S-a ajuns la 100 semnături
Către: Președintele României, senatorii si deputații României
Domnule Președinte, nu faceți experimente pe copii! noua lege 272 e un DEZASTRU!
Domnule Președinte, în numele Colegiului Psihologilor din România, al Federației Organizațiilor Nonguvernamentale "PENTRU COPIL" (principalul interlocutor specializat al statului pentru asigurarea bunăstării copilului), al Asociației ANAIS, al Centrului European pentru Educație și Cercetare Juridică (E.C.L.E.R.), al Salvați Copiii, și alte instituții ce apără drepturile copilului, dar, în primul rând, ÎN NUMELE COPIILOR DIN ROMÂNIA, vă solicităm să nu promulgați această lege și să o trimiteți spre revizuire. Este o lege făcută "pe repede înainte", fără a ține cont de nici un punct de vedere primit, nici al celor menționați mai sus care s-au opus și au trimis puncte de vedere clare, argumentate științific, nici de interesul superior al copilului. Această lege a mai fost votată doar în Brazilia in 2011, iar de atunci abuzurile asupra copiilor au explodat, în prezent existând solicitări oficiale de a fi scoasă legea. Restul lumii, TOATE CELELALTE ȚĂRI ÎNAFARĂ DE BRAZILIA AU REFUZAT SA ADOPTE ACEASTĂ LEGE. Vă rugăm, domnule Președinte, nu faceți experimente pe copiii noștri!
De ce este important?
Această nouă lege a fost încropită pe repede înainte, fără avize, fără dezbatere publică, fără transparență, fără a respecta interesul superior al copilului, care va fi redus la tăcere definitiv conform noilor amendamente. Refuzul unui copil de a merge la un părinte abuzator (fizic, sexual, psihologic) va fi considerat vina părintelui care îngrijește copilul: acesta nu a reușit sa convingă copilul să plece. Drept urmare, conform noii legi, DGASPC-urile au mână liberă să ia copiii în plasament. Cât timp stă copilul în plasament, părintele abuzator nu pierde timpul. Ia raportul de la DGASPC pe care scrie "înstrăinare părintească" - termenul lipsit de orice bază științifică propus de noua lege - și merge triumfător la Judecătorie unde judecătorul este obligat, conform noii legi, să decadă din drepturi părintele care a îngrijit copilul până a fi luat în plasament. Apoi, fără a mai putea ține cont de particularitățile cazului, judecătorul va fi obligat prin noua lege să mute domiciliul copilului la părintele abuzator. Și, după câteva luni de trăit în plasament, respectiv de procese, copilul este pasat ca un colet părintelui cu care nu dorește să stea. HAPPY END
Așa va arăta în practică această lege ce nu ține cont de părerea nici unei instituții ce apără drepturile copilului.
Oare de câți copii distruși psihic va fi nevoie până când va fi scoasă legea? Pentru că sigur va fi, după un anumit număr de sinucideri. După ce consumul de substanțe în rândul tinerilor va exploda. După ce acești copii ținuți în plasament, smulși din familie, mutați de colo colo ca niște colete vor deveni viitorii adulți nefuncționali ai țării. Când avem exemplul Braziliei, de ce e nevoie să experimentăm și noi ca dr. Menghele pe creierul și sufletul copilului?
Cum putem da și mai multă putere unei instituții care are infinte plângeri la Ministerul Familiei, la ANPDCA? Cum pot angajații DGASPC diagnostica trauma când ei nu au specializare pe acest subiect și legea această le mai și oferă un instrument ciunt, improvizat, cu care să diagnosticheze? În rândul DGASPC-urilor vor crește presiunile, plângerile penale la adresa lor, procesele.
Această nouă lege este o poartă către anarhie. Vă solicităm insistent, domnule Președinte, nu acceptați să faceți experimente pe creierele copiilor noștri!