea unui mediu mai sănătos pentru copiii noștri și pentru viitoarele generații. Este o investiție într-un viitor mai curat și mai sigur. 🗳️ Influențăm Politica Locală: Cu sprijinul tău, transmitem un mesaj puternic autorităților locale că ne pasă de viitorul nostru și suntem hotărâți să facem schimbarea. Coșurile de colectare selectivă sunt un pas crucial în direcția corectă. ⭐Atracție Turistică de Top: Cu toții știm că Tulcea și zona Deltei Dunării este o destinație turistică faimoasă. Plasând coșurile de reciclare în zonele cheie, oferim turiștilor o experiență eco-friendly și consolidăm imaginea noastră ca oraș responsabil din punct de vedere al grijii față de mediu. 🫂Construim o Comunitate Implicată: Semnând petiția, demonstrezi că ești parte a unei comunități active care promovează schimbarea și evoluția. Fiecare semnătură contează și aduce orașul nostru mai aproape de obiectivele de dezvoltare durabilă! 🖊️ Semnează Acum și Fii Parte Din Schimbare! Fiecare semnătură aduce Tulcea mai aproape de un viitor mai durabil și mai frumos. Hai să ne facem orașul mai verde împreună! Mulțumim pentru implicare și pentru contribuția ta la schimbarea orașului nostru! 💚