România produce anual 8 milioane tone deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct în gropi de gunoi, ape curgătoare și alte zone din natură puțin vizibile cetățeanului. Mai multe asociații și ONG-uri europene au constituit Coaliția Pro Sistem-Depozit, cu scopul de a așeza obiectivul prezent pe agendele politice naționale și europene. Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții- colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a LET'S DO IT ! Belgia și Coalitia Pro Sistem-Depozit, cărora li s-au alăturat Mai Puține Plasticuri și ALTERNATIVE.

Ursoaica Anca are peste 20 de ani. Toată viața și-a trăit-o în captivitate fiind mai puțin norocoasă ca sora ei, Irina, care a fost mutată din grădina zoologică din Piatra Neamț într-un sanctuar. În schimb, Anca în fiecare zi a vieții ei stă închisă la Zoo Cozla. E stresată, apatică și fără chef de viață. Spațiul în care stă e din gratii ruginite și ciment măcinat, iar apa ei este extrem de murdară. Arareori are acces la dealul înverzit de lângă cușcă, mai ales că fiind atracția principală a grădinii zoologice, administratorii vor să fie foarte vizibilă vizitatorilor. Turiștii îi aruncă dulciuri și alte alimente care în mod natural nu au ce căuta în dieta sa. Strigatul, chematul, zgomotele provocate de mașinăriile din parc, flash-urile telefoanelor sunt alte surse de stres pentru ursoaică, alături de ținerea ei în captivitate. Este injust ca un animal să-și trăiască viața în cușcă, privat de libertate în numele distracției și să fie transfomat în obiectul curiozității noastre. Rolul educativ este inexistent în acest caz, copiii învățând doar că locul animalelor sălbatice e în cuști mici și inadecvate - în comparație cu nevoile biologice reale, departe de pădurile lor. Și astfel, rapid, copiii se obișnuiesc că animalele sunt pentru distracția noastră egoistă, că putem să le folosim după bunul plac, că noi putem decide când și cum trăiesc și că e acceptabil să fim cruzi.

Calitatea vieții în oraș are de suferit dacă investițiile principale sunt axate pe asfaltări și inițiative ce favorizează traficul auto personal. Suntem mai mulți oameni decât mașini, de aceea vrem un primar și un Consiliu Local care ascultă vocea cetățenilor. La Terenuri (între pădure – str. Mehedinți - grădini) este cel mai mare spațiu verde folosit în comun al Mănășturului. Este de neacceptat ca spațiul La Terenuri – Mănăștur să fie lăsat să se deterioreze așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Răspândirea mizeriei și degradarea zonei s-au petrecut în ciuda faptului că este utilizată de un număr foarte mare de locuitori care socializează zilnic într-unul din puținele spații pe teren plat ale cartierului care nu este încă ocupat de blocuri sau de alte construcții. Chiar dacă de mai bine de 4 ani inițiativa La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur împreună cu mănășturenii au ecologizat zona, au construit piese de mobilier temporar și au creat locuri de întâlnire comunitară și culturală considerăm insuficiente aceste eforturi fără aportul și asumarea municipalității clujene.

Beneficiile propunerii 1. Evidență reală și actualizată Autoritățile locale și centrale ar putea cunoaște mai exact dimensiunea populației canine comunitare și evoluția acesteia în timp. 2. Monitorizarea eficienței programelor de sterilizare Ar putea fi măsurat impactul real al campaniilor de sterilizare și vaccinare. 3. Trasabilitatea fiecărui animal S-ar putea verifica rapid dacă un câine a fost deja identificat, sterilizat, vaccinat sau capturatanterior. 4. Creșterea transparenței în utilizarea fondurilor publice Fiecare intervenție efectuată asupra unui animal ar putea fi urmărită și verificată mai ușor. 5. Reducerea riscului de dublare a costurilor Identificarea individuală a câinilor ar reduce riscul capturării, sterilizării, vaccinării sau raportării repetate a acelorași animale. 6. Combaterea abandonulu Animalele nou apărute într-o anumită zonă ar putea fi identificate și monitorizate mai rapid. 7. Reducerea presiunii asupra adăposturilor O evidență clară ar permite o gestionare mai eficientă a resurselor disponibile și concentrarea intervențiilor asupra animalelor agresive, bolnave, rănite sau abandonate recent. 8. Politici publice bazate pe date reale Autoritățile ar putea adopta măsuri fundamentate pe informații verificabile și nu pe estimări aproximative. O soluție realistă și eficientă Considerăm că prezenta propunere poate fi implementată prin adaptarea cadrului administrativ și tehnic existent, prin extinderea funcționalităților actualului RECS, fără modificarea statutului juridic al câinilor fără stăpân și fără transferarea responsabilităților juridice către persoane fizice, organizații neguvernamentale sau alți terți. Propunerea nu urmărește redefinirea noțiunii de câine fără stăpân și nici modificarea obligațiilor autorităților publice prevăzute de legislația în vigoare, ci exclusiv crearea unui instrument suplimentar de identificare, evidență și monitorizare. În opinia noastră, introducerea unei categorii distincte pentru câinii comunitari monitorizațireprezintă o măsură de transparență și trasabilitate, menită să permită o evidență mai clară a populației canine și o monitorizare mai eficientă a intervențiilor realizate din fonduri publice. Totodată, apreciem că utilizarea infrastructurii informatice deja existente reduce semnificativ complexitatea implementării și permite dezvoltarea unei soluții eficiente, fără necesitatea creării unui sistem informatic nou. Ce NU solicităm Nu solicităm atribuirea unui proprietar câinilor fără stăpân. Nu solicităm transferarea responsabilităților juridice către voluntari, organizații neguvernamentale sau persoane fizice. Nu solicităm modificarea statutului juridic al câinilor fără stăpân. Solicităm exclusiv posibilitatea identificării și monitorizării acestora într-un sistem național de evidență, în scopul creșterii transparenței, trasabilității și eficienței utilizării fondurilor publice.

PETIȚIE CIVICĂ  Către:   Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (Cabinetul Ministrului)   Academia Română – Comisia pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN)   Garda Națională de Mediu – Comisariatul Județean Maramureș   Consiliul Județean Maramureș   Primăria Municipiului Baia Mare  Subiect: Solicitare de urgență pentru demararea procedurilor de înființare a Parcului Național „Munții Igniș - Pădurea Băimăreană” și sistarea exploatărilor forestiere comerciale în bazinul hidrografic Firiza și zona periurbană Baia Mare.  Domnule Ministru, Domnilor Președinți, Doamnelor și Domnilor Directori,  Subsemnații, cetățeni ai municipiului Baia Mare, ai județului Maramureș și susținători ai protejării patrimoniului natural, vă solicităm prin prezenta demararea de urgență a studiilor de fundamentare științifică pentru înființarea Parcului Național „Munții Igniș - Pădurea Băimăreană”.  Această măsură vizează un areal forestier critic: de la Parcul Municipal și versanții nordici ai orașului, trecând prin bazinul hidrografic al acumulării Firiza, până la Masivul Pietroasa (siturile Natura 2000 ROSCI0092 Igniș și ROSPA0134 Munții Gutâi).  Solicitarea noastră se fundamentează pe trei piloni de interes public major, care transformă această decizie dintr-una pur ecologică într-o măsură critică de siguranță și sănătate publică:  1. Reparație ecologică istorică și fitostabilizare bio-geochimică  Municipiul Baia Mare suportă efectele remanente ale poluării industriale istorice cu metale grele (cadmiu, plumb, arsenic), solul zonelor periurbane fiind sever contaminat. Masivul forestier nordic reprezintă principalul ecran de fitostabilizare și fixare a acestor contaminanți. Îndepărtarea coronamentului prin tăieri comerciale accelerează eroziunea pluvială și eoliană, generând riscul antrenării sedimentelor toxice către zonele locuite și transformarea prafului contaminat în aerosol public. Salvarea acestui filtru biologic este o prioritate de sănătate publică.  2. Securizarea sursei de apă potabilă (Acumularea Firiza)  Bazinul forestier vizat alimentează direct lacul de acumulare Firiza, sursa unică de apă potabilă pentru peste 100.000 de locuitori ai municipiului Baia Mare. Degradarea versanților prin exploatări industriale, drumuri tractorabile și utilaje grele accentuează colmatarea accentuată a lacului și alterează indicii de calitate ai apei brute. Conform Legii nr. 46/2008 (Codul Silvic), aceste păduri se încadrează în Grupa I funcțională, având rol de protecție absolută a surselor de apă, managementul lor trebuind exclusiv orientat către conservare, nu către producție de masă lemnoasă.  3. Protecția biodiversității și managementul activ al habitatelor  Masivul propus adăpostește populații stabile de carnivore mari (Ursus arctos, Canis lupus, Lynx lynx), protejate strict prin Directiva Habitate a UE (92/43/CEE). Totodată, arealul include habitate degradate ale arboretului de castan comestibil (Castanea sativa). Trecerea la statutul de parc național va asigura cadrul legal pentru un management public transparent, capabil să aplice măsuri de conservare activă și tratamente fitosanitare biologice împotriva cancerului scoarței, acțiuni incompatibile cu interesele de exploatare comercială curentă.  Solicitările noastre punctuale:  1 Moratoriu și control: Suspendarea temporară a emiterii și autorizării de noi acte de punere în valoare (APV) cu caracter comercial în bazinele hidrografice Firiza și Blidari. Solicităm Gărzii Naționale de Mediu un control de urgență privind respectarea funcțiilor de protecție a apelor în exploatările curente.  2 Grup de lucru mixt: Înființarea unei comisii tehnice sub egida Ministerului Mediului și a Comisiei pentru Ocrotirea Monumentelor Naturii (CMN) a Academiei Române, cu participarea specialiștilor din Universitățile de profil, a societății civile locale și a autorităților județene, în vederea elaborării Studiului de Fundamentare Științifică.  3 Zonare internă conform standardelor IUCN: Proiectarea parcului cu o zonă de protecție strictă (în zonele alpine, de creastă și la izvoarele cursurilor de apă) și o zonă de conservare durabilă (tampon) extinsă, care să permită intervențiile silvo-sanitare necesare salvării castanului, dezvoltarea ecoturismului, a drumețiilor și susținerea economică non-extractivă a comunităților locale (Firiza, Blidari).  Invocăm Articolul 35 din Constituția României, care garantează dreptul la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic. Solicităm autorităților statului să transforme Baia Mare dintr-un fost sit afectat industrial într-un model național de regenerare prin conservare.  Cu respect,  Cetățenii Municipiului Baia Mare și Semnatarii acestei petiții 

Locuim in Bucuresti, acest oras al contrastelor, al fostelor mahalale, al unor ani boemi, ai unei sistematizari atroce si ai unei tranzitii haotice. Stim ca nu toate schimbarile care i s'au adus au fost si imbunatatiri. Dar putem schimba asta. Putem indrepta proiectele care altfel ar fi, pe de'o parte, o bifa rapida a administratiei prezente, iar pe de alta o bataie de cap pentru generatiile viitoare. Haideti sa construim cu cap lucuri bune, fara a distruge faramele de verdeata din jur, fara a acoperi faramele de cer.

Această petiție este importantă deoarece semnalează o problemă reală din sectorul cultural independent: disproporția dintre veniturile mici și ocazionale ale artiștilor și costurile administrative impuse de e-Factura. În practică, mulți colaboratori din teatru, muzică și proiecte culturale primesc onorarii de aproximativ 200–300 lei per reprezentație. Pentru acești oameni, obligațiile suplimentare (semnătură electronică, platforme de facturare, consultanță contabilă) pot însemna costuri și timp de conformare care depășesc venitul obținut. Efectul este descurajarea participării în proiecte culturale independente și slăbirea unui sector care aduce cultura în școli, sate și comunități unde instituțiile nu ajung.

Pentru a opri violenta in online 

Trotuarele din Târgoviște au devenit, de facto, parcări gratuite pentru autoturisme, în detrimentul siguranței și dreptului la liberă mișcare al cetățenilor. Zilnic, părinții cu cărucioare, persoanele cu dizabilități, vârstnicii și copiii în drum spre școală sunt forțați să coboare pe carosabil, printre mașini, punându-și viața în pericol. Această situație nu este doar inacceptabilă într-un oraș care se dorește a fi modern, ci este și profund ilegală. Mitul conform căruia șoferii pot parca pe trotuar dacă lasă 1 metru liber este FALS. Conform OUG 195/2002, parcarea pe trotuar este strict interzisă, cu excepția zonelor semnalizate și marcate expres de către administratorul drumului (Primăria). Târgoviștea trebuie să redevină un oraș pentru oameni, nu doar pentru mașini. O infrastructură pietonală sigură încurajează mișcarea, comerțul local și scade poluarea. Primăria și Poliția Locală au datoria și instrumentele legale de a interveni acum. Semnează și tu dacă vrei să poți merge în siguranță pe trotuarele din Târgoviște!

Este important să fim respectați și să ne deplasăm în siguranță ,cel puțin atât sa avem dreptul dacă piste pentru biciclete nu există 

Este important pentru că proiectul vizează dezvoltarea unui depozit de deșeuri pe parcela A826/108, un teren arabil de 97.500 mp, situat într-o zonă extrem de sensibilă: foarte aproape de zonă locuibilă (Lumina/ Năvodari), lângă Canalul Dunăre–Marea Neagră, în apropierea Mării Negre și aproape de activități industriale majore. Un astfel de amplasament crește riscurile de: • contaminare a apei și solului, într-o zonă care alimentează ecosisteme naturale și agricole; • transport al poluanților către Marea Neagră, afectând litoralul și biodiversitatea marină; • impact negativ asupra sănătății publice, prin emisii, praf, mirosuri, trafic greu; • deprecierea calității vieții pentru locuitorii din Lumina și zonele învecinate; • pierdere definitivă a terenului agricol, într-un context în care agricultura locală deja suportă presiuni; • degradare economică, inclusiv asupra turismului și pescuitului, dacă ecosistemele sunt afectate. Este important pentru că proiectul afectează nu doar Lumina, orașul Năvodari ci întreaga regiune dintre Canal și Marea Neagră. Impactul îi afectează pe toți! Degradarea mediului, riscul de poluare, traficul crescut și afectarea sănătății nu se opresc la limita unei parcele sau a unei străzi. Ele influențează: • apa pe care o bem, • aerul pe care îl respirăm, • solul pe care îl cultivăm, • siguranța copiilor noștri. Este de datoria noastră să protejăm zona în care trăim! Lumina este o comună cu potențial, cu terenuri fertile, aproape de mare și de natură! Năvodari este un oraș turistic, în plină dezvoltare! Lipsa consultării publice trebuie corectată!

Petiția aceasta a fost creata din dorința de normalitate. Cu toții avem nevoie de o viață normală cu condiții adaptate secoluluiin care trăim. Repetatele întreruperi în furnizarea energiei electrice dar și a apei datorita lipsei de curent la bazinele de administrare cu apa ne perturba activitățile zilnice, programul copiilor, activitățile legate de igiena casei și de igiena personala ( spălat vase, rufe, igiena corporala) dar și activitățile profesionale fiin cetățeni care lucrează de la domiciliu, de asemenea afectează și buna funcționare a electrocasnicelor.