România produce anual 8 milioane tone deşeuri. Peste 90% dintre deşeurile produse NU sunt reciclate şi ajung direct în gropi de gunoi, ape curgătoare și alte zone din natură puțin vizibile cetățeanului. Mai multe asociații și ONG-uri europene au constituit Coaliția Pro Sistem-Depozit, cu scopul de a așeza obiectivul prezent pe agendele politice naționale și europene. Avem nevoie de o voce puternică pentru a implementa acest sistem. Astfel facem apel la alte ONG-uri, asociații, organizații și cetățeni eco-conștienți să ni se alăture și împreună să realizam scopul principal al acestei petiții- colectarea a 1.000.000 de semnături. Această petiție este o inițiativă civică a LET'S DO IT ! Belgia și Coalitia Pro Sistem-Depozit, cărora li s-au alăturat Mai Puține Plasticuri și ALTERNATIVE.

Ursoaica Anca are peste 20 de ani. Toată viața și-a trăit-o în captivitate fiind mai puțin norocoasă ca sora ei, Irina, care a fost mutată din grădina zoologică din Piatra Neamț într-un sanctuar. În schimb, Anca în fiecare zi a vieții ei stă închisă la Zoo Cozla. E stresată, apatică și fără chef de viață. Spațiul în care stă e din gratii ruginite și ciment măcinat, iar apa ei este extrem de murdară. Arareori are acces la dealul înverzit de lângă cușcă, mai ales că fiind atracția principală a grădinii zoologice, administratorii vor să fie foarte vizibilă vizitatorilor. Turiștii îi aruncă dulciuri și alte alimente care în mod natural nu au ce căuta în dieta sa. Strigatul, chematul, zgomotele provocate de mașinăriile din parc, flash-urile telefoanelor sunt alte surse de stres pentru ursoaică, alături de ținerea ei în captivitate. Este injust ca un animal să-și trăiască viața în cușcă, privat de libertate în numele distracției și să fie transfomat în obiectul curiozității noastre. Rolul educativ este inexistent în acest caz, copiii învățând doar că locul animalelor sălbatice e în cuști mici și inadecvate - în comparație cu nevoile biologice reale, departe de pădurile lor. Și astfel, rapid, copiii se obișnuiesc că animalele sunt pentru distracția noastră egoistă, că putem să le folosim după bunul plac, că noi putem decide când și cum trăiesc și că e acceptabil să fim cruzi.

Calitatea vieții în oraș are de suferit dacă investițiile principale sunt axate pe asfaltări și inițiative ce favorizează traficul auto personal. Suntem mai mulți oameni decât mașini, de aceea vrem un primar și un Consiliu Local care ascultă vocea cetățenilor. La Terenuri (între pădure – str. Mehedinți - grădini) este cel mai mare spațiu verde folosit în comun al Mănășturului. Este de neacceptat ca spațiul La Terenuri – Mănăștur să fie lăsat să se deterioreze așa cum s-a întâmplat în ultimii ani. Răspândirea mizeriei și degradarea zonei s-au petrecut în ciuda faptului că este utilizată de un număr foarte mare de locuitori care socializează zilnic într-unul din puținele spații pe teren plat ale cartierului care nu este încă ocupat de blocuri sau de alte construcții. Chiar dacă de mai bine de 4 ani inițiativa La Terenuri-Spațiu Comun în Mănăștur împreună cu mănășturenii au ecologizat zona, au construit piese de mobilier temporar și au creat locuri de întâlnire comunitară și culturală considerăm insuficiente aceste eforturi fără aportul și asumarea municipalității clujene.