• Impactul izolării asupra copiilor, inclusiv asupra celor „invizibili”
    Solicităm tuturor cetățenilor să vină în sprijinul acestor măsuri și să acorde încredere cooperării între Ministere, societatea civilă, companii și publicul larg, astfel încât să ne salvăm cei mai firavi copii. Rata mortalității infantile este mult mai mare comparativ cu media UE, rata părăsirii timpurii a școlii este mare, 10.000 de copii intră anual în sistemul de protecție a copilului, 8% din copiii din mediul rural se culcă flămânzi uneori sau mereu sunt doar câțiva dintre indicatorii care se vor accentua semnificativ dacă nu luăm măsuri ACUM. 22 milioane de români au fost solicitați să rămână acasă, toate școlile au fost închise și toate activitățile sportive și sociale blocate. Aceste măsuri au fost luate pentru oprirea răspândirii COVID-19. Înțelegem aceste măsuri și le susținem! Apreciem toate măsurile pe care Guvernul României le-a luat în această perioadă, de aceea suntem încrezători că vom găsi împreună soluții pentru toate categoriile de copii, pentru reducerea impactului pe care această perioadă îl are asupra celor mai vulnerabili copii, făcându-i efectiv invizibili. 64.415 copii erau în evidența serviciilor de prevenire la sfârșitul lunii septembrie 2019, iar peste 1 milion de copii trăiau sub pragul național al sărăciei. Peste 15.000 de copii sunt raportați anual ca fiind supuși unei forme de violență, dar numărul lor este considerabil mai mare. Peste 85.089 au părinții plecați la muncă în străinătate conform ANDPDCA (deși conform raportului Grupului de Lucru Interinstituţional pentru copiii cu părinţii plecaţi la muncă în stărinătate şi ONG-urilor numărul este mult mai mare). Acești copii trăiesc experiența traumatică a izolării, alături de adulți care probabil au dificultăți în a le explica ce se întâmplă sau în a-i proteja în mod adecvat; iar unii dintre acești copii trăiesc această perioadă fără a beneficia de îngrjirea părintească. În multe cazuri, îndeosebi în mediul rural, măsurile luate au condus și la întreruperea sau diminuarea sprijinului educațional primit. Această măsură este perfect de înțeles în contextul actual, însă trebuie să ținem cont de faptul că în familiile vulnerabile, la limita sărăciei, unde violența domină, nu putem să ne bazăm pe existența unor mijloace tehnice moderne, prin care copilul să beneficieze de educație și consiliere. În cele mai dramatice cazuri, copiii trăiesc în familii unde violența fizică și/sau psihică este prezentă zi de zi, unde lipsa hranei și a produselor de igienă persoană le poate afecta grav nu doar viitorul, ci chiar și viața. IMPACTUL IZOLĂRII ASUPRA ACESTOR COPII va fi o traumă profundă care riscă să-i marcheze pentru totdeauna. Izolarea crește riscul violenței și al accentuării sărăciei, acești copii au nevoie de sprijinul nostru! ACUM! În precedentele situații de urgență din domeniul sănătății publice, s-a înregistrat o creștere a ratei de abuz și exploatare a copiilor. De exemplu, închiderea școlilor în timpul epidemiei de Ebola din Africa de Vest, între 2014 și 2016, a contribuit la intensificarea exploatării copiilor prin muncă, a neglijării, a abuzului sexual și a sarcinilor înregistrate în rândul adolescentelor. În Sierra Leone, numărul adolescentelor însărcinate a crescut de peste două ori față de cifrele raportate înainte de epidemie, ajungând la 14.000 (UNICEF 2020).
    727 din 800 Semnături
    Inițiat de Asociatia SOS Satele Copiilor Romania
  • Ne opunem propunerii creșterii taxelor la Drept!
    Asociația Studenților în Drept, organizația studențească reprezentativă a studenților Facultății de Drept a Universității din București, solicită tuturor membrilor Consiliului de Administrație și Senatului Universității din București să respingă în mod categoric propunerile Consiliului Facultății de Drept privind taxele de studii ale studenților care vor fi înmatriculați începând cu anul universitar 2020-2021 la programele de licență, masterat și doctorat ale facultății. Consiliul Facultății de Drept, întrunit în ședință online în perioada 13-14 martie 2020, a votat să propună Universității din București aprobarea următoarelor creșteri astronomice ale taxelor de studiu pentru viitorii ei studenți: La licență de la 3500 la 5450 de lei pe an (o creștere cu 55.71%); La masterat de la 3800 la 10900 de lei pe an (o creștere cu 186.84%); La doctorat de la 6500 la 22400 de lei pe an (o creștere cu 244.61%); Organele de conducere ale Universității din București nu pot să ignore opoziția fermă și neechivocă a întregii comunități studențești, partener al procesului educațional, cu privire la acest demers. Prezentăm, astfel, următoarele considerente: I. Situația actuală care a determinat suspendarea activității didactice a Universității din București conduce la lipsa clară a oricărei șanse de dezbatere temeinică a propunerilor formulate. Nu doar că niciuna dintre cele trei structuri implicate în proces nu pot să țină ședințe fizice, dar absența studenților și măsurile luate de autoritățile competente implică imposibilitatea organizării vreunei dezbateri absolut necesare cu toți studenții în cazul unei asemenea teme. Deși termenul de adoptare a taxelor de studii era cunoscut, fiind prevăzut în Carta UB, universitatea a adus în discuție tema taxelor de studii în urmă cu o săptămână. II. Taxele propuse sunt deconectate de la realitățile sociale și economice ale României, chiar fără a ține cont de posibilele consecințe economice pe care situația epidemiologică actuală le poate avea asupra veniturilor familiale. Deși art. 7 din Ordinul ministrului educației, cercetării, tineretului și sportului nr. 3666/2012 prevede faptul că „Statul garantează pentru toţi studenţii din sistemul naţional de învăţământ un învăţământ echitabil în ceea ce priveşte admiterea, parcurgerea şi finalizarea studiilor”, nu există nicio măsură de a sprijini suportarea taxei de studii pentru studenții care provin din familii cu venituri dezavantajate. A considera că acești studenți sunt motivați suplimentar să învețe pentru a fi reclasificați la buget (în timp ce studenții din familii avute pot suporta ușor costul taxei) este profund inechitabil. Dacă ar fi să ne uităm la alte state, inclusiv unele care au o apropiere culturală și instituțional, precum Franța (dăm aici exemplul Colegiului juridic franco-român), atât statul, cât și universitățile oferă facilități pentru studenții proveniți din medii dezavantajate care sunt la „învățământ cu taxă”, mergând până la scutirea de taxă (a se vedea un articol semnat de dl Marius Ghincea astăzi în „România Curată”) Prin propunerea formulată, s-ar ajunge ca studenții din medii dezavantajate sau cu o situație familială precară să fie mai slab sprijiniți în România de Universitatea din București, decât în alte țări din Spațiul European al Învățământului Superior. III. Taxele propuse, în special la ciclul de masterat și doctorat, depășesc inclusiv taxele de studiu percepute de universități clasate pe locurile fruntașe în topurile internaționale din Europa. În acest sens, nu există nicio justificare care să indice cum anume oferă facultatea noastră aceleași servicii educaționale precum universitățile și facultățile de drept prezente în clasamentele internaționale. IV. Argumentul privind atingerea alocației bugetare, în raport cu criteriile Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS), ridică mai multe semne de întrebare: De ce în 2015, când alocația bugetară era de 2421 lei, conform datelor furnizate de Consiliului Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, taxa de studii la licență la Facultatea de Drept era de 3400 lei? Dacă există o obligație legală de a atinge alocația bugetară, trebuie să admitem că toate universitățile și toate facultățile din România încalcă legea? Dacă admitem acest lucru, de ce nu s-a sesizat Curtea de Conturi și de ce în evaluările sale, din cunoștințele noastre, nu a sesizat acest aspect? Câtă vreme 12 din cele 19 facultăți ale UB au aceeași alocație bugetară la ciclul licență pentru majoritatea programelor lor, de ce pot exista taxe de studii diferite pentru aceste programe, dacă criteriul este alocația bugetară? În contextul în care nu toate criteriile ARACIS sunt respectate, măsurile în vederea îndeplinirii lor sunt la fel de drastice? V. Orice idee de creștere a taxelor, nemaivorbind de asemenea creșteri cu efecte ample economice, sociale și psihologice, ar trebui să fie primită spre dezbatere doar cu o prealabilă analiză și asumare a modului în care facultatea și universitatea își propun să îmbunătățească propriile servicii, inclusiv, dar cu siguranță nu limitat la criteriile ARACIS. Nu doar calitatea serviciilor educaționale propriu-zise este relevantă pentru studenți, beneficiari ai unui sistem complex de servicii. În contextul numeroaselor probleme privind serviciile conexe (de exemplu căminele sau cantina), unele chiar sancționate contravențional, și ținând cont de de calitatea inferioară a bazei materiale nu numai față de universitățile din „Consorțiul Universitaria”, credem că discuția privind taxa de studii se poartă mult prea ușor.
    4.490 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Horia Onița
  • Calea spre educație
    În prezent, decontarea transportului se face conform HG 863/2016, sume care nu acoperă costul real, elevii fiind puși în situația de a suporta costurile suplimentare din veniturile familiei. Conform chestionării a 921 de elevi navetiști ai județului Sălaj, beneficiari primari ai educației, nu li se decontează decât un procent din prețul real al abonamentului. 27,14% au primit decontul sub 30 % 57,11% au primit decontul între 30% - 50% 9,99% au primit decontul între 50% - 70% 5,75 % au primit decontul peste 70% Un singur elev a primit 100% Astfel, pentru 23 km se deconteaza 80-90 lei, costul real al transportului fiind 220 lei, elevul suportând lunar 130-140 lei din bugetul familiei.
    1.046 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Consiliul Județean al Elevilor Sălaj Picture
  • Burse în toată România!
    În decembrie 2019, încă există burse de 8 (opt) lei. Este cazul copiilor din Pilu, județul Arad. Această realitate contravine Legii Educației Naționale care spune că educația este o prioritate națională. Cu toate acestea, elevii înfruntă zilnic probleme cauzate de lipsa echității din sistem. Reducerea decalajelor este posibilă doar prin impunerea de către Guvernul României, prin hotărâre de guvern, a unui cuantum minim pentru fiecare tip de bursă. Potrivit unui studiu al Institutului Național de Statistică pentru anul 2018, din totalul cheltuielilor de consum ale unei gospodării, lunar, în medie, se investesc doar 9 lei (0,4% din totalul cheltuielilor de consum aferente pentru o gospodărie), pentru educație. În aceste condiții, bursa socială, de studiu, respectiv cea de merit sau performanță reprezintă un stimulent pentru elevii care au potențial în a se dezvolta pe plan profesional, chiar dacă situația financiară nu le permite acest lucru. Astfel, considerăm necesare următoarele sume: – bursa socială: lunar, 30% din salariul minim net pe economie; – bursa de studiu: lunar, 32,5% din salariul minim net pe economie; – bursa de merit: lunar, 35% din salariul minim net pe economie; – bursa de performanță: lunar, 37,5% din salariul minim net pe economie. Note: https://bit.ly/burse%C3%AEncuantumminim
    36.964 din 40.000 Semnături
    Inițiat de Consiliul Național al Elevilor Picture
  • Creșă și grădiniță pentru binele copiilor noștri.
    Creșa ajută copilul să devină sociabil, să vorbească, să dobândească deprinderi specifice cum ar fi mâncatul singur și jocul cu alți copii. Învață treptat să se detașeze de atașamentul parental excesiv cu care sunt obișnuiți cei mai mulți dintre ei, din primii doi ani de viață. Beneficiile creșei și grădiniței asupra dezvoltării armonioase a unui copil sunt: · Ajută la îmbunătățirea capacităților sociale și relaționale prin activitățile educaționale în care este angrenat; · Contribuie la dezvoltarea capacității de auto-cunoaștere; · Influențează în mod pozitiv dezvoltarea inteligenței cognitive și emoționale prin interacțiunea cu ceilalți copii și cadrele specializate în furnizarea de servicii educaționale din cadrul creșei; · Copilului îi sunt stimulate creativitatea, imaginația, capacitatea de adaptare, etc. Și să nu uităm Art 32 alin (1) din Constituția României: · (1) Dreptul la învăţătură este asigurat prin învăţământul general obligatoriu, prin învăţământul liceal şi prin cel profesional, prin învăţământul superior, precum şi prin alte forme de instrucţie şi de perfecţionare. · (2) Învăţământul de stat este gratuit, potrivit legii .
    503 din 600 Semnături
    Inițiat de Marius Vlasceanu
  • Casa de Cultură a Studenților din Iași în Pericol
    Filarmonica Moldova Iași trebuie să-și continue activitatea și să ofere comunității ieșene produsul cultural de calitate pe care ne-am obișnuit să-l primim de atâția ani. Problema identificării sau renovării unui spațiu potrivit specificului acestei instituții ar trebui să fie preocuparea tuturor instituțiilor cu putere de decizie din comunitatea noastră, condiția fiind ca acest fapt să nu afecteze activitatea altor componente importante din orașul nostru. Problema Filarmonii Moldova Iași nu poate fi rezolvată generând o altă problemă. Casa de Cultură a Studenților din Iași, care găzduiește de zeci de ani acțiuni benefice pentru întreg centrul universitar, trebuie să-și păstreze specificul activității, proiectul de hotărâre fiind un real pericol în calea acestui deziderat. Cităm: „Renovată și dotată corespunzător, Casa de Cultură a Studenților Iași ar putea deveni sala de concerte de bază pentru Filarmonica Moldova Iași dacă această clădire ar fi în proprietatea județului Iași, fără a afecta activitățile actuale.” În altă ordine de idei subliniem faptul că organizațiile studențești din Iași nu au fost consultate în procesul inițierii acestui demers, fapt care afectează grav procesul democratic de luare a deciziilor, transparența fiind un principiu vital pentru construcția și dezvoltarea unor instituții sănătoase și aflate la dispoziția comunității academice. Casa de Cultură este a Studenților și trebuie să rămână a Studenților indiferent de forma de proprietate sau de administrare hotărâtă de actorii responsabili de această decizie. Petiția este inițiată de către Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași - FONTIS.
    2.452 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Federația Organizațiilor Neguvernamentale de Tineret din Iași - FONTIS
  • Primaria sectorului 6 a omorat sportul.
    Niciun antrenor, din niciun sport, nu va mai putea suporta cheltuielile și toți vor trebui să abandoneze. În acele săli de sport și pe acele terenuri ale școlilor practică diferite sporturi copiii noștri, ai tuturor. Și sunt antrenați, mai mult din pasiune, de către campioni europeni si mondiali in diferite discipline. Dupa ce că statul român nu-i sprijină cu absolut nimic, acum Primăria Sectorului 6 le dă lovitura decisivă. Conform HCLS6 nr. 220/27.08.2019, hotărâre pusă în așa zisă "dezbatere publică" în prima decadă a lunii august și aprobată spre sfârșitul lunii (practic a fost pusă vreo 3 săptămâni într-un colț puțin vizibil pe site-ul Primăriei), cluburile sportive care au închiriat spații sportive în școli s-au trezit ca li s-au mărit chiriile de 6 pănă la 12 ori. Unii antrenori au făcut și alte investiții, pe lângă investiția primordială în educația sportivă a tineretului, poate cea mai eficientă educație pentru mulți. A-i aduce pe copii in sălile și pe terenurile de sport înseamnă a-i învăța disciplina, fair play-ul, spiritul de echipă. Înseamnă a-i lua din fața televizoarelor, calculatoarelor și telefoanelor. Înseamnă reglarea unor probleme de comportament și socializare. Înseamnă menținerea unei bune stări de sănătate, pentru că suntem pe locul 2 în Europa la obezitate infantilă. Toate aceste probleme sunt reale și sunt în creștere. Ne batem joc de eforturile si sacrificiile pe care le-au facut ani intregi? Țin să menționez că din aceste săli de sport și de pe aceste terenuri de sport s-au ridicat sportivi cu mari performanțe la nivel european si mondial.
    4.744 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Adrian Maftei
  • Vă uniți pentru Educație?
    Acum cateva luni, Ministerul Educației a pus în dezbatere publică o nouă viziune pe educație, profund inspirată de reforma finlandeză. Autorii nu sunt membrii vreunui partid. Viziunea a fost mai degrabă criticată, nicidecum dezbătută în mod constructiv. La momentul respectiv am apreciat viziunea (redactată de tehnocrați apolitici), dar am spus răspicat că un partid ca PSD nu va implementa niciodată o viziune reformatoare pentru că interesele lui nu coincid cu creșterea standardului educațional în România. Totuși, reforma învățământului nu poate pleca decât de la o proiecție pe termen lung a arhitecturii educației, cu consecințe în modificări legislative coerente și unitare. Cârpelile care satisfac diverși actori ai sistemului și lasă mereu dezvoltarea copilului pe dinafară trebuie să înceteze. Un exemplu: societățile scandinave sunt cele care s-au transformat și au beneficiat de reforma educației și de filosofia creșterii copiilor. Statul a venit la întâlnirea dintre părinți și toate provocările (mari), care decurg din “parenting”. A contribuit înțelept și eficient la descărcarea părinților și i-a cooptat într-un parteneriat benefic pentru copii. Adulții cresc copii și reușesc să fie fericiți în Danemarca, Suedia, Finlanda sau Norvegia. Aceleași societăți (dar nu numai ele) au înțeles și-au asumat importanța creșterii unor copii cu adevărat conștienți, de la vârste timpurii, de impactul acțiunilor lor în societate. “No one is left behind” nu e un slogan de campanie, ci o filosofie de viață, când vine vorba de copii. Starea de bine a copilului nu e un concept abstract despre care discută profesori universitari la ceas de seară, ci o stare de fapt, obținută la nivel de pregătire profesională, a celor care lucrează cu copiii. România, prin politici educaționale coerente, are datoria să asigure accesul la educație tuturor copiilor, fără discriminare, la standardele moderne ale dezvoltării cognitive, emoționale și de integrare socială ale copilului. Aceasta este responsabilitatea STATULUI, parte a contractului social. Peste tot în lume există zeci de modele și strategii educaționale, care pot contribui la desenarea unei reforme reale și profund depolitizate, la care să contribuie pe termen lung toate partidele politice. Fără un acord politic prin care, măcar la acest capitol, partidele suspendă orice fel de adversitate, nu vom avea niciodată un început bun în educație. Dacă partidele vor continua să se prefacă că nu înțeleg acest moment 0 și importanța adoptării unei viziuni comune, la care să adere toți factorii politici, suntem pierduți pe acest palier. Vă invit și pe voi, cei de acasă, cetățeni implicați, să semnați împreună cu mine acest apel.
    102.803 din 200.000 Semnături
    Inițiat de Tudor Chirilă
  • Siguranta in Scoli - Paza Institutiilor de Invatamant
    Statul trebuie să asigure siguranța cetățenilor, iar în școli trebuie să asigure și paza. M-am uitat pe site-ul Ministerului Educației Naționale și am scos numărul școlilor primare și gimnaziale, școlilor profesionale, al liceelor și colegiilor. Avem 9848 de unitati de invatamant unde ar trebui asigurată paza de către stat: Școli primare: 2859 Școli gimnaziale: 5419 Școli profesionale: 58 Licee: 1085 Colegii: 408 Seminarii: 27 Altele: 20 Paza acestora este făcută prin firme private, plătite tot de la bugetul de stat. Dar Jandarmeria Romana are aproape 25.000 de angajați, iar în fiecare județ sunt în jur de 500 de angajați. Așa cum jandarmii asigură paza anumitor instituții centrale și ambasadelor, ar trebui să o asigure și copiilor noștri. Ei sunt plătiți de la bugetul de stat și există numeroase suspiciuni că doar "stau în unitate", pe banii noștri. Mai mult, firmele de pază au angajați care de multe ori nu au pregătirea necesară și în cazul unor evenimente neașteptate ei solicită oricum ajutorul autorităților, adică poliția sau jandarmeria. Hai să folosim resursele plătite cu bani mulți și care au și legea în mână alături de posibilitatea legală de a acționa imediat, fără să mai aștepte după apeluri la 112.
    1.287 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Marian Raduna
  • Copiii din orfelinate au nevoie de ajutor
    Anual, mii de tineri ies de sub tutela statului și pășesc în viața reală complet nepregătiți pentru ce îi așteaptă. Nu primesc sprijinul de care au nevoie, ci sunt lăsați singuri în fața unor provocări mult prea mari. O mare parte dintre ei nu reușesc să se adapteze schimbării bruște, nu se integrează pe piața muncii și nu duc o viață stabilă. Mulți ajung pe străzi ori cad pradă exploatării de către rețele de crimă organizată. Nu știm numărul lor exact pentru că nu există un instrument de monitorizare post-instituționalizare. În centrele de tip rezidențial ori sub îngrijirea asistenților maternali, abuzurile suferite de copii rămân nedescoperite și nesancționate. Mijloacele pe care minorii și tinerii le au la dispoziție pentru a reclama abuzurile fie sunt ineficiente, fie nu există. În jurul făptuitorilor se ridică adeseori ziduri birocratice menite să-i protejeze. grafică: Dan Perjovschi Textul integral al memorandumului poate fi consultat aici: https://voceacopiilor.ro/wp-content/uploads/2019/08/Memorandum-copii-institu%C8%9Bionaliza%C8%9Bi-final-1.pdf
    1.832 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Grupul pentru Dialog Social
  • Solicităm Avocatului Poporului să salveze elevii rămași fără transport școlar!
    În data de 25 iunie, Guvernul României a adoptat Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 51/2019, prin care a eliminat transportul județean din sfera serviciilor publice, la solicitarea conducerilor consiliilor județene și a transportatorilor. Cel mai proeminent efect al acestei modificări este, din nefericire dispariția obligațiilor transportatorilor de a acorda reduceri pentru elevi la transportul județean, precum și de a stabili tarife diferite pentru elevi, conform OUG 69/2016. Astfel, Legea educației naționale nr. 1/2011 prevede, la art. 84 alin. (1) și (2) dreptul tuturor elevilor de a beneficia de tarif redus cu 50% la transportul local în comun (inclusiv între localitățile unui județ) pe tot parcursul anului calendaristic. Astfel, operatorii de transport sunt obligați să asigure elevilor abonamente cu reduceri. Or, obligarea transportatorilor de a acorda aceste tarife reduse reprezintă o obligație de serviciu public prevăzută în contractele încheiate între operatori și consilii județene. Tot în baza acestui contract, operatorii primesc compensații (subvenții) pentru a acoperi diferența de tarif și a nu funcționa în pierdere. Din nefericire, însă, odată cu eliminarea transportului județean din sfera serviciilor publice, nu mai există contracte, obligații sau compensații de serviciu public, deci operatorii de transport nu mai pot fi obligați să acorde reduceri. Totodată, la art. 84, alin. (3), Legea nr. 1/2011 prevede dreptul elevilor ce nu au profilul sau specializarea dorită sau nu au o unitate de învățământ liceal în localitatea de domiciliu de a beneficia de decontarea integrală a navetei. Punând în practică, acest lucru înseamnă că elevul își cumpără abonamentul cu tarif redus de la transportator, iar diferența de preț o poate deconta de la unitățile de învățământ, primind finanțare de la bugetul de stat pentru acest lucru. Totuși, în anul 2016, Guvernul a impus operatorilor de transport plafoane pentru prețurile pe care le pot practica în vânzarea abonamentelor elevilor, instituind tarife maximale, ce constituie obligații de serviciu public. Astfel, în momentul eliminării transportului județean din sfera serviciilor publice, operatorii nu mai pot fi obligați să respecte aceste tarife maximale, motiv pentru care prețurile la abonamentele elevilor pot crește foarte mult, mai ales având în vedere faptul că, spre deosebire de serviciile publice, atunci când transportul se efectuează în regim de concurență (așa cum se întâmplă ca urmare a adoptării OUG nr. 51/2019), transportatorii își pot stabili prețurile în mod discreționar. Astfel, prețurile foarte mari ce vor fi practicate de transportatori vor duce la imposibilitatea decontării navetei elevilor. Pentru mai multe detalii tehnice: https://asociatiaelevilor.ro/wp-content/uploads/2019/07/Comunicat-de-presă-FER-5_2019.pdf
    4.402 din 5.000 Semnături
    Inițiat de Federația Elevilor din România Picture
  • Copii, NU deșeuri
    Din experiența noastră, aceste lipsuri în acoperirea legală traumatizează suplimentar și inutil părinții. Părinții copiilor născuți morți (la 28 săptămâni sau mai mult) sunt obligați să umble la starea civilă în același loc cu părinții copiilor născuți vii, iar spitalele în general nu își respectă obligația legală de a pune în vedere părinților dreptul de a-și înhuma copilul. Întreg OM prezentat este scris în limbajul utilitarist specific medicinei moderne care consideră copilul înainte de naștere „produs de concepție”, iar pe cel născut fără viață înainte de limita minimă recomandată de Organizația Mondială a Sănătății (28 de săptămâni), „avorton”. Familiile ce trec prin aceasta experiență au nevoie de susținere și liniște. Pierderea unui copil, fie el și nenăscut încă, reprezintă un moment greu de acceptat și de traversat, iar legea și comportamentul medical nu oferă sprijinul necesar.
    3.432 din 4.000 Semnături
    Inițiat de Diana Vasile