• Solicităm bani de la bugetul de stat pentru burse!
    Bursele școlare sunt un instrument prezent în legislația românească încă din anul 1995, cu scopul de a reduce abandonul școlar și a sprijini accesul la educație al elevilor defavorizați, precum și cel de a încuraja performanța și rezultatele deosebite. Din păcate, aplicarea sa deficitară și neunitară timp de 26 de ani a contribuit la excluderea socială a elevilor defavorizați și discriminarea educațională pe motive de venit. În acest moment, în România părăsirea timpurie a școlii (PTȘ), adică totalul tinerilor între 18 și 24 de ani care nu au finalizat mai mult decât învățământul gimnazial, este de 15,3%, cu 4 puncte procentuale peste cât România și-a asumat acum 10 ani că va avea la orizontul anului 2020[1]. Strict raportat la tinerii din mediul rural, rata părăsirii timpurii a școlii este de 22,4%, conform Eurostat, ceea ce arată un puternic clivaj între mediul rural și cel urban, întâiul fiind mai expus abandonului școlar. Cauzele părăsirii timpurii a școlii sunt multiple, iar sărăcia este una dintre acestea: conform Institutului Național de Statistică, 38,1% dintre copiii români trăiau în risc de sărăcie sau excluziune socială la nivelul anului 2018, iar 32% sub limita pragului de sărăcie (750 de lei pe lună/persoană, într-o gospodărie). Susținători ai demersului: 1. Societatea Academică din România (SAR); 2. Asociațiile de elevi din România: (Asociația Elevilor din Constanța, Asociația Elevilor din București și Ilfov, Asociația Vâlceană a Elevilor, Asociația Elevilor din Maramureș, Asociația Elevilor din Bacău) 3. Federația Națională a Asociațiilor de Părinți – Învățământ Preuniversitar (FNAP-IP); 4. Forumul Tinerilor din România (FTR); 5. Delegații de tineret ai României la Organizația Națiunilor Unite (Răzvan Foncea și Ana-Maria Bălan); 6. Federația Coaliția pentru Educație; 7. Organizația Salvați Copiii; 8. Fundația World Vision; 9. Roma Education Fund (REF); 10. Institutul pentru Solidaritate Socială; 11. Asociația Human Catalyst; 12. Asociația Politeia; 13. Platforma Civică ARESEL.
    1.152 din 2.000 Semnături
    Inițiat de Școli Curate Picture
  • Fiecare copil defavorizat face sport
    Este important să existe o asemenea campanie din urmatoarele motive: - România are cea mai scăzută rată de sportivi raportat la populație -asigură un mod armonios de dezvoltare a copiilor -previne delincvența juvenilă întrucât ar ține copiii departe de activități infracționale -previne munca neremunerată prestată de copii - le dă șansa de a se bucura mai mult de copilărie alaturi de copii din alte medii -le dă oportunitatea copiilor de condisera pe viitor o carieră sportivă pentru a putea să își depășească condiția - există un precedent de acest tip în Argentina unde copiii din asemenea medii fac rugby în loc să ia parte la activități infracționale
    46 din 100 Semnături
    Inițiat de Alex Popa
  • Cerem redeschiderea skateparkului din Parcul Drumul Taberei
    Consideram ca redeschiderea skateparkului din Parcul Drumul Taberei ar fi benefica orasului mai ales cartierului, unde nu exista alte locuri de agrement similare. Fiind deschis si aproape de oameni nu va mai fi nevoie sa se foloseasca de transportul in comun, riscul imbolnavirilor va fi diminuat.Este un loc unde se poate practica sport, un loc favorabil persoanelor care vor sa isi petreaca timpul afara respectand in totalitate masurile de protectie pe toata durata aflarii la locul de fata. Deschiderea acestuia ar fi benefica in mod special copiiilor si adolescentiilor, contribuind la dezvoltarea pe plan recreativ si ajutandu-i sa practice in siguranta un sport.Practicantii se vor simti mai apropiati de normalitate si de zilele de dinaintea pandemiei.
    650 din 800 Semnături
    Inițiat de Bianca Joita
  • Schimbări în universități
    Către cei din conducerea universităților, către reprezentanții studenților, către toți cei implicați în procesul academic și personalul auxiliar care deservește studenții acestor instituții: Toată lumea știe faptul că educația în România lasă de dorit. Calitatea cadrelor didactice s-a redus semnificativ deoarece profesorii buni au căutat un loc de muncă în altă parte sau au demisionat din funcțiile lor din cauza condițiilor de muncă precare, fapt care a rezultat într-o creștere a privatizării învățământului superior. Acesta are permisiunea de a fi autonom din multe puncte de vedere, iar lipsa de reglementări aduce nereguli atât la nivel administrativ, cât și în timpul orelor. Sunt aruncate cuvinte mari precum “dreptul la educație ”, însă cine verifică acest drept poate observa că universitățile din România nu sunt în stare să respecte propriile lor condiții, barem drepturile noastre. Probabil acest lucru se întâmplă din aceeași cauză care ne încurca pe noi, studenții, să ne aflăm ,de fapt, drepturile: limbajul neclar și vag al acestor coduri. Consider că ar fi important să fie scrise mai concis, astfel încât oricine dorește să-și susțină drepturile, să o poată face fără frica interpretării. Drepturile și obligațiile trebuie să fie clare și expuse astfel încât noi să ne putem proteja! Mulți spun, printr-un aproape simpatic joc de cuvinte , că “ facultatea este facultativă ” . Însă doar aparent. Viitorul se bazează pe facultate. Într-o societate modernă, facultatea este NECESARĂ. “ Dacă nu sunteți mulțumiți , puteți pleca oricând , câștigați niște timp măcar , în care chiar să faceți bani ” Acesta este răspunsul unei profesoare din cadrul Facultății de Limbi și Literaturi Străine . Este o atitudine și o frază pe care mulți o folosesc în momentul în care ei găsesc o metodă de adaptare pe care o consideră ”normală”, ”de bun-simț”. De ce suntem noi studenții puși în situația în care ori stăm nopți nedormite, cu anxietate și boli pe bază de stres, ori ne bazăm pe timiditate, carismă și manipulare ca să reușim să trecem ori ne lăsăm de facultate? Chiar acesta este standardul? De departe, asta este o dilemă ce se poate rezolva luând pe rând fiecare problemă, prima de pe listă fiind profesorii. Este un mod foarte general de adresare în care băgăm profesorii demni de titlurile de doctori și tutori, cu cei care au performanțe și un comportament profesional/etic mult sub așteptări, în aceeași oală . Ca să existe un pseudo filtru, facultățile propun completarea unor formulare “anonime” care au mai mult repercusiuni asupra studenților decât a profesorilor . De multe ori, profesorul se întoarce la curs enervat, cumva, de critică venită din partea studenților lui și îi sancționează la note, punându-le în pericol cariera academică , împotriva Legii 571/2004 . Oricum, rareori sunt aceste evaluări ale cadrelor didactice luate în serios, argumentul general fiind faptul că nu există suficiente dovezi/ suficienți studenți care să declare aceeași problemă. După cum s-a văzut și în trecutul apropiat, în cazul nefericit de la Universitatea de Medicină și Farmacie ”Carol Davila”, suntem nevoiți să înregistrăm și să publicăm online evenimente mușamalizate de conducere astfel încât să ne susțină publicul, să trebuiască să fie umilită o persoană ca după aceea conducerea să ia o măsura drastică pentru a satisface spectatorii acestui eveniment tragic, altfel nimic nu se rezolvă. Din cauza legii GDPR 2016/679 este din ce în ce mai greu să fim luați în serios deoarece nu avem dovezi concrete precum înregistrarea comportamentului abuziv, nemilos sau a sadismului exercitat de anumiți profesori. Plângerile noastre legate de profesori trebuie să fie tratate corespunzător de autoritățile competente, investigate ( prin interviuri și sondaje REAL anonime de la studenți ) în timp util iar comportamentul abuziv să fie sancționat ! Nu de puține ori dăm de “profesori” sadici sau egocentrici care au o plăcere în a ne umili și de a ne speria. Aceștia nu au ce căuta într-un sistem menit să educe! Având în minte toate cazurile recente ieşite la lumină atât în cadrul FLLS cât şi înafara, consider că este momentul să renunțăm la prejudecăți personale şi să îmbunătățim condițiile studenților actuali şi viitori.
    289 din 300 Semnături
    Inițiat de Ioana Alexandra Nistor
  • Și elevii din Giurgiu au dreptul la burse școlare!
    Educația este unul dintre pilonii centrali ai societății și putem vedea cu proprii ochi cum acest pilon se degradează din ce în ce mai mult în fiecare zi, mai ales în circumstanțele în care ne aflăm în acest moment. Acum, în vremea școlii online și a izolării, elevilor li s-a îngreunat și mai mult situația. Pe scurt, educația tinerilor atârnă de un fir de ață. Elevilor le trebuie o formă de recompensare pentru a fi stimulați să își dea silința de a studia și de a face performanță atât pentru ei, cât și pentru orașul nostru, mai ales acum, când motivația tuturor este în scădere exponențială. Prin urmare, considerăm că bursele școlare acordate într-un cuantum decent vor putea schimba situația radical, aducând o creștere a nivelului de educație al tinerilor giurgiuveni. Deși din 2011, odată cu Legea educației naționale, bursele au devenit lege în România, acestea nu au fost întotdeauna oferite de către autoritățile locale. Conform Legii Nr. 38/2019 pentru modificarea și completarea Legii educației naționale Nr. 1/2011, “Elevii de la cursurile cu frecvență din învățământul preuniversitar de stat beneficiază lunar de burse de performanță, de burse de merit, de burse de studiu și de burse de ajutor social", aceste burse fiind acordate în conformitate cu criteriile în vigoare, reglementate prin ordinul Nr. 5576/2011. A venit timpul să luptăm pentru drepturile noastre și să primim ceea ce ni se cuvine! Performanţa elevilor ar trebui recompensată, iar nedreptatea comisă în anii școlari precedenți nu trebuie să se repete. Instituțiile locale ar trebui să pună educația pe primul plan, mai ales având în vedere contextul în care ne aflăm. Dacă vă pasă de educația tinerilor giurgiuveni puteți face cauza cunoscută prin distribuirea acestei petiții, iar, de asemenea, am creat și o ramă pe care o puteți folosi pe conturile voastre de Facebook: www.facebook.com/profilepicframes/?selected_overlay_id=3453370928072913 Statistica (rezultată în baza statisticii naționale realizate de Consiliul Național al Elevilor): https://docs.google.com/spreadsheets/d/11AQiZCwEA0dU1F7I1Gd4S_OirlLA7V9b9nfD8zGiNgA/edit?usp=sharing
    1.103 din 2.000 Semnături
    Inițiat de CSE Maiorescu Picture
  • Pedepse mărite pentru pedofili
    Această petiție este importantă, deoarece toți ne dorim să ne ştim copiii în siguranță!
    178 din 200 Semnături
    Inițiat de Larisa Butnariu Picture
  • Dispozitive medicale pentru copiii cu dizabilități
    a) În prezent prețul cel mai mic pentru un cărucior special ce poate răspunde nevoilor copiilor cu dizabilități fizice și psihice severe este de 4000 lei, în timp ce statul, decontează doar contravaloarea unui fotoliu rulant - 886 lei - un dispozitiv care NU poate fi folosit de către copiii cu dizabilități severe. Diferența de preț care trebuie suportat de familii este foarte mare iar copiii pentru care suma nu poate fi acoperită de părinți, sunt practic izolați în casă, dreptul fundamental la liberă circulație fiind grav încălcat. b) Poziționarea incorectă pe termen lung duce la tulburări posturale severe care pot duce la nevoia efectuării unor intervenții chirurgicale majore, care pun în pericol viața pacienților. c) Ajută persoanele care îngrijesc pacienții cu tetrapareză și tetraplegie în asigurarea igienei corespunzătoare în condiții de siguranță și de comfort.
    2.851 din 3.000 Semnături
    Inițiat de Krisztina Ferencz
  • Ora de sănătate - Fiecare copil are dreptul să crească sănătos, informat și pregătit
    Fiecare copil are dreptul să crească sănătos, informat și pregătit, atât pentru viața de zi cu zi, cât și pentru situațiile de criză (pandemie, incendiu, cutremur etc). 1 din 10 copii români nu s-a spălat niciodată pe dinți. Raportul Comisiei Europene din 2019 în ceea ce privește sănătatea în România ne prezintă principalii factorii de risc comportamental -- cărora li se atribuie jumătate din decesele înregistrate în România. Factorii includ dieta neadecvată, consumul de tutun, consumul de alcool și activitatea fizică scăzută (62 %), cifra situându-se mult peste media UE (44 %). Unul din cinci adulți români fumează zilnic, cu o rată mult mai mare în rândul bărbaților (32 %) decât în rândul femeilor (8 %). Ratele obezității la adulți sunt printre cele mai scăzute din UE (10 %), dar ratele excesului de greutate și ale obezității în rândul copiilor au crescut în ultimul deceniu până la 15 %. Consumul de alcool reprezintă o amenințare majoră la adresa sănătății publice, rata consumului episodic excesiv de alcool (35 %) depășind cu mult media UE de 20 %. Această rată este de peste 50 % în rândul bărbaților.
    18 din 100 Semnături
    Inițiat de Diana Stoica Picture
  • Vreau să învăț - Stop abandonului școlar!
    Este important pentru că toți avem dreptul la educație, iar tinerii care renunță la școală trebuie sa înțeleagă că școala e importantă! Ministerului ar trebui sa se implice în asta.
    12 din 100 Semnături
    Inițiat de Violeta Olltean
  • Un pom și o băncuță pentru un școlar de la Școala Veche din Grivița
    Pauza de recreere are un rol foarte important în dezvoltarea armonioasă a elevului. Acum doar pămantul gol și prăfos, cu cioturi de copaci și un rest de bancă ruginită. Aici ies elevii în pauze, să se recreeze, cu masca pe față și soarele deasupra capului. Domnule primar și stimați consilieri locali, a început școala și elevii, în pauze, sunt afară ca în Deșertul Sahara. Vrem copaci, alei și băncuțe în curtea interioară de la Școala Veche!
    130 din 200 Semnături
    Inițiat de Tincuta Popa
  • Strazi in siguranta pentru copiii care merg la Liceul Româno-Finlandez
    Mersul către scoala trebuie sa se desfășoare în siguranta, astfel încât elevii, chiar și cei mai mici să poate parcurge măcar ultimele metri singuri. Lucru care le-ar dezvolta încrederea în sine, și ar fi o mică formă de mișcare prin care ar începe ziua înviorați, și astfel să aibă alt tonus la primele ore. În plus, în contextul actual, acest lucru ar ajuta la aglomerația care se crează la intrarea în școală. Ne inspirăm în multe domenii din modele de succes din alte țări. Sperăm ca Liceul Româno-Finlandez să fie prima școală din România care adopă modelul internațional School Streets https://www.youtube.com/watch?v=dlyLZ3lT6jU
    268 din 300 Semnături
    Inițiat de Gabriel Solomon
  • Oprirea difuzarii filmului Netflix "Cuties", o productie erotica jucata de fete de 11 ani
    Un astfel de continut nu poate decat sa dauneze societatii romanesti prin oferirea unui model gresit pre-adolescentelor si prin incurajarea pedofiliei.
    333 din 400 Semnături
    Inițiat de Bogdan Visan