• Vrem analize decontate pentru copiii cu alergii
    Vrem asta pentru vindecarea copiilor nostri, pentru integrarea lor in crese, gradinite, scoli dar si pentru un viitor frumos. Dam sansa tuturor familiilor, indiferent de starea materiala, sa-si vindece copiii, sa ii vada crescand frumos si armonios. Este extrem de dificil de a tine pasul acestor costuri imense. Ce fac oare familiile cu 2 sau 3 copii alergici? Credeti ca isi pot permite evaluarea lor periodica? Nu mai vorbesc de faptul ca alimentatia in astfel de cazuri depaseste si ea cu mult bugetul familiei. Este momentul sa facem o schimbare in acest sens. Vrem ca societatea pentru care muncim sa ne ofere sprijin. Stiti cati parinti in aceasta situatie ajunsi la capatul puterii, rabdarii si mai ales a bugetului exista in tara noastra? Stiti cati alti copii nu reusesc sa mearga la un simplu control macar? Copiii nostri nu sunt integrati corespunzator in colectivitate datorita alergiilor si parintii sunt fortati sa gaseasca alternative, poate nu tocmai potrivite dezvoltarii lor, odata intorsi la munca. Alături de peste 600 de semnatari ai acestei petiții, am realizat un chestionar pentru a vedea care este situația de fapt în România. Mai jos sunt câteva dintre efecte: https://live.staticflickr.com/65535/48288598406_13fcd933d5_b.png Avem nevoie de sprijinul vostru! Faceti o shimbare pentru copiii nostri!
    10.284 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Alisa Melinte
  • Tratament gratuit în România pentru copiii cu boala rară Batten
    Copiii cu boala Batten au nevoie, o dată la două săptămâni, de o infuzie în creier, care să înlocuiască enzima care lipsește din organism și care are rolul de a încetini evoluția bolii degenerative. Această boală ucide. În România, un copil a murit deja. Sora lui are nevoie de tratament. La fel și o altă micuță. Ele beneficiază de tratament în străinătate, însă acesta poate fi întrerupt oricând. În plus, boala vine la pachet cu o serie de alte griji pentru părinți, care trebuie să ducă copiii zilnic la recuperare medicală, exerciții fizice și terapii. Multe nopți, copiii cu boala Batten nu dorm. De aceea, departe de casă, acești părinți nu au niciun sprijin. Nici moral, dar nici fizic, atunci când sunt epuizați. De aceea, autoritățile trebuie să urgenteze decontarea medicamentului Brienura în România, pentru a le da o șansă la viață acestor micuțe și pentru a îi ajuta pe părinții lor. Doamna ministru Pintea, țineți cont că la spitalul Obreja este deja secția pregătită, echipată corespunzător, pentru ca acești copii să primească infuzia în România. Ne împotmolim într-o semnătură? Nu reușim să înțelegem că birocrația le ucide, la propriu?! E momentul să acționați urgent, să nu ne mai căutați în statistici! Suntem două vieți care pot fi salvate! https://www.youtube.com/watch?v=F-vUuTvBMHQ&feature=youtu.be
    11.788 din 15.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Rebeca faith-hope-love
  • COPILĂRIE MUTILATĂ
    „Copilărie sub ANESTEZIE” este un reportaj cutremurător, cu privire la viața copiilor abandonați în casele de copii, condamnați la psihoză prin administrarea tratamentelor anxioliotice, neuroleptice și antiepileptice, într-un mod abuziv. Reportajul a fost realizat de ProTV, în cadrul emisiunii ROMANIA, TE IUBESC!, și a fost difuzat pe 17.03.2019, ora 18:00. Felicitări, Paula Herlo, pentru investigația făcută! Reportajul poate fi urmărit integral pe acest link: https://stirileprotv.ro/romania-te-iubesc/copilarie-sub-anestezie-emisiunea-integrala-17-martie-2019.html Din propria experiență știm cât de greu este să monitorizezi un sistem care, în fiecare zi, mușamalizează abuzuri și strigăte de ajutor. Anul trecut senatorul Vlad Alexandrescu ne-a informat cu privire la vizitele efectuate în centrele de plasament și cu demersurile făcute în vederea reducerii abuzurile identificate de dânsul sau sesizate de tinerii din centre. Timp de un an de zile a anchetat fenomenul psihiatrizării copiilor aflați în grija statului. Până când mai suntem spectatori? E inuman! Sistemul preferă copii sedați, ca să fie liniște. E mai ușor să te folosești de medicamente, decât să intervii cu psihoterapie sau să le faci viața plăcută. Această sedare îndelungă are, desigur, efecte mai târziu, pe care ei le vor simți și care le vor afecta dezvoltarea. Senatorul Vlad Alexandrescu spune: "psihiatrizarea pediatrică trebuie regândită! Mi se pare extrem de grav să condamni un copil la ani de Rispolept, Levomepromazin, Romparkin și alte medicamente extrem de puternice pentru evoluția neuropsihică a copilului. Cred cu tărie că suntem vinovați de starea psiho-educațională a copiilor aflați cu măsura protecției speciale, la nivel național." Semnează și tu petiția online, pentru a le arăta că suntem alături de copiii României. Fiecare dintre noi are o datorie morală față de cei neputincioși, neajutorați.
    4.075 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Asociația Vocea Copiilor Abandonați Picture
  • Mai puține teme pentru acasă, mai multă copilărie
    Deși reglementările spun că temele nu ar trebui să depășească 2 ore pe zi, în medie, un copil în România petrece aproximativ 3-4 ore pe zi cu această activitate. în Finlanda, țara cu cel mai performant sistem de învățământ din Europa, media este de jumătate de oră. În lume, România ocupă locul 6, după țări cum sunt China, Rusia, Singapore, Kazahstan. De asemenea, reglementările spun ca în timpul vacanțelor copiii să nu primească teme, dar asta nu se respectă aproape niciodată. Deși în 2017 Ministerul Educației a realizat un studiu cu privire la acest subiect și a aflat că 80% dintre respondenți consideră că temele pentru acasă sunt prea multe și prea obositoare, nu s-a schimbat nimic. Momentan, Ordinul nr. 5.893/28.11.2016 spune: „timpul necesar realizării temelor pentru acasă pentru un elev este de cel mult 2 ore, însumând toate disciplinele, în așa fel încât media zilnică a pregătirii elevului, în clasă și în afara ei, să se încadreze în 5 - 8 ore zilnic.” Chiar dacă s-ar aplica, ar fi prea mult pentru un copil - să muncească 8 ore pe zi, la fel ca un adult, mai ales pentru materii care, multe dintre ele, nu îi vor folosi nici în carieră, nici în viața personală - cel puțin dacă nu sunt abordate într-o manieră pluridisciplinară, pentru care nu se realizează proiecte de grup, sau nu se folosesc materiale audio-video. E important să se revizuiască Ordinul nr. 5.893/28.11.2016 și să se reducă la 1 oră timpul pentru teme, în fiecare zi, ca măcar să se aplice în realitate cele 2 ore (fiindcă profesorii vor fi mereu tentați să dea mai mult copiiilor, în lipsa unei reforme și a unei modernizări structurale), pentru ca cei mici să aibă parte de mai multă copilărie, să poată învăța să relaționeze, socializeze, să își dezvolte Stima de sine și Empatia. https://c1.staticflickr.com/5/4804/45811280412_46aeefb377_z.jpg Prea multe teme pentru acasă îl fac pe copilul nostru să fie obosit, stresat, cu mai puțin timp disponibil pentru joaca liberă, timpul petrecut cu familia sau alte activități de dezvoltare personală, ce îi completează educația - fiindcă nu are parte la școală de materii ca: igienă emoțională, managementul conflictelor, descoperirea sensului vieții, șamd. Prea multe teme pentru acasă generează și o situație conflictuală în familie, o relație deficitară cu părinții, care își doresc de la copilul lor să obțină performanță școlară, iar în sistemul nostru educațional asta poate veni la pachet doar cu prea multe sacrificii. În lipsa cursurilor de psihologie, a workshopurilor de dezvoltare personală și a informațiilor privitoare la creșterea copilului într-un mod armonios, părinții pot crea relații deficitare cu copiii pe fondul stresului, producându-le acestora traume emoționale, prin prea multă presiune, compararea cu alți colegi (ceea ce determină în timp sentimentul de invidie, anxietate socială sau depresie), lipsa iubirii și așa mai departe. Părintele din ziua de azi seamănă mai mult cu un antrenor, decât cu un părinte și asta se datorează și sistemului educațional ce presupune prea multe teme pentru acasă. Un alt efect al prea multor teme pentru acasă poate fi atitudinea de respingere a copilului vis-a-vis de școală. Dacă la început ea poate fi o sursă de bucurie, fiindcă înveți lucruri noi și îți faci prieteni, în scurt timp se poate transforma într-un loc al torturii, ce poate avea influență pe termen lung, așa cum dacă în școală ai fost obligat să citești ce nu își plăcea, mai târziu poți respinge cărțile și cititul în general. De asemenea, părinții se implică de multe ori în rezolvarea temelor copiilor, ceea ce, dacă au și un serviciu full-time, le provoacă și lor mult stres, având mai puțin timp pentru ei înșiși, prelucrarea proprilor emoții și gânduri de peste zi sau activități recreative. Iar acest stres se transmite copiilor, afectează și relația de cuplu și stima de sine a adultului. După cum știm, copiii învață cel mai mult prin imitare, așa că astfel nu au parte de un model sănătos (http://ilabs.washington.edu/meltzoff/pdf/99Meltzoff_BornToLearn.pdf) Pentru sănătatea emoțională a tuturor, hai să ne eliberăm viața de lucruri inutile, pentru a invita în ea creșterea armonioasă, întărirea stimei de sine, dezvoltarea empatiei, pentru o societate de adulți care au învățat să învețe, care au o părere bună despre sine și lumea în care trăiesc. --- Surse: https://stiri.declic.ro/studiu-min-educatiei https://stiri.declic.ro/teme-2h
    2.153 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Georgiana Codrescu
  • Modificarea legislatiei care discrimineaza acordarea de burse
    Elevii orfani din invatamantul preuniversitar de stat sunt pusi in situatia de a alege intre bursa de orfan si cea de studiu, neputandu-le cumula. Cu alte cuvinte, au de ales dintre o stare de fapt pentru care nu au nici o vina si una care le rasplateste eforturile. Se ajunge in situatia in care colegi cu medii mai mici beneficiaza de bursa de studiu pentru ca au norocul de a avea ambii parinti in viata. Ce argument pot avea eu, mama a doi copii orfani de clasa a-V-A si a-VI-a, elevi straluciti, care ma privesc cu ochii in lacrimi pentru aceasta absurda nedreptate?
    4.479 din 5.000 Semnături
    Inițiat de LAVINIA DINU
  • Elevii nemțeni vor decont pe bune!
    În Legea Educației Naționale nr. 1/2011 este stipulat faptul că „Elevilor care nu pot fi şcolarizaţi în localitatea de domiciliu li se decontează cheltuielile de transport din bugetul Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, prin unităţile de învăţământ la care sunt şcolarizaţi, pe bază de abonament, în limita a 50 km, sau li se asigură decontarea sumei ce reprezintă contravaloarea a 8 călătorii dus-întors pe semestru, dacă locuiesc la internat sau în gazdă.” (art. 84, alin. (3) ). Totodată, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 69/2016 a introdus un tarif maxim per kilometru aferent abonamentului lunar pentru elevi, stabilit prin hotărâre a Guvernului. Astfel, operatorii de transport sunt obligați să respecte un plafon atunci când stabilesc prețul unui abonament lunar pentru elevi. Totuși, o mulțime de elevi sunt obligați să aducă bani de acasă pentru a plăti diferența dintre costul abonamentului lunar și suma decontată de unitatea de învățământ, deși ar trebui ca suma să fie acoperită integral.
    1.413 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Petru Apostoaia Picture
  • Planurile-cadru au nevoie de o schimbare reală
    Se discută în spațiul public despre reforma planurilor-cadru pentru învățământul liceal, însă, cu dezamăgire, constatăm faptul că aceasta există mai mult la nivel declarativ, întrucât propunerile lansate sunt la fel de rigide și monotone ca cele în vigoare. Ne așteptam ca, după 15 ani, variantele supuse dezbaterilor să aducă o serie de elemente de noutate sistemului, pentru ca acesta să se alinieze cu practicile din țări europene care stau semnificativ mai bine decât noi în termeni statistici. Fie că vorbim despre elevii ce nu termină nici măcar opt clase, de șomajul în rândul tinerilor, sau de adolescenții care nu înțeleg ceea ce citesc, considerăm că rădăcina problemei este faptul că învățământul românesc nu acceptă provocarea de a atinge cele două obiective majore ale educației: integrarea în societate și inserția pe piața muncii. Nevoile elevilor sunt de actualitate și corelate la cerințele secolului curent, spre deosebire de aceste planuri-cadru, o relicvă a unui sistem ce, în loc să faciliteze individualizarea parcursului elevului, își propune să îi uniformizeze printr-o mult prea limitată posibilitate de a alege ce studiază. Începând cu anul 2015, educația este un domeniu care face parte din conceptul de securitate națională extinsă, însă nu considerăm că acesteia îi este acordată atenția cuvenită. Întrucât opiniile elevilor nu au fost consultate pe parcursul elaborării propunerilor de planuri-cadru, ne dorim să ne facem vocea auzită înainte de a fi prea târziu și pentru generațiile ce vin din urmă. Astfel, drag coleg, drag profesor, drag cetățean responsabil căruia îi pasă de viitorul țării, te invităm să semnezi următoarea petiție, prin care solicităm o adevărată reformă a planurilor-cadru!
    22.792 din 25.000 Semnături
    Inițiat de Consiliul Național al Elevilor Picture
  • Acces echitabil la servicii de medicină dentară pentru copiii de la sate și copiii cu cancer
    Pentru copiii cu afecțiuni oncologice, tratamentul stomatologic este vital. O infecție la dinți, netratată la timp, poate provoca septicemie care poate duce chiar la deces. În zonele dezavantajate din mediul rural, deficitul de medici dentiști face ca accesul copiilor la medic dentist să fie extrem de dificil, ceea ce are consecințe grave pe termen lung asupra sănătății lor orale. Cu toate acestea, din cauza faptului că Ministerul Sănătății nu a reglementat în ultimii 11 ani funcționarea cabinetelor medicale mobile, acestea nu pot furniza îngrijiri acolo unde îngrijirile nu pot fi furnizate altfel (pentru copiii care suferă de cancer și sunt internați perioade lungi de timp, neputându-se deplasa la cabinetul medicului dentist, sau pentru copiii din zone dezavantajate unde nu există medic dentist sau, chiar dacă există, situația financiară a familiei nu permite plata serviciilor). Funcționarea cabinetelor stomatologice mobile este reglementată prin Legea 95/2006, titlul VI, art 135, aliniat e)). Deși legea a prevăzut încă de la început obligația Ministerului Sănătății de a elabora normele de aplicare, acest lucru nu s-a întâmplat nici până acum. Consecința este că nu pot fi create cabinete mobile de medicină dentară atâta vreme cât nu există reguli care să stabilească funcționarea lor. În acest timp, în care Ministerul Sănătății nu elaborează normele de aplicare, există categorii sociale care nu beneficiază de dreptul garantat de Constituție de a avea acces la servicii de sănătate. Situația accesului la servicii de medicină dentară pentru copii în mediul rural și pentru copiii cu afecțiuni oncologice este critică: 51% dintre copii trăiesc sub spectrul sărăciei, iar 74% din copiii săraci locuiesc la sat; 75% dintre copiii cu vârste între 6 și 11 ani au carii la dinții temporari și 39% la dinții definitivi; 80% dintre români au probleme dentare; Numai 30% dintre români au toți dinții naturali (media europeană: 41%); Pentru România, motivele ultimei vizite la medicul dentist au fost controlul de rutină sau tratamentele de curăţare (27%), tratamentul de rutină (31%) şi tratamentul de urgenţă (40%); În satele în care există cabinete stomatologice, medicii dentiști nu doresc să facă naveta; Cabinetele stomatologice de la sate sunt o raritate. În România, există județe fără niciun cabinet stomatologic de stat (în 2016 numărul lor a scăzut la 30 în întreaga țară); Pe lângă faptul că părinții nu pot susține financiar tratamentul stomatologic al copilului, lipsa cabinetelor și drumul până la singurul cabinet stomatologic din comună (acolo unde există), reprezintă o reală problemă; pentru copiii cu afecțiuni oncologice, tratamentul stomatologic este vital. Una dintre soluții este crearea de cabinete de medicină dentară mobile care să ofere acces la servicii de medicină dentară persoanelor aflate în localități rurale pentru care transportul este dificil din motive financiare sau fizice (nu se pot deplasa). Pentru ca această soluție să fie posibilă este nevoie de o lege cu norme de aplicare care să permită funcționarea lor. Vă invităm să semnați această petiție pentru ca toți copiii aflați în zone rurale defavorizate, fără infrastructură, fără cabinete în apropiere sau fără posibilități financiare, să poată fi tratați în mod echitabil, cu aceleași drepturi ca și ceilalți cetățeni de pe teritoriul României.
    5.742 din 6.000 Semnături
    Inițiat de Asociatia Merci Charity Boutique Picture
  • Vrem ca toți tinerii sa aibă acces la educație pentru sănătate sexuală în școli!
    https://youtu.be/8Rb8jxJaDc8 România este țara din Uniunea Europeană care ocupă primul loc în ceea ce privește numărul de mame adolescente. În anul 2015, 627 de tinere au născut înainte să fi împlinit vârsta de 15 ani, iar numărul celor care au devenit mame în timp ce aveau vârsta între 15 și 19 ani era de 17621! [5] România este țara europeană cu cel mai mare număr de noi diagnosticări cu HIV în rândul tinerilor cu vârste cuprinse între 15 și 24 de ani, la nivelul anului 2013[6]. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, rata mortalității cauzată de cancerul de col uterin în România este de 2-2,7 ori mai mare decât în majoritatea statelor Europei Centrale și de Est și de 6,3 ori mai mare decât media țărilor din Uniunea Europeană[7]. Cancerul de sân este principala cauza de îmbolnăvire prin cancer în rândul femeilor. Anual în România sunt diagnosticate cu cancer de sân aproximativ 9000 de femei, iar peste 3000 de femei mor în fiecare an din cauza acestei maladii[8]. O cunoaștere corectă a factorilor de risc și formarea unor comportamente sănătoase cresc șansele depistării precoce, a intervențiilor timpurii și a șanselor de supraviețuire. Tot în România, 1 din 4 femei sunt cel puțin o dată în viață agresate fizic sau sexual de partenerul lor. Această situație contravine oricăror norme morale sau legale fiind unul dintre rezultatele lipsei educației pentru egalitate de gen, 79% dintre victime fiind femei[9]. Educația pentru sănătate sexuală înglobează componenta de egalitate de gen a cărui scop este de a acorda șanse egale tuturor cetățenilor unei țări, indiferent de gen, religie sau orientare sexuală. Educație pentru sănătate sexuală include informații care privesc atât dezvoltarea fizică a copilului și adolescentului cât și dezvoltarea lui emoțională, relațională și socială, toate adaptate nivelului de înțelegere a acestora. Accesul la educație pentru sănătate sexuală completează spectrul educației universale și formează, responsabil și adaptat, atitudini responsabile și sănătoase, o înțelegere și o informare corectă, o împuternicire a tinerilor membri ai unor comunități și ai unei societăți românești lipsite de discriminare. 1. ECDC: Surveillance Report. HIV/AIDS surveillance in Europe 2. http://dspvs.ro/dsp2/images/Analiza%20de%20situatie%20Cancer%20de%20Col%20uterin%202014.pdf 3. International Agency for Research on Cancer, http://eco.iarc.fr/eucan/CancerOne.aspx?Cancer=46&Gender=2 4. https://violentaimpotrivafemeilor.ro/statistici-privind-violenta-in-familie-aproape-noua-mii-de-cazuri-de-lovire-si-alte-violente-si-80-de-violuri-in-familie-in-primele-6-luni-ale-anului/ 5. INSEE- Anuarul statistic al României 2016 6. ECDC: Surveillance Report. HIV/AIDS surveillance in Europe 7. http://dspvs.ro/dsp2/images/Analiza%20de%20situatie%20Cancer%20de%20Col%20uterin%202014.pdf 8. International Agency for Research on Cancer, http://eco.iarc.fr/eucan/CancerOne.aspx?Cancer=46&Gender=2 9. https://violentaimpotrivafemeilor.ro/statistici-privind-violenta-in-familie-aproape-noua-mii-de-cazuri-de-lovire-si-alte-violente-si-80-de-violuri-in-familie-in-primele-6-luni-ale-anului/
    8.340 din 9.000 Semnături
    Inițiat de Gabriel Brumariu
  • Apel Dreptul la Educație
    Aceste tendințe ne îndepărtează flagrant de dimensiunea integrării europene, plasându-ne într-o zonă centrifugală în raport cu toate centrele de forță ale civilizației. Suntem convinși că scena educațională românească trebuie să se alinieze modelelor de succes ale Europei, să se situeze în proximitatea calitativă a acestora, nu să se îndepărteze de ele, așezându-ne astfel marginal pe harta dinamicii educaționale europene. NU VREM:  autori de manuale selectați politic!  excluderea a 10.000 de potențiali autori, în favoarea a trei selectați de stat!  autori de manuale care se autoexclud, pentru că refuză tutela statului!  autori de manuale care se autoexclud, pentru că refuză comanda politică!  manuale mai scumpe în timp, ca efect al monopolului!  pierderea unor manuale potențial valoroase!  falimentarea unor edituri profesioniste, care asigură locuri de muncă simultan cu produse de calitate!  anularea posibilității ca edituri prestigioase, cum sunt Oxford, Nathan, Pearson, Cornelsen, Cambridge etc. să lucreze cu autori români!  să dispară oamenii creativi, esențiali pentru o echipă de autori de manuale, pe care un asemenea sistem i-ar exclude din principiu!  limitarea dreptului la asociere în vederea scrierii unui manual!  ca un manual, vremelnic agreat de o conducere politică, poate chiar iubit de profesori, să fie schimbat de următoarea conducere politică, pentru că are clienții ei!  controlul politic al conținuturilor!  cenzura educației!  controlul minților copiilor noștri!  moartea școlii românești! Atragem atenția asupra câtorva principii fundamentale ale educației, încălcate de către recentele inițiative ale MEC în privința manualelor și a auxiliarelor școlare: 1. DREPTUL PROFESORULUI de a-și alege resursele didactice. PROFESORUL trebuie să-și mențină vocația și să reușească să-și cultive, și după 20-30 de ani de carieră, pasiunea pentru munca sa. O poate face DOAR dacă se simte liber, inclusiv prin faptul că toate cărțile pe care și le dorește îi sunt permise. • Acest drept este reglementat chiar în Constituție în mai multe țări (Italia, de exemplu) și în Legile Educației (în aproape toate statele lumii). A-i limita acest drept înseamnă CENZURĂ! 2. DREPTUL DE A PUBLICA. Orice editură și orice autor au dreptul de a publica ORICE carte cu profil educațional: în primul rând MANUALE, dar și culegeri, ghiduri și metodici, manuale digitale etc. Dezvoltarea complexă a pachetelor educaționale în editurile cu profil educațional este CEA MAI CUNOSCUTĂ FORMĂ de CERCETARE-DEZVOLTARE în EDUCAȚIE, la nivel mondial. Exemple strălucite: Pearson, Cambridge sau Oxford, Hachette sau Nathan, Cornelsen, Klett sau Springer. • Acest drept este derivat din DREPTUL LA LIBERĂ EXPRIMARE (Art. 30 din Constituția României), reglementat în Constituție în mai multe țări, dar și prevăzut ca atare în Legile Educației și în Legile Cărții din aproape toate statele lumii. A limita acest drept înseamnă CENZURĂ! 3. DREPTUL PĂRINȚILOR DE A CALIBRA ȘI DIRECȚIONA educația propriilor copii. Statul, școala, profesorii, directorii, agenții economici nu pot impune unui părinte CÂT și DACĂ dorește să plătească pentru resurse educaționale suplimentare. • Drepturile și responsabilitățile părintelui în ceea ce privește educația copilului sunt prevăzute ca atare în legislație. A limita acest drept înseamnă CENZURĂ! 4. DREPTUL STATULUI DE A INVESTI în educație Statul are dreptul (și responsabilitatea) de a investi în educație, fără să încalce însă vreunul dintre celelalte trei principii de mai sus. Statul poate achiziționa manuale, însă DOAR de pe o piață liberă, la prețuri corecte, rezultate în urma unor reguli de competiție corecte, în interesul beneficiarilor. Nu va forța însă o scădere artificială a prețului manualului, întrucât aceasta ar însemna, inevitabil, o reducere a calității. Conform Constituției României, statul dă cetățenilor români dreptul la “învățătură”. Adică educație de calitate. Ingerințele statului prin soluții de tip monopol elimină concurența, iar lipsa concurenței înseamnă calitate mai slabă, prețuri, în timp, mai mari (de monopol). Se atentează astfel la unul dintre drepturile fundamentale ale cetățenilor români, dreptul la învățătură. • Constituția României. Art. 32. (1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare. A limita acest drept înseamnă CENZURĂ! Cele patru principii sunt circumscrise unui drept fundamental: DREPTUL COPILULUI la o educație de calitate. În numele acestui drept, vă solicităm, domnule ministru Liviu Pop, să renunțați imediat la monopolizarea manualelor, la impunerea manualului unic sau la cosmetizarea acestei acțiuni sub forma așa zisei licitații de autori, organizată de editura de casă a statului! 200 de cadre didactice universitare și preuniversitare, academicieni și cercetători au semnat deja această petiție, susținută de Uniunea Editorilor din România (UER) și Asociația Editorilor din România (AER). Dacă sunteți de acord cu aceste principii, semnați petiția și trimiteți-o mai departe!
    4.755 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Apel Dreptul la Educație
  • STOP POP! Finanțați SDS!
    - este o rușine națională să avem ministru al educației o persoană agramată - vrem un ministru competent și deschis dialogului cu societatea civilă - educația, domeniu de interes vital, este in colaps - ne trebuie oameni competenți la MEN, începând cu ministrul - nu mai vrem cheltuirea banului public după bunul plac, în defavoarea contribuabililor / copiilor noștri și în folosul unor interese obscure - ne dorim să avem un dialog bazat pe argumente, cu o persoană rezonabilă, capabilă să înțeleagă și să fie disponibilă la un dialog constructiv - RATA ABANDONULUI A AJUNS LA COTE ALARMANTE, NU VREM SA MAI PRODUCEM ANALFABEȚI Pentru toate aceste motive, vă invităm să semnați și să vă alăturați astfel campaniei pentru demiterea ministrului Pop. Copiii noștri, educația românească merită mult mai mult!
    4.449 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Laura Greta Marin
  • Mărirea alocației la 150 de lei lunar
    Această mărire a alocațiilor este un factor care poate influența considerabil multe vieți. Privind din punctul de vedere al unei familii cu o situație financiară precară, suma de 82 de lei este una infimă pentru creşterea unui copil. Având în vedere nevoile acestuia, această sumă nu poate să acopere nici măcar alimentele necesare traiului pentru o lună. Copiii din centre de plasament sunt de asemenea, vizați de această problemă a alocației, fiind chiar cei care sunt dependenți de ea.
    1.150 din 2.000 Semnături
    Inițiat de David Banica